BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Veşti bune din Germania: Inflaţia din ţară se alinează trendurilor europene şi scade până la 3,1% în luna ianuarie

    Inflaţia din Germania a scăzut peste aşteptările analiştilor, atingând 3,1% în ianuarie, conform datelor preliminare, scrie Reuters.

    „Scăderea inflaţiei germane alimentează speculaţia că Banca Centrală Europeană va începe reducerea ratelor mai devreme, rămânând prezente suficiente presiuni inflaţioniste”, a arătat Carsten Brzeski, ING global head of macro.

    Principalul motor al scăderii preţurilor din cea mai mare economie europeană a fost energia, unde preţurile au fost cu 2,8% mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Inflaţia de bază, cea care exclude preţurile la energie şi alimente, a fost de 3,4% în ianuarie faţă de 3,5% în decembrie.

    În acest timp, inflaţia din zona euro este de aşteptat să scadă la 2,8% în ianuarie faţă de 2,9% în decembrie, într-un sondaj Reuters.

  • Marile economii din Europa încep să respire uşurate

    Inflaţia din Franţa a încetinit mai mult decât se aştepta în ianuarie, ajungând la cel mai scăzut nivel de dinainte de invadarea Ucrainei de către Rusia – cel mai recent semn că eforturile zonei euro de a controla creşterea preţurilor se apropie de sfârşit, raportează Bloomberg.

    Indicele pentru a doua cea mai mare economie a blocului monetar a fost de 3,4% faţă de anul trecut, încetinind de la 4,1% în decembrie. Această valoare se plasează sub estimarea mediană de 3,6% dintr-un sondaj Bloomberg şi mult sub vârful de 7,3% înregistrat în februarie 2023.

    Moderarea inflaţiei la un minim al ultimilor doi ani a fost determinată de încetinirea costurilor energiei, alimentelor şi produselor fabricate, potrivit agenţiei de statistică Insee.

    Se aşteaptă ca datele germane să arate o tendinţă similară, potrivit analiştilor intervievaţi de Bloomberg şi primelor cifre regionale din cele 11 landuri.

    O confirmare a Eurostat privitoare la atenuarea creşterii preţurilor în zona euro, formată din 20 de ţări, ar putea impulsiona pariurile investitorilor potrivit cărora Banca Centrală Europeană va începe să reducă ratele dobânzilor în aprilie.

    Chiar şi aşa, obligaţiunile germane au redus câştigurile după publicarea cifrelor regionale, randamentul pe 10 ani scăzând cu şase puncte de bază, la 2,21%. Acesta scăzuse cu până la opt puncte de bază după ce Franţa a afişat un nivel al inflaţiei mai slab decât se aştepta.

    Factorii de decizie politică au fost, în general, mai prudenţi decât pieţele în ceea ce priveşte relaxarea – preşedintele Christine Lagarde a semnalat din nou marţi că scăderea ratelor ar putea fi demarată în vară. Totuşi, guvernatorul Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau, a declarat în weekend că oficialii vor continua să se ghideze după datele primite şi că nu este exclusă nicio dată pentru o primă reducere.

  • Atenţie, şoferi: De unde puteţi achiziţiona cea mai ieftină motorină şi benzină. Vedeţi aici toate delatiile

    În contextul creşterii preţurilor, din ultima perioadă, la carburanţi şoferii au la îndemână o aplicaţie prin care pot afla care este cel mai bun preţ, la benzină sau motorină, din zona în care se află.

    Astfel, consumatorii pot utiliza aplicaţia Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi pentru a afla care sunt preţurile practicate de benzinării.

    Aplicaţia Monitorul Preţurilor a fost lansată în anul 2016 pentru Bucureşti şi Ilfov, iar în anul 2019 a fost extinsă la nivel naţional.

    Monitorul Preţurilor carburanţilor auto urmăreşte, pe de o parte stimularea concurenţei între companiile de distribuţie a carburanţilor auto şi , pe de o parte, asigurarea posibilităţii consumatorului de a alege carburanţii cu cel mai bun raport calitate-preţ. Pentru atingerea acestui deziderat, prin proiectul Monitorul Preţurilor Consiliul Concurenţei este creată o bază de date care conţină principalelor companii care comercializează carburanţi, amplasarea geografică a benzinăriilor deţinute de fiecare, tipurile de carburanţi (benzină, motorină şi GPL) comercializate în fiecare benzinărie, preţurile la pompă practicate.

    Investiţia în lansarea Monitorului Preţurilor s-a ridicat la 300.000 de euro, potrivit informaţiilor publicate de ZF în 2019.

    Portalul Monitorul Preţurilor şi aplicaţiile mobile funcţionează la nivel naţional în scopul transparentizării preţurilor carburanţilor comercializaţi în România, şi anume: benzină (standard şi premium), motorină (standard şi premium) şi GPL. De asemenea, Monitorul Preţurilor permite localizarea staţiilor de carburanţi auto care permit încărcarea electrică.

    În plus, Monitorul Preţurilor conţine informaţii privind serviciile disponibile în staţiile de alimentare cu carburanţi auto şi permite filtrarea acestora după disponibilitatea celor mai importante servicii.

    Puteţi accesa Monitorul Preţurilor pentru carburanţi AICI

    Companiile de distribuţie a carburanţilor auto partenere a Monitorului preţurilor sunt: KMG International (Rompetrol), Lukoil România, MOL România Petroleum Products, NIS Petrol România (Gazprom), OMV Petrom SA şi Socar Petroleum.

