BusinessMagazin

Tag: pret

  • Guvernul a venit cu o nouă schemă de compensare a facturilor la energie, care continuă să fie extrem de controversată

    ♦ Mediul de afaceri: „O ordonanţă de urgenţă despre care nu ştia nimeni cu 2-3 zile înainte nu are cum să fie in interesul tuturor, atâta timp cât nimeni nu a fost consultat“ ♦ Virgil Popescu, ministrul energiei: „Modelul de impozitare al producătorilor nu este inventat de noi, ne-am inspirat foarte mult din proiectul colegilor din Grecia, proiect care a fost prezentat la Comisia Europeană.“

    Guvernul a adoptat o nouă schemă de compensare a preţurilor la energia electrică şi gaze naturale. Dacă pentru consumatorii casnici se schimbă foarte puţine,  cum ar fi limita de consum pentru compensare, pentru consumatorii industriali şi pentru piaţa de energie sunt schimbări majore, care au stârnit mai multe controverse şi reacţii. Principala reclamaţie este apariţia „peste noapte“ a modificărilor, fără consultarea pieţei.

    Potrivit actului normativ, preţurile la energie şi gaze pentru consumatorii casnici vor fi plafonate până la finalul verii 2023. La gaze rămâne preţul plafonat de 0,31 lei/Kwh. La energie însă, persoanele care consumă mai mult de  255 kWh în medie pe lună, vor plăti preţul pieţei pentru tot ce depăşeşte acest plafon. Clienţii casnici care consumă mai puţin de 100 kWh pe lună plătesc 0,68 lei/Kwh.

    De asemenea, majoritatea companiilor nu vor mai beneficia de preţul plafonat la 1 leu/kWh, ci doar furnizorii de servicii sociale, spitale, creşe, şcoli grădiniţe etc. IMM-urile şi instituţiile publice, în afară de cele enumerate, vor primi o compensarea pentru 85% din consum. La gaze rămâne plafonul din legea anterioară, de 0,37 lei/kwH, pentru companiile care consumă mai puţin de 50.000 MWh pe an.

    Potrivit actului normativ, traderii de energie pot avea un profit de maxim 2%, restul mergând către stat. De asemenea, tot lanţul de energie este suprataxat, iar companiile de stat trebuie să vină cu o strategie de  vânzare a energiei pe termen lung, pe o perioadă de 5 ani.

    Mediul de afaceri a reacţionat la noile modificări. Radu Burnete, preşedintele Concordia, cea mai mare confederaţie patronală din România, a criticat adoptarea fără consultări a noilor modificări.

    „Este incredibil că avem din nou Ordonanţe de Urgenţă adoptate fără să le vadă nimeni, fără o minimă con­sultare publică sau un aviz al Consiliului Economic şi Social. Suntem la a 3-a încercare de a găsi o rezolvare pentru o problemă care priveşte pe toată lumea. O Ordonanţă de Urgenţă despre care nu ştia nimeni cu 2-3 zile înainte nu are cum să fie in interesul tuturor, atâta timp cât nimeni nu a fost consultat“, a spus Radu Burnete.

    Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), condusă de Dumitru Chiriţă, deputat PSD, a trimis un aviz negativ al legii către guvern, avertizând, în principal, că ordonanţa încalcă regulile europene privind comerţul cu energie şi că ar putea să scoată unii furnizori din piaţă.

    În replică, Rareş Bogdan, prim-vicepreşedinte PNL şi europarlamentar,  a cerut demisia lui Dumitru Chiriţă de la şefia ANRE, pe motiv că „subminează statul român şi credibilitatea premierului.

    „Subminează statul român şi loveşte în credibilitatea prim-ministrului şi a coaliţiei de guvernare. Necesită o reacţie rapidă atât din partea PNL, cât şi a celor di PSD şi UDMR, cu o discuţie extrem de clară care să ducă până la revocarea întregului Consiliu.“

    „Duminică după-amiaza sau luni solicit, în calitate de prim-vicepreşedinte al partidului de guvernământ, o întrunire de urgenţă a coaliţiei şi punerea pe ordinea de zi de săptămâna viitoare, de către Parlamentul României, a revocării întregului Consiliul de Conducere al ANRE“, a spus Rareş Bogdan, vineri, citat de Mediafax.