     

     

  • Cât de prost merg lucrurile în România? Anul trecut, depozitele bancare în lei ale populaţiei au crescut cu nu mai puţin de 40 mld. lei, iar în ultimii doi ani, afectaţi de inflaţie, depozitele totale în lei şi valută au crescut cu 54 mld. lei; gradul de accesibilitate pentru achiziţia unui apartament de două camere a ajuns la finalul anului trecut la cel mai bun nivel din istorie

    Conform sondajelor, conform evenimentelor pe care le vedem şi le auzim zi de zi, lucrurile merg prost în România, chiar foarte prost.

    Nu este zi în care să nu auzim că ţara merge într-o direcţie greşită, că politicenii nu sunt buni de nimic şi nu ne merită, că majorarea preţurilor, adică inflaţia, ne-a lovit în plin, că puterea de cumpărare a scăzut şi ţara sărăceşte în fiecare zi. Fermierii şi transportatorii sunt în stradă, cei din sistemul sanitar se pregătesc de grevă, urmează alte categorii profesionale. Nu poţi să nu le dai dreptate când auzi că ţara se prăbuşeşte peste noi la propriu şi la figurat şi că oamenii fug din cauza acestui lucru în străinătate.

    Astăzi vreau să mă refer la două aspecte care, paradoxal, sunt la polul opus:

    1. În ciuda creşterii preţurilor/inflaţiei, în ciuda scăderii puterii de cumpărare, în ultimii doi ani de zile românii au reuşit să economisească la bancă nu mai puţin de 54 de miliarde de lei în plus, adică aproape 11 miliarde de euro.

    Numai în ultimul an, depozitele bancare în lei ale populaţiei au crescut cu 40 de miliarde de lei, conform datelor BNR.

    Tot uitându-mă pe nişte date statistice, mi-a sărit în ochi această creştere a depozitelor bancare în lei ale populaţiei din 2023: plus 22,4% (decembrie 2023/decembrie 2022), ceea ce înseamnă acest plus de 40 de miliarde de lei.

    Mi se pare o sumă imensă economisită, în condiţiile în care avem aceste creşteri de preţuri iar lumea se plânge de scăderea dramatică a puterii de cumpărare, adică creşterea salariilor nu acoperă creşterea preţurilor, deci banii sunt tot mai puţini. Aşa să fie?

    În noiembrie salariul mediu a fost de 4.765 de lei (950 de euro), în creştere cu 15,1% faţă de noiembrie 2022, în condiţiile în care inflaţia a fost de numai 8,2%, rezultând în final o creştere reală a salariului de 7,9%.

    Când vor veni datele statistice pe decembrie 2023 vom vedea că această creştere salarială reală va fi mult mai mare, în condiţiile în care în perioada decembrie 2022/decembrie 2023 inflaţia a fost de numai 6,61%.

    În 2022, depozitele bancare în lei ale persoanelor fizice au crescut cu 13 miliarde de lei, un plus de 8,1% la o inflaţie de 16,7%. Chiar şi cu această inflaţie care a afectat puterea de cumpărare, românii au reuşit să pună bani deoparte, chiar dacă nu au acoperit inflaţia.

    Interesant este ce s-a întâmplat pe segmentul de valută, acolo unde depozitele au scăzut în 2023 cu 5 miliarde de lei, de la 124 de miliarde de lei, echivalent în valută în decembrie 2022, la 119 miliarde de lei, echivalent în valută în decembrie 2023.

    Chiar şi cu această scădere pe valută, depozitele totale ale populaţiei, în lei şi valută, au crescut în 2023 cu 35 de miliarde de lei, adică cu aproape 7 miliarde de euro.

    Dacă lucrurile ar fi mers atât de prost în ţară, dacă totul ar fi numai un dezastru, dacă creşterea preţurilor, adică inflaţia, ar fi lovit atât de puternic, nu ştiu dacă oamenii ar mai fi reuşit să economisească.

    Este adevărat că această creştere a dobânzilor, care la depozite au ajuns la 6-7% pe an, a contribuit la creşterea soldului economiilor, dar oamenii se pare că au reuşit să economisească mai mulţi bani.

    Bineînţeles că acestea sunt nişte date statistice care includ şi depozitele de valoare mare şi depozitele cu o valoare mai mică.

    Oricum am lua-o, o creştere de 40 de miliarde de lei într-un an a depozitelor în lei, adică un plus de 22,4%, nu mi se pare că ţine de o ţară unde impresia generală a tuturor este că lucrurile merg prost şi că oamenii sărăcesc.

    Ca să nu mai vorbim că avem acestă creştere a depozitelor bancare, de 40 de miliarde de lei, în condiţiile în care românii au pus câteva miliarde de lei în titluri de stat prin programele Tezaur şi Fidelis, care oferă dobânzi mai mari decât la bancă.

    De asemenea, este de remarcat şi oferta publică de vânzare de acţiuni Hidroelectrica,  acolo unde segmentul de retail a pus la bătaie nu mai puţin de 9 miliarde de lei, bani care au venit fără să fie afectat soldul depozitelor bancare sau vânzarea de titluri de stat.

    Eu aşavea aici o întrebare, de unde vin toţi aceşti bani, din depozitele bancare, din titlurile de stat, de pe Bursă, dacă ţara sărăceşte?

    2. În decembrie 2023, gradul de accesibilitate pentru achiziţia unei locuinţe a ajuns poate la cel mai bun nivel înregistrat până acum: cu salariul mediu actual (950 de euro) poţi să-ţi cumperi un apartament de două camere de 50 de metri pătraţi în 7 ani, adică îţi trebuie 84 de salarii, conform datelor brokerului imobiliar SVN.

    În ianuarie 2008, când piaţa imobiliară era în aer, la salariul mediu de atunci, de 350 de euro, îţi puteai cumpăra un apartament cu două camere de 50 de metri pătraţi în 32,8 ani.

    Din acel moment, indicele de accesibilitate pentru achiziţia unui apartament – măsurat prin numărul de ani – a început să scadă dramatic din trei motive: au scăzut preţurile în euro ale apartamentelor, cursul valutar leu/euro s-a stabilizat după creşterea de 30% din 2008/2009, iar salariile în lei s-au triplat, dacă nu chiar au crescut mai mult, cel puţin pentru IT-işti.

    În ianuarie 2009 indicele de accesibilitate a scăzut la 27 de ani, în ianuarie 2014 indicele a scăzut la 13,3 ani, în ianuarie 2019 indicele a scăzut la 8,9 ani, în ianuarie 2021 indicele a scăzut la 8,3 ani, în ianuarie 2022 a crescut la 8,4 ani pentru ca apoi să scadă, în ianuarie 2023 la 8 ani, în august 2023 la 7,2 ani, iar la finalul lui 2023/începutul lui 2024 să scadă la 7 ani, adică îţi trebuie 84 de salarii medii, de 950 de euro, pentru a cumpăra o locuinţă de 80.000 de euro.

    Ca o concluzie, oricine poate alege alte date statistice pentru a arăta că lucrurile merg prost în România, dar eu am ales aceşti doi indicatori care arată, cel puţin prin prisma creşterii depozitelor bancare şi a creşterii gradului de accesibilitate pentru achiziţia unei locuinţe (prin scăderea numărului de ani necesari achiziţiei unui apartament), că lucrurile nu sunt chiar atât de rele.

    Aceste date statistice sunt bune, pentru că România a beneficiat de o creştere salarială în lei fără precedent în ultimii aproape 15 ani, iar cursul valutar leu/euro a rămas extrem de stabil în toată această perioadă, înregistrând o creştere de numai 14%. Gândiţi-vă că numai anul trecut cursul valutar leu/euro a stat nemişcat.

  • Motorină versus benzină – cine câştigă „războiul” carburanţilor? Atenţie, şoferi: Cum se poate afla unde este cel mai mic preţ la carburanţi

    În contextul creşterii preţurilor, din ultima perioadă, la carburanţi şoferii au la îndemână o aplicaţie prin care pot afla care este cel mai bun preţ, la benzină sau motorină, din zona în care se află.

    Astfel, consumatorii pot utiliza aplicaţia Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi pentru a afla care sunt preţurile practicate de benzinării.

    Aplicaţia Monitorul Preţurilor a fost lansată în anul 2016 pentru Bucureşti şi Ilfov, iar în anul 2019 a fost extinsă la nivel naţional.

    Monitorul Preţurilor carburanţilor auto urmăreşte, pe de o parte stimularea concurenţei între companiile de distribuţie a carburanţilor auto şi , pe de o parte, asigurarea posibilităţii consumatorului de a alege carburanţii cu cel mai bun raport calitate-preţ. Pentru atingerea acestui deziderat, prin proiectul Monitorul Preţurilor Consiliul Concurenţei este creată o bază de date care conţină principalelor companii care comercializează carburanţi, amplasarea geografică a benzinăriilor deţinute de fiecare, tipurile de carburanţi (benzină, motorină şi GPL) comercializate în fiecare benzinărie, preţurile la pompă practicate.

    Investiţia în lansarea Monitorului Preţurilor s-a ridicat la 300.000 de euro, potrivit informaţiilor publicate de ZF în 2019.

    Portalul Monitorul Preţurilor şi aplicaţiile mobile funcţionează la nivel naţional în scopul transparentizării preţurilor carburanţilor comercializaţi în România, şi anume: benzină (standard şi premium), motorină (standard şi premium) şi GPL. De asemenea, Monitorul Preţurilor permite localizarea staţiilor de carburanţi auto care permit încărcarea electrică.

    În plus, Monitorul Preţurilor conţine informaţii privind serviciile disponibile în staţiile de alimentare cu carburanţi auto şi permite filtrarea acestora după disponibilitatea celor mai importante servicii.

    Puteţi accesa Monitorul Preţurilor pentru carburanţi AICI

    Companiile de distribuţie a carburanţilor auto partenere a Monitorului preţurilor sunt: KMG International (Rompetrol), Lukoil România, MOL România Petroleum Products, NIS Petrol România (Gazprom), OMV Petrom SA şi Socar Petroleum.

     

     

  • Acţiunile Tesla scad cu 8% după un avertisment privind o încetinire a creşterii vânzărilor în 2024

    Acţiunile Tesla au scăzut joi cu 8% în tranzacţionarea înainte de piaţă, după ce compania a avertizat că avansul vânzărilor va fi „considerabil mai mic” în acest an din cauza cererii în scădere, a intensificării concurenţei şi a persistenţei ratelor ridicate ale dobânzilor, care au atenuat efectul unei serii de reduceri de preţuri, scrie Financial Times.

    Producătorul american de maşini electrice le-a spus investitorilor, într-un raport prezentat miercuri, că se află „între două valuri majore de creştere”.

    Directorul general Elon Musk a declarat că firma se pregăteşte să înceapă producţia unei noi maşini cu costuri mai mici în a doua jumătate a anului 2025, la cinci ani după ce a lansat primele planuri în acest sens, folosind pe această cale „o tehnologie de fabricaţie revoluţionară” care va reduce costul modelului.