    Tot vineri, ministrul energiei Virgil Popescu a spus că modelul de impozitare a producătorilor este agreat de Comisia Europeană şi că va prezenta noile măsuri la reuniunea miniştrilor de energie din UE.

    „Modelul de impozitare al producătorilor nu este inventat de noi, ne-am inspirat foarte mult din proiectul colegilor din Grecia, proiect care a fost prezentat la Comisia Europeană. Vorbim de lucruri care există, care au fost aprobate“, a declarat Virgil Popescu.

    Într-o scurtă analiză a modificărilor, Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, spune că ordonanţa are şi părţi bune, şi părţi rele. Printre aspectele pozitive se numără expunerea financiară mai mică a statului, dar şi impozitarea pe lanţ  a jucătorilor din energie a „câştigurilor nejustificate.“ Pe de altă parte, în opinia sa, noile măsuri facilitează exportul de energie din România la preţuri mici. De asemenea, acuză că piaţa nu a fost consulatată.

    „Ne decuplăm de UE adoptând măsuri într-o manieră ciudată, fără a enunţă obiectivele măsurilor, impactul acestora şi fără o consultare reală a opiniei publice şi a părţilor interesate. Încălcăm regulamente europene şi, surprinzător, nu aşteptăm câteva zile să vedem propunerile de reforma a pieţei de energie europene de care părem dezinteresaţi“, a scris Răzvan Nicolescu pe o reţea de socializare.

    Asociaţia Centrul Român al Energiei, condusă de Corneliu Bodea, spune de asemenea că actorii din piaţă nu au fost consultaţi.

    „Regretăm lipsa de comunicare şi consultare autentică cu reprezentanţii industriei energetice, atât mediul de afaceri cât şi mediul asociativ. Estimăm că aplicarea ordonanţei va produce disfuncţionalităţi grave şi ireversibile la nivelul pieţei de energie şi implicit riscuri privind securitatea energetică şi a competitivităţii economice a României.

     

    Care sunt principalele prevederi din noua schemă de compensare a preţului energiei

    Pentru consumatorii casnici:

    ► Preţ plafonat la 0,68 lei/kWh pentru consum mediu lunar de energie electrică de maxim 100 kWh;

    ►Preţ plafonat la 0,8 lei/kWh pentru consum mediul lunar de maxim 255 kWh;

    ►Dacă consumul casnic trece de 255 kWh, până la această valoare se plăteşte preţul plafonat şi ce trece peste se plăteşte la preţul pieţei;

    ►Preţ plafonat la 0,31 lei/kWh pentru gaze naturale.

    Pentru consumatorii industriali:

    ►Beneficiază de preţ plafonat la 1 leu/kWh indiferent de consum doar şcolile, grădiniţele, spitalele, furnizori de servicii sociale;

    ►IMM-urilor şi altor instituţiilor publice în afară de furnizorii de servicii sociale beneficiază de preţul plafonat de 1 leu/kWh pentru 85% din consum;

    ►Preţ plafonat la gaze naturale de 0,37 lei/kWh pentru consumatorii care, anual, consumă sub 50.000 MWh.

    Pentru piaţa de energie:

    ►Suprataxarea pe tot lanţul, de la producători la traderi, traderii au profitul plafonat la 2%;

    ►Companiile de stat trebuie să vină până la 1 noiembrie cu o strategie de vânzare a energiei pe 5 ani;

    ►Furnizorii nu mai primesc decontare de la bugetul de stat pentru preţuri care depăşesc 1.300 lei/MWh;

    ►Producătorii de gaze sunt obligaţi să vândă la un preţ maxim de 150 lei/MWh la producătorii de energie termică (plafonul era la 250 de lei iniţial).

  • Preţul petrolului creşte pe măsură ce stocurile de carburanţi din SUA scad, iar dolarul slăbeşte

    Preţul petrolului şi-a revenit uşor miercuri, deoarece datele au indicat o cerere fermă de carburanţi în Statele Unite, oferind un răgaz după o scădere de 5% cu o zi înainte, scrie Reuters.

    Cotaţia futures a ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 85 de cenţi, sau 0,9%, la 92,49 dolari pe baril, după ce a scăzut cu 5,37 dolari în şedinţa precedentă, din cauza temerilor legate de recesiune.