    Tesla a precizat în scrisoarea adresată acţionarilor că „în 2024, rata de creştere a volumului de vehicule ar putea fi considerabil mai mică decât cea realizată în 2023, deoarece echipele firmei lucrează la lansarea următoarei generaţii de vehicule” la fabrica sa din Texas.

    După ani de creştere rapidă, cele mai recente câştiguri ale Tesla reflectă îngrijorările legate de stagnarea cererii globale pentru vehiculele electrice şi faptul că cel mai valoros producător auto din lume a intrat într-o nouă eră de creştere mai mică a vânzărilor şi a marjelor.

    Tesla a declarat că şi-a atins obiectivul de a livra 1,8 milioane de maşini în 2023, dar, spre deosebire de ultimii ani, nu a oferit o ţintă specifică de livrare pentru 2024. Wall Street a prezis că Tesla va vinde aproximativ 2,2m de vehicule în 2024, ceea ce ar marca o creştere de aproximativ 20% – mult mai mică decât rata de creştere anuală de 50% pe care a promis-o în urmă cu trei ani.

    Vânzările de vehicule electrice au continuat să crească până la niveluri record, dar într-un ritm mai lent, deoarece clienţii s-au împotrivit preţurilor mai mari în comparaţie cu maşinile pe benzină. Mai mulţi producători de vehicule electrice şi-au redus recent planurile de expansiune, inclusiv Ford şi General Motors, în timp ce grupul de închiriere Hertz a decis să vândă o treime din flota sa electrică pentru a cumpăra mai multe vehicule pe benzină.

    În acelaşi timp, concurenţa continuă să se intensifice la nivel global. Compania chineză BYD a depăşit Tesla ca principal producător mondial de vehicule electrice în trimestrul al patrulea al anului 2023, livrând 1,58 milioane de maşini complet electrice. Anul trecut, Tesla a fost nevoită să anuleze creşterile de preţuri pe care le-a făcut în 2022, reducând în schimb preţurile celor mai scumpe modele ale sale.

  • 2024 este anul descreşterii incredibile a Chinei. Ceea ce face Beijingul – sau nu face – pentru a combate această decădere va determina cursul polilor de putere la nivel mondial pentru deceniile următoare

    Creşterea Chinei a fost tratată ca o fatalitate timp de decenii. Totul devenea tot mai mare – influenţa sa culturală, ambiţia geopolitică, populaţia – şi părea gata să continue până când lumea va fi refăcută după chipul Chinei. Fundamentul acestei ascensiuni de neoprit a fost economia sa înfloritoare, care a permis Beijingului să îşi arate puterea în alte domenii. Dar acum, economia Chinei se ofileşte, iar viitorul imaginat de Beijing este redus la minimum odată cu el, scrie Insider. 

    Cel mai clar semn al acestei diminuări este agravarea problemei deflaţiei în China. În timp ce americanii sunt îngrijoraţi de inflaţie, sau de creşterea prea rapidă a preţurilor, factorii de decizie politică de la Beijing se agită pentru că preţurile scad. Indicele preţurilor de consum a scăzut în ultimele trei luni, cea mai lungă serie deflaţionistă din 2009 încoace. În cursa pentru supremaţia economică globală, deflaţia este un jug în jurul gâtului Beijingului. Este un semn că modelul economic chinezesc s-a epuizat şi că este necesară o restructurare dureroasă. Dar, dincolo de problemele financiare, scăderea preţurilor este un semn al unei stări de rău mai profunde care afectează poporul chinez.

    “Deflaţia din China este deflaţia speranţei, deflaţia optimismului. Este o depresie psihologică”, mi-a spus Minxin Pei, profesor de ştiinţe politice la Claremont McKenna College.

    Consecinţele nu vor fi limitate la graniţele Chinei. Deoarece în ultimele decenii creşterea economică a acestei ţări a făcut ca banii să se răspândească în întreaga lume, contracţiile sale creează un ecou pe pieţele globale. Investitorii străini care au contribuit la ascensiunea Chinei fug pentru a evita să se molipsească de această situaţie, iar guvernele din întreaga lume încep să pună sub semnul întrebării povestea Chinei, delfinul. Ceea ce face Beijingul – sau nu face – pentru a combate această decădere va determina cursul polilor de putere la nivel mondial pentru deceniile următoare.

    Flirtând cu dezastrul

    Poate părea contraintuitiv, mai ales având în vedere experienţa occidentală din ultimii ani, dar deflaţia este în multe privinţe mai înfricoşătoare decât inflaţia. Inflaţia apare atunci când există o cerere prea mare pentru prea puţine produse – oamenii vor să cumpere lucruri, dar pur şi simplu nu există suficiente produse pentru toată lumea. În schimb, deflaţia are loc atunci când există o mulţime de bunuri şi servicii disponibile, dar nu există suficientă cerere. În acest caz, companiile sunt obligate să reducă preţurile pentru a-i atrage pe consumatori să vină şi să cheltuiască. Fiecare economie trece prin recesiuni sau recesiuni – perioade de scădere a cererii şi de scădere a încrederii care obligă companiile să îşi scoată marfa la vânzare – dar deflaţia susţinută este ceea ce se întâmplă atunci când aceste boli se simt ca acasă şi decid să rămână.