    Contractele futures pentru octombrie ale petrolului Brent, care urmează să expire miercuri, au urcat cu 70 de cenţi, sau 0,7%, la 100,01 dolari pe baril, reducând pierderea de 5,78 dolari de marţi. Contractul pentru luna noiembrie, mai activ, a crescut cu 93 de cenţi, sau 1%, la 98,77 dolari pe baril.

    Oscilaţiile de preţ de la începutul conflictului din Ucraina, în urmă cu şase luni, au agitat fondurile speculative şi speculatorii şi au subţiat tranzacţiile, ceea ce, la rândul său, a făcut ca piaţa să oscileze şi mai mult, aşa cum s-a văzut marţi.

    Datele Institutului American de Petrol (API) au arătat că stocurile de benzină au scăzut cu aproximativ 3,4 milioane de barili, în timp ce stocurile de distilate, care includ motorina şi combustibilul pentru avioane, au scăzut cu aproximativ 1,7 milioane de barili pentru săptămâna încheiată la 26 august.

    Scăderea stocurilor de benzină a fost aproape triplă faţă de scăderea de 1,2 milioane de barili la care se aşteptau în medie opt analişti chestionaţi de Reuters. Pentru stocurile de distilate, aceştia se aşteptau la o scădere de aproximativ 1 milion de barili.

    Cu toate acestea, datele API au arătat că stocurile de ţiţei au crescut cu aproximativ 593.000 de barili, faţă de estimările analiştilor care estimau o scădere de aproximativ 1,5 milioane de barili.

    Un dolar american uşor mai slab a susţinut, de asemenea, piaţa, petrolul fiind, în consecinţă, mai ieftin pentru cumpărătorii care deţin alte monede.

    Creşterile de preţ au fost plafonate de îngrijorările legate de faptul că unele dintre cele mai mari oraşe din China – de la Shenzhen la Dalian – impun restricţii şi închideri de afaceri pentru a limita COVID-19, într-un moment în care a doua economie a lumii se confruntă deja cu o creştere slabă.

    În ceea ce priveşte oferta, exporturile de petrol din Irak nu au fost afectate de cele mai grave violenţe înregistrate în Bagdad în ultimii ani, au declarat marţi trei surse pentru Reuters. Ciocnirile s-au atenuat marţi după ce puternicul cleric Moqtada al-Sadr le-a ordonat adepţilor săi să pună capăt protestelor.

    Principalul factor de susţinere a preţurilor în acest moment este reprezentat de discuţiile membrilor Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi ale aliaţilor, numiţi împreună OPEC+, care ar putea reduce producţia pentru a stabiliza piaţa. Următoarea reuniune a OPEC+ va avea loc pe 5 septembrie.

     

  • Preţul de referinţă al energiei din Europa a depăşit 1.000 de euro pentru prima dată în istorie

    Preţul energiei germane pentru anul 2023, punctul de referinţă european, a depăşit 1.000 de euro (993 de dolari) pentru prima dată în istorie pe măsură ce criza energetică din regiune se intensifică, a raportat Bloomberg.

    Mişcarea vine după ce vinerea trecută preţurile din Germania şi Franţa au crescut cu peste 25%, deoarece Rusia restrânge furnizarea de gaze naturale. De asemenea, Franţa suferă de o scădere a producţiei de energie nucleară.

    Preţul energiei germane pentru 2023 a crescut cu până la 6,6%, ajungând la 1.050 de euro pe megawat-oră, la ora 10:19 la Berlin.

    Contractul echivalent francez a crescut vineri, de asemenea, peste nivelul de 1.000 de euro.

     

  • Preţul abonamentelor Starlink, serviciul de internet prin satelit al lui Elon Musk, se reduce cu 50% pe teritoriul României

    Începând de astăzi, 25 august, serviciile de internet prin satelit Starlink costă doar 230 de lei pe lună, de la 530 de lei preţul de început. Mai mult, costul iniţial al achiziţionării echipamentului necesar, care constă într-o antenă satelit mobilă şi un router care permite conectarea calculatoarelor şi a altor dispozitive la Internet prin Starlink, scade la 2.400 de lei, potrivit Tylaz.