    Îngrijorările legate de deflaţie în China au început serios în vară. Preţurile de consum s-au contractat cu 0,3% în iulie, comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, ceea ce nu s-a mai întâmplat din perioada de vârf a pandemiei. În timp ce alte economii avansate decolau prea repede, China dădea semne că s-ar putea să se împotmolească. Preţurile păreau să se stabilizeze în august – până când preţurile la carnea de porc au început să scadă dramatic, împingând în jos indicele agregat al preţurilor în octombrie, noiembrie şi decembrie. Totuşi, existau unele speranţe pentru factorii de decizie politică, deoarece o mare parte din deflaţie a fost determinată de preţurile la carnea de porc, care sunt extrem de volatile în China. Dar datele recente arată că inflaţia de bază, care exclude categoriile mai volatile, cum ar fi alimentele şi energia, este la fel de anemică, crescând cu doar 0,6% de la an la an în decembrie.

    Charlene Chu, director şi analist senior la Autonomous Research, a declarat că întrebarea majoră pentru Beijing este dacă scăderea preţurilor va continua până în 2024 sau dacă ţara ar putea reaprinde o parte din cerere. Ea nu avea speranţe pentru aceasta din urmă.

    “Înclin spre o continuare a presiunilor deflaţioniste, dar datele vor continua să meargă înainte şi înapoi pe parcursul anului”, mi-a spus Chu prin e-mail.

    Totuşi, principala problemă a Chinei este datoria, în special în sectorul imobiliar, care reprezintă între 25% şi 35% din PIB-ul ţării. Anii de construcţie excesivă – de aproximativ dublul populaţiei, potrivit unor estimări – şi încetinirea creşterii demografice au dus la prăbuşirea preţurilor. Problemele din sectorul imobiliar au devastat bilanţurile gospodăriilor chineze – multe dintre acestea şi-au investit o mare parte din economii în proprietăţi – şi au afectat restul economiei.

    “Chinezii au 70% din active în locuinţe, aşa că vă puteţi imagina efectul asupra încrederii”, mi-a spus Wei Yao, economist şef la Société Générale. “Acesta este factorul pentru care această deflaţie ar putea fi de lungă durată”.

    Faptul că şi-au văzut investiţiile scufundându-se a determinat mulţi oameni să nu mai cheltuiască. În urmă cu 15 ani, Wall Street presupunea că, în cele din urmă, consumatorul chinez va deveni dictatorul economiei globale. Acum, ei se ascund. Chiar şi atunci când ţara a ieşit din îngheţul profund al politicii sale “Zero COVID”, creşterea vânzărilor cu amănuntul a fost dezamăgitoare în comparaţie cu proiecţiile unor analişti.

    “Cred că este nerealist să credem că presiunea deflaţionistă va dispărea când există încă atât de multă presiune asupra preţurilor proprietăţilor şi consumatorii sunt în modul de economisire”, a spus Chu.

  • Este doar începutul: Protestul fermierilor şi transportatorilor anunţă cât de tensionat va fi anul 2024, cu o creştere economică sub semnul întrebării, cu crize politice, cu ascensiunea retoricii AUR şi cu furia micilor antreprenori români

    După cum a început anul electoral 2024, cu proteste, cu tractoare, cu combine, cu maşini şi oameni în stradă blocând traficul de intrare şi ieşire din Capitală, cred că nici PSD sau PNL, cele două partide care susţin guvernul Ciolacu, nu ar vrea să fie la guvernare.

    Protestele fermierilor şi transportatorilor sunt doar începutul.

    Toată lumea vrea bani, facilităţi, subvenţii, plafornarea tarifelor, preţuri fixe, credite ieftine, dobânzi subvenţionate, impozite ma mici, bani de la stat etc.

    Vor urma proteste pentru salarii mai mari în sectorul bugetar. După greva profesorilor de anul trecut, toate categoriile bugetare vor bani mai mulţi.

    Dar de unde bani?

    La polul opus, economia este în pierdere de viteză, vâzările companiilor scad, dobânzile sunt încă mari, fiscalitatea creşte, reducerea inflaţiei nu ajută firmele şi nici bugetul, investiţiile scad, angajările se reduc.

    În sectorul privat creşterile salariale se vor reduce, piaţa muncii începe să scadă.

    Restructurarea bugetară este doar pe hârtie şi în declaraţii, în realitate vom închide anul cu un număr mai mare de angajaţi în sectorul bugetar.

    BNR a început anul menţinând dobânda de referinţă pe loc, la 7%, dar probabil că la următoarea şedinţă, în câteva săptămâni, va începe să scadă dobânda de referinţă aşa, ca un semnal. De altfel ROBOR, care îngheţase la 6,24%, a început să scadă la 6,1%, anticipând decizia următoare a BNR.

    Guvernul Ciolacu rămâne fără muniţie, exact ca ucrainenii. Singura soluţie este să se împrumute şi mai mult şi să dea bani la toată lumea, în încercarea de a mai slăbi din tensiunea care există acum în piaţă. Dar aceste împrumuturi au costuri mari, iar dobânzile se vor menţine la un nivel ridicat chiar dacă inflaţia scade, pentru că România este considerată o ţară cu risc bugetar, risc de cont curent şi urmează riscul politic.

    AUR, un partid considerat extremist, câştigă teren în toate categoriile profesionale, din ce mai mulţi antreprenori mici şi mijlocii, afectaţi de condiţiile din piaţă, se alătură retoricii acestui partid. Singura întrebare este cât teren politic va câştiga AUR.