    După achitarea integrală a costului echipamentului, Starlink va livra gratuit coletul la adresa specificată şi va începe facturarea lunară numai după ce este creat contul pentru serviciile companiei. Este important de reţinut, totuşi, că este posibil ca serviciile Starlink să nu acopere întreaga ţară. Puteţi verifica dacă serviciile companiei sunt disponibile acolo unde locuiţi, introducând adresa pe site-ul oficial. Chiar dacă, teoretic, Starlink poate fi folosit de oriunde, accesul la sateliţii companiei este garantat doar pentru locaţia pentru care a fost comandat pachetul – dacă există acoperire în zona respectivă.

    Pe lângă România, Starlink va reduce preţurile la abonamente şi în alte ţări, precum Olanda, de la 124 de euro, la 105 euro, Marea Britanie, de la 89 de lire, la 75 de lire sau Germania, de la 100 de euro, la 80 de euro.

    La scurtă vreme după ce a Musk a anunţat că internetul Starlink va deveni operaţional pe teritoriul Ucrainei, miliardarul a declarat că sistemul de sateliţi va fi disponibil din luna august şi în Republica Moldova.

    Serviciul de internet dezvoltat de SpaceX a devenit disponibil în România din luna aprilie a acestui an.

    Se zvoneşte că Starlink anunţă un parteneriat cu T-Mobile, divizia americană a Deutsche Telekom, pentru a vinde accesul la serviciile Starlink şi T-Mobile într-un singur pachet.

  • Real Estate. Real Talk: 8 întrebări de la publicul Real Estate. Real Talk pentru Anca Bidian, CEO al KIWI Finance

    Cum a evoluat apetitul oamenilor pentru creditare, ce ar trebui să facă cei care au deja credite, cum a evoluat numărul investitorilor în locuinţe – sunt doar câteva întrebări care îi preocupă pe români în actualul context de piaţă, aşa cum s-a văzut la cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance, a răspuns acestora, conturând felul în care se vede piaţa imobiliară la mijloc de an. 

    „Preţurile nu au de ce să scadă: piaţa imobiliară este la echilibru, avem un indice de accesibilitate în jurul valorii de doi – în Bucureşti este de 1,7 – indicator de care nu se bucură mulţi locuitori ai altor ţări. Noi nu avem o mobilitate a forţei de muncă şi nici socială – nu avem oameni care să spună <<Dacă nu pot să îmi cumpăr o locuinţă în Ploieşti, mă duc să cumpăr în Buzău, poate sunt preţurile mai mici acolo.>> Atunci, va exista un segment de clienţi care va trebui să aştepte până va începe următorul ciclu de scădere a preţurilor – că se va termina şi perioada aceasta – iar ei se vor putea încadra pentru achiziţia pe care şi-o doresc”, a observat Anca Bidian în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. CEO-ul KIWI Finance se referă la indicele de accesibilitate, care reprezintă raportul dintre pretul locuinţei/mp raportat la salariul mediu pe economie, dintr-o perioadă anume şi care este favorabil pieţei locale, chiar şi în actualul context. „Dacă facem o comparaţie cu singura bulă pe care o cunoaştem şi noi, cea din 2008, prin echivalenţă, ar trebui ca preţul mediu pe metrul pătrat în România să fie acum 4.600 de euro/mp ca să spunem că suntem în aceeaşi situaţie ca acum 14 ani. Noi avem preţul pe metrul pătrat, mediu, de 1.386 de euro”, explică ea. Astfel, din punctul de vedere al accesibilităţii, România, în Europa, se clasează în primele trei locuri din perspectiva accesibilităţii locuinţelor, mai cu seamă şi pentru că salariul mediu este cu 126% mai mare acum decât în 2013. 

    „Noi în România am ajuns cu puterea de cumpărare la 82% din media Uniunii Europene – am depăşit ţări ca Grecia, Ungaria, Letonia, Slovacia şi suntem foarte aproape de Portugalia, Polonia si Spania. Desigur, toată lumea este afectată de creşterile de preţuri din ultimul timp – dar trebuie să ne uităm şi la faptul că, în doi ani pandemici, depozitele populaţiei au crescut – la ultimul raport BNR, erau 60 de miliarde de euro depozitele populaţiei – soldul creditelor ipotecare este de 20 de miliarde. Nu suntem atât de săraci pe cât ne place să spunem că suntem. Desigur că suntem afectaţi, dar poate că din aceste perioade învăţăm ce înseamnă o cultură financiară, o mai mare grijă etc .”, a subliniat CEO-ul KIWI Finance în încheiere. 

    Care sunt curiozităţile celor care au urmărit webinarului Real Estate. Real Talk, ca urmare a observaţiilor Ancăi Bidian?

    ÎNTREBĂRI DE LA PUBLICUL REAL ESTATE. REAL TALK:

    1.     Cum a evoluat apetitul oamenilor pentru creditare?

    A existat un recul în primele săptămâni din februarie, după începerea războiului, apoi am ajuns la aceleaşi valori zilnice ca înainte de război. Se schimbă segmentele de clienţi care aplică acum pentru creditare – pe contractele semnate sau pe antecontracte, nu am avut renunţări şi ştiu de la partenerii noştri, dezvoltatori în marile proiecte, că nu există clienţi care să fi renunţat la achiziţie. 

    2.     Există vreo diferenţă de evoluţie între locuinţele premium şi cele cu preţuri mai scăzute?

    Există, pe locuinţele premium am înregistrat cel mai mare ecart între ce se cere şi ce se oferă, sigur că acestea sunt şi mai puţine; sunt zone însă unde preţurile sunt supraîncălzite deja. Nu pot generaliza aceasta la întreaga piaţă imobiliară – sunt zone punctuale; probabil că acolo va exista o stagnare de preţ. Pe o piaţă aflată în creştere, viteza de creştere a preţurilor este de la centru spre periferie, în timp ce pe o piaţă aflată în stagnare sau contracţie, preţurile scad dinspre periferie spre centru. 

    3.     Cum îmi dau seama dacă preţul unui apartament este mic sau mare?

    Recomand, în primul rând, un raport de evaluare, care ia în calcul şi materialele, şi preţul pieţei, şi valoarea de înlocuire, şi un eventual randament din chirie. Preţul unei case nu este mic sau mare în valoare absolută – acesta evoluează în funcţie de zonă şi de piaţă, precum şi de momentul în care cumpăr locuinţa aceea. Ce trebuie să ştim este că există o ciclicitate economică – în vremurile acesta trebuie să luăm în calcul mai multe aspecte. 

    4.     Ce fac cei care au deja credite?

    Sunt doi indicatori folosiţi în calcul, ROBOR şi IRCC, iar trecerea de la ROBOR la IRCC nu este soluţia magică pentru că aceasta reprezintă o amânare a problemei – între acestea există un decalaj de vreo şase luni, adică, în timp ce ROBOR creşte, IRCC este calculat pe valorile din urmă cu şase luni. Trebuie să avem în vedere faptul că atunci când se va inversa trendul şi aceşti indicatori vor începe să scadă, ROBOR va scădea primul, iar IRCC se va calcula tot cu valorile din urmă cu şase luni din acel moment.  De asemenea, trecerea de la ROBOR la IRCC este ireversibilă. În această perioadă, cele mai solicitate şi recomandate au fost dobânzile fixe. În general, regula este că o dobândă fixă este mai mare decât o dobândă variabilă în aceeaşi perioadă de timp. Nimeni nu prevede viitorul, dar calculul probabilităţilor este o ştiinţă matematică. 

    5.     Ce se întâmplă cu preţul locuinţelor de la ţară?

    Depinde dacă vorbim despre zonele limitrofe marilor oraşe sau de la ţară-ţară, la bunica? Pentru tranzacţiile acelea, din păcate, nu sunt multe informaţii. Din fondul locativ total în România, 66% sunt case – dintre acestea, doar 24% sunt fără canalizări – prin comparaţie, în 2007, aveam 40%. Suntem cam 50-50, proporţia rural-urban, dar despre casa de la ţară nu există informaţii. Dacă vorbim despre ţara aflată în apropierea marilor oraşe sau de ţara unde s-au dezvoltat platforme industriale, acestea intră la categoria oraş în judeţul respectiv, atunci când calculăm preţul mediu. Desigur, faţă de preţul reşedinţei de judeţ sunt la 50-70% din preţ. 