    Protestele fermierilor şi transportatorilor, care au început la mijlocul săptămânii trecute, au fost anunţate din timp având în vedere situaţia din agricultură, unde invadarea pieţei româneşti cu cereale din Ucraina, fără taxe vamale, fără control, a dus la scăderea preţurilor cerealelor româneşti. Nu se poate spune că fermierii au avut în 2023 un an prost, dar preţurile au fost în scădere, iar costurile cu inputurile, cu dobânzile, cu furnizorii, au fost în creştere. Iar de aici până la a ieşi în stradă era doar o chestiune de timp.

    „Am prioritizat Ucraina până când am ajuns să ucidem economia României”. Atenţie la revolta companiilor româneşti/fermierilor români, care vine din spate!

    Când vor scădea dobânzile, pentru că nu mai rezistăm? Când ne va plăti Guvernul facturile, când ne va da banii? Cum crede Guvernul că vom putea plăti creşterea salariului minim pe economie dacă el nu ne plăteşte?

    Guvernul susţine capitalul românesc până îl falimentează de tot: cea mai mare problemă a companiilor româneşti nu este acum inflaţia, dobânzile sau creşterea impozitelor, ci întârzierea cu lunile de către guvern a plăţii facturilor, ceea ce loveşte în plin tocmai capitalul românesc

    Fermierii nu mai sunt săraci ci dimpotrivă, învârt din ce în ce mai mulţi bani. S-au modernizat, una dintre dovezi fiind tipurile de combine şi tractoare cu care au ieşit la proteste – toate din import, toate de top. Dar şi riscurile şi pierderile pot fi mai mari atunci când preţurile sunt în scădere, când danele din Portul Constanţa sunt luate de ucraineni, când traderii internaţionali care cumpără toate cerealele au marfă din belşug şi ţin preţurile jos.

    Operând pe o piaţă extrem de concurenţială, transportatorii nu au putut şi nu pot transfera în preţurile finale toate creşterile de costuri – benzină, RCA, salarii etc. –, aşa că pentru ei singura soluţie a fost să iasă pe şosele şi să blocheze traficul, în speranţa că guvernul le va da ceva prin care să-şi dimineze costurile şi să-şi acopere o parte dintre cheltuieli.

    Într-un sondaj Aleph News, desfăşurat pe site-urile Mediafax, Ziarul Financiar, Aleph, cei 3.500 de respondenţi au spus că prioritatea numărul unu a României trebuie să fie creşterea economică de peste 5%, tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europenilor către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti.

    Cât timp am avut creştere economică iar condiţiile din piaţă erau relativ bune, când bugetul nu avea probleme iar guvernul putea să se împrumute cât voia şi toată lumea făcea bani (începând de la dezvoltatorii imobiliari, investitorii în apartamente, până la cei care făceau bani din Bitcoin/ criptomonede), nu existau proteste, iar alianţa politică PSD/PNL era fericită, calculând câţi ani vor sta împreună la guvernare.

    În piaţă situaţia este total diferită, economia pare că se îndepărtează de o creştere economică de 5%, iar guvernul Ciolacu mimează restructurarea bugetară.

    Şi este doar începutul anului.

  • Analiză Storia: piaţa chiriilor se află într-o continuă creştere de la an la an. Cum au evoluat preţurile şi la ce mai putem să ne aşteptăm

    În luna decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, s-au înregistrat cu 1% mai puţine interacţiuni între chiriaşi şi cei care publică anunţuri de închiriere pe Storia – platforma de imobiliare lansată de OLX. De asemenea, comparând luna decembrie 2023 cu luna noiembrie 2023, se observă o scădere de 25% a contactărilor, respectiv a interacţiunilor dintre chiriaşi şi proprietari/agenţi imobiliari, ceea ce arată o tendinţă de scădere previzibilă pentru luna decembrie.

    Preţurile solicitate pe Storia pentru chiriile din cele 10 oraşe analizate, oraşele cu cele mai multe anunţuri de pe platformă, au înregistrat o creştere de 20% de la un an la altul (decembrie 2023 vs. decembrie 2022), în timp ce preţurile solicitate de la o lună la alta (decembrie 2023 vs. noiembrie 2023) au stagnat relativ.

    „Conform datelor noastre, în decembrie 2023 preţurile chiriilor au rămas relativ similare cu cele din luna anterioară, iar cererea de la un an la altul a stagnat. Totodată, a existat o creştere semnificativă a cererii pe segmentul vânzărilor de apartamente comparativ cu decembrie 2022, ceea ce ne arată că oamenii au reînceput să se orienteze mai mult spre piaţa vânzărilor, posibil influenţaţi şi de măsurile fiscale intrate în vigoare de luna aceasta”, a declarat Răzvan Ceapă, Head of Operations Storia & OLX Imobiliare.

    Cum au evoluat preţurile chiriilor în Bucureşti, conform datelor Storia

    Comparativ cu luna decembrie din 2022, în decembrie 2023 preţurile medii pentru chirii au crescut cel mai mult (+17%) la categoria apartamentelor cu trei camere, unde preţul mediu a ajuns la 748 de euro. De asemenea, preţul mediu al apartamentelor cu două camere a fost de 558 de euro în luna decembrie 2023, cu 16% mai mare faţă de cel din decembrie 2022. Totodată, preţul mediu pentru închirierea garsonierelor din Capitală a crescut cu 10% comparativ cu luna decembrie 2022, ajungând la o valoare medie de 335 euro.

    Cei care îşi doresc să locuiască cu chirie în sectorul 1 al Capitalei (în continuare cel mai scump sector din Bucureşti) plătesc cu 79% mai mult decât cei din sectorul 4 al Bucureştiului (cel mai ieftin sector şi în luna decembrie 2023). Conform datelor, apartamentele din sectorul 1 au înregistrat cea mai mare creştere de preţ comparativ cu anul trecut (+21%), urmate de apartamentele din sectoarele 2 şi 5 (+20%) şi de cele din sectorul 6 (+18%). Cele mai mici creşteri de preţ per sectoare s-au înregistrat în sectorul 3 (+12%) şi în sectorul 4 (+7%).

    În decembrie 2023, chiriile medii pentru o garsonieră s-au încadrat între 300 de euro (în sectorul 5) şi 420 de euro (sectorul 1). Preţurile medii de închiriere pentru apartamentele cu două camere s-au aflat între 450 de euro (sectorul 4) şi 675 de euro (sectorul 1). Apartamentele cu trei camere au avut preţuri medii de închiriere cuprinse între 500 de euro (sectorul 4) şi 1050 euro (sectorul 1).

    Cum au evoluat chiriile în alte oraşe mari din ţară, conform datelor Storia

    La nivelul ţării, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, s-au înregistrat exclusiv creşteri ale preţului mediu solicitat pe toate categoriile de apartamente, cu o singură excepţie: apartamentele de trei camere din Iaşi, în cazul cărora, preţul de închiriere a rămas similar cu cel de anul trecut.

    Cea mai mare creştere de la un an la altul, la categoria preţurilor medii de închiriere, s-a înregistrat în Oradea, unde apartamentele cu două camere au avut o creştere de 30%. Cele mai mari creşteri de la lună la lună (decembrie 2023 vs. noiembrie 2023) au fost de 6% în Constanţa (la garsoniere), Sibiu (la apartamentele cu trei camere) şi în Timişoara (la garsoniere). În schimb, cele mai mari scăderi de preţuri s-au înregistrat în Braşov, la garsoniere (-6%) şi în Cluj-Napoca, la apartamentele cu două camere (-5%).

    CLUJ-NAPOCA

    În luna decembrie 2023 preţurile medii solicitate pentru închirierea garsonierelor şi apartamentelor cu trei camere au scăzut cu 3% faţă de cele din luna noiembrie 2023, în timp ce preţurile pentru închirierea apartamentelor cu două camere au scăzut cu 5%. 

    Comparativ cu luna decembrie 2022, preţurile medii ale chiriilor au crescut cu 6% în cazul garsonierelor, cu 10% în cazul apartamentelor cu două camere şi cu 12% pentru apartamentele cu trei camere.

    Astfel, în luna decembrie 2023 preţul mediu de închiriere al garsonierelor a scăzut la 350 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 550 de euro, iar apartamentele cu trei camere se închiriază cu un preţ mediu de 730 de euro.

    IAŞI

    Faţă de luna noiembrie 2023, preţurile medii solicitate în decembrie 2023 au rămas constante în cazul apartamentelor cu trei camere, în timp ce preţul apartamentelor cu două camere a scăzut cu 1%, iar preţul pentru închirierea garsonierelor a scăzut cu 3%. 

    Comparativ cu luna decembrie 2022, preţurile medii solicitate în decembrie 2023 au stagnat în cazul apartamentelor cu trei camere şi au crescut cu 6% în cazul apartamentelor cu două camere şi cu 14% în cazul garsonierelor.

    Astfel, în luna decembrie 2023 preţul mediu de închiriere al garsonierelor a fost de 320 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 425 de euro, iar apartamentele cu trei camere se închiriază cu un preţ mediu de 500 de euro.

    BRAŞOV

    În luna decembrie 2023, comparativ cu luna noiembrie 2023, preţurile medii solicitate pentru închiriere au scăzut cu 6% în cazul garsonierelor şi cu 4% în cazul apartamentelor cu două camere, în timp ce preţul apartamentelor cu trei camere a rămas constant. 

    Comparativ cu luna decembrie 2022, preţurile de închiriere au crescut, în medie, cu 8% pentru apartamentele de trei camere, cu 9% în cazul apartamentelor cu două camere şi cu 6% în cazul garsonierelor.

    Astfel, în luna decembrie 2023 preţul mediu de închiriere al garsonierelor a fost de 302 euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 480 euro, iar cele cu trei camere se închiriază cu 599 de euro.

    CONSTANŢA

    În luna decembrie 2023, preţurile apartamentelor cu două şi trei camere au stagnat faţă de luna noiembrie 2023, în timp ce preţurile pentru închirierea garsonierelor au crescut cu 6%.

    Comparativ cu luna decembrie 2022, preţul mediu al chiriilor a crescut cu 26% la categoria garsonierelor, cu 13% la apartamentele cu două camere şi cu 9% în cazul apartamentelor cu trei camere.

    Astfel, în luna decembrie 2023. preţul mediu de închiriere al garsonierelor a ajuns la 340 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 450 de euro, iar cele cu trei camere se închiriază cu 600 de euro.

    TIMIŞOARA

    În luna decembrie 2023, preţurile apartamentelor cu două camere au stagnat faţă de luna noiembrie 2023, în timp ce preţurile garsonierelor au crescut cu 6%, iar preţurile apartamentelor cu trei camere au crescut cu 2%.

    Comparativ cu decembrie 2022, chiriile medii au fost mai ridicate în decembrie 2023 în cazul garsonierelor (+21%), dar şi al apartamentelor cu două camere (+8%) şi al celor cu trei camere (+15%).

    Astfel, în luna decembrie 2023 preţurile medii de închiriere au fost de 266 euro în cazul garsonierelor, de 400 de euro în cazul apartamentelor cu două camere şi de 460 de euro în cazul apartamentelor cu trei camere.