    6.     Cum a evoluat categoria investitorilor în imobiliare?

    De aproximativ cinci ani, numărul acestora a început să crească, fie că vorbim despre cei care se duc înspre chirii pe termen lung, cât şi cei care merg înspre chirii pe termen scurt – AirBnb, Booking etc. Este foarte important să vezi cât de mare este procentul veniturilor din chirii în total venituri în România – dar acest segment – al micilor investitori, familii cu o locuinţă a lor, care au cumpărat o a doua sau o a treia locuinţă în acest scop, a fost îngroşat de românii cu venituri din străinătate. Din 2019 sau chiar 2018, am avut creşteri de 50% de la an la an pe acest segment. 

    7.     Vor creşte preţurile, ca urmare a numărului mai redus de livrări?

    Nu prea cred, piaţa va fi suplimentată şi alimentată de piaţa secundară, a locuinţelor mai vechi care au o elasticitate puţin mai redusă a preţurilor.  Există o limită, iar mare parte din spaţiul pe care noi l-am fi avut pentru creşterea preţurilor caselor este ocupat de creşterea dobânzilor – deci o creştere în continuare a preţurilor ar decupa cererea de ofertă şi piaţa s-ar bloca ca număr de tranzacţii în acel moment . În momentul în care creditarea trage jumătate din numărul tranzacţiilor, are un cuvânt foarte greu de spus – din punctul de vedere al creditării, acolo nu va fi loc de creştere, nu se întâlneşte cererea cu oferta. 

    8.     Cum vor evolua preţurile din Braşov după finalizarea aeroportului din Ghimbav?

    Braşovul şi Constanţa au o particularitate, Braşovul a avut cea mai mare creştere, în valoare absolută, iar Constanţa are cel mai mare indice de accesibilitate, ceea ce spune că de fapt locuinţele din Constanţa sunt mai puţin accesibile. Însă, mulţi clienţi care cumpără în Constanţa nu sunt constănţeni, indicele de accesibilitate îl calculăm pe salariul din Constanţa, dar clienţii de acolo nu sunt constănţeni; la fel stau lucrurile şi cu Braşovul. Desigur, aeroportul va ajuta, dar nu cred că în sensul unei creşteri a preţurilor – Braşovul oricum are o creştere destul de rapidă. Dacă, urmare a acestui aeroport, vor veni şi alte investiţii, desigur, zona va fi foarte atractivă. 

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în contextul actual, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance. 

    Storia.ro este platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

     

                                                 

     

     

     

     

     

  • Scumpirea uleiului triplează afacerile Argus Constanţa în prima jumătate din 2022 la 200 mil. lei şi urcă profitul net de 11 ori la 28 mil. lei. Explozie pentru preţul acţiunilor

    Scumpirea accelerată a uleiului a triplat cifra de afaceri a producătorului de ulei Argus Constanţa la aproximativ 200 de milioane de lei în prima jumătate din 2022 şi a majorat de nu mai puţin de 11 ori rezultatul net la 28,4 milioane de lei.

    Drept urmare acţiunile companiei controlate de SIF Oltenia înregistrează în ultima saptămână o creştere de 53% dar cu foarte puţini vânzători, ajungând la o capitalizare de circa 100 mil. lei.

    “Valoarea cifrei de afaceri a crescut cu 197% comparativ cu S1/21 în special ca urmare a creşterii producţiei cu 160% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, susţinută de volumele mari aferente vânzărilor de ulei îmbuteliat în detrimentul vânzărilor de ulei brut. Vânzările de şrot şi acizi graşi au crescut cu peste 150% comparativ cu S1/21”, scrie compania în raportul semestrial publicat la bursă.

    “Cheltuielile din exploatare în valoare de 151 mil. lei au fost semnificativ mai mari, cu 228% comparativ cu valoarea de 46 mil lei din S1/20 pe fondul creşterii producţiei dar şi a costurilor mai mari pentru materie primă, energie dar şi costuri salariale. Rezultatul din exploatare în valoare de 32 mil lei în S1/22 a fost semnificativ mai mare comparativ cu valoarea de 1 mil lei din S1/21, datorită performanţei mai bune a activităţii de producţie dar şi a mixului de vânzări”.

    Potrivit datelor INS uleiul s-a scumpit cu 52% în ultimele 12 luni, potrivit INS.

     

  • Locuinţele din România rămân printre cele mai ieftine din Europa, cu un preţ mediu de 1.266 de euro mp, în