     

    SIBIU

    În Sibiu, preţurile medii de închiriere solicitate în luna decembrie 2023 au înregistrat creşteri de 5% în cazul apartamentelor cu două camere şi de 6% în cazul apartamentelor cu trei camere, iar preţurile garsonierelor au scăzut cu 1% comparativ cu luna noiembrie 2023.

    Faţă de luna decembrie 2022, preţurile medii solicitate în decembrie 2023 pentru închiriere au crescut pe toate categoriile de apartamente – cu 21% pentru garsoniere, cu 25% pentru apartamentele cu două camere şi cu 18% în cazul apartamentelor cu trei camere.

    Astfel, în luna decembrie 2023 preţul mediu de închiriere al garsonierelor a fost de 300 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 400 de euro, iar cele cu trei camere se închiriază cu 530 de euro.

    ORADEA

    Comparativ cu luna noiembrie 2023, preţurile medii solicitate în luna decembrie 2023 pentru închiriere au crescut în cazul apartamentelor cu două camere (+3%) şi în cazul celor cu trei camere (+5%), iar în cazul garsonierelor preţurile au rămas constante. 

    Faţă de luna decembrie 2022, preţurile medii solicitate au crescut cu 11% în cazul garsonierelor, cu 30% în cazul apartamentelor cu două camere şi cu 24% pentru apartamentele cu trei camere.

    Astfel, în luna decembrie 2023 preţul mediu de închiriere al garsonierelor a fost de 200 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 390 de euro, iar cele cu trei camere se închiriază cu 420 de euro.

    CRAIOVA

    În luna decembrie 2023, comparativ cu noiembrie 2023 preţurile medii de închiriere au stagnat în cazul apartamentelor cu trei camere, dar au crescut în cazul apartamentelor cu două camere (+3%) şi al garsonierelor (+4%).

    Faţă de luna decembrie 2022, preţurile medii solicitate au crescut decembrie 2023 în cazul garsonierelor (+12%), apartamentelor cu două camere (+25%) şi în cazul apartamentelor cu trei camere (+13%). 

    Astfel, în luna decembrie 2023 preţul mediu de închiriere al garsonierelor a fost de 271 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 380 de euro, iar cele cu trei camere se închiriază cu 450 de euro.

    ARAD

    Faţă de luna noiembrie 2023, preţurile medii solicitate în decembrie 2023 au crescut în cazul garsonierelor (+5%), în timp ce preţurile apartamentelor cu două şi trei camere au stagnat. 

    Comparativ cu luna decembrie 2022, preţurile medii solicitate în decembrie 2023 au crescut la toate categoriile de locuinţe, astfel: garsoniere (+18%), apartamente cu două camere (+21%), apartamente cu trei camere (+19%).

    Astfel, în luna decembrie 2023 preţul mediu de închiriere al garsonierelor a ajuns la 200 de euro, în timp ce apartamentele cu două camere se închiriază, în medie, cu 350 de euro, iar apartamentele cu trei camere se închiriază cu un preţ mediu de 435 de euro.

    Analiza a fost realizată de Storia – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din iniţiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul îşi propune să contribuie la transparentizarea informaţiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriaşilor, proprietarilor, agenţilor şi dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susţine să ia decizii imobiliare în cunoştinţă de cauză.

  • Carrefour retrage produsele PepsiCo din magazinele franceze din cauza creşterilor recente de preţuri

    Carrefour SA din Franţa a retras de pe rafturile magazinelor gustările şi băuturile răcoritoare ale PepsiCo Inc. din cauza creşterilor recente de preţuri, în cea mai recentă izbucnire a conflictului dintre retaileri şi companiile alimentare, pe fondul reducerii puterii de cumpărare a consumatorilor, raportează Bloomberg.

    Începând de joi, lanţul a retras din supermarketurile din Franţa produsele PepsiCo, cum ar fi băuturile răcoritoare şi chipsurile Doritos, înlocuindu-le cu o notă care spune că majorările de preţ ale companiei alimentare americane sunt „inacceptabile”, a declarat o purtătoare de cuvânt.

    Măsura survine în contextul în care retailerii din întreaga Europă se confruntă cu presiuni continue pentru a menţine preţurile la un nivel scăzut. Deşi inflaţia a coborât într-o oarecare măsură faţă de nivelurile maxime de anul trecut, comercianţii de produse alimentare şi-au văzut marjele de profit diminuate în timp ce încearcă să împiedice cumpărătorii să se orienteze către magazinele cu preţ redus, precum Lidl şi Aldi.

    PepsiCo s-a aflat „în discuţii cu Carrefour vreme de mai multe luni” pentru a rezolva problema preţurilor, potrivit unui purtător de cuvânt. „Vom continua să facem tot ce se poate pentru a ne asigura că produsele noastre vor fi în continuare disponibile pentru consumatori”. În octombrie anul trecut, compania a declarat că majorările de preţuri vor rămâne, în linii generale, la nivelul inflaţiei.

    Acţiunile Carrefour au crescut cu 0,9% în 2024, în timp ce acţiunile PepsiCo au crescut cu 1%.

    Compania franceză a început anul trecut să reclame furnizorii de alimente pentru practica de a reduce dimensiunile pachetelor, menţinând în acelaşi timp preţurile ridicate.

    Preţurile la produsele alimentare au făcut obiectul unei examinări intense în Europa în ultimul an, deoarece consumatorii au fost afectaţi de una dintre cele mai mari crize ale costului vieţii din ultimele decenii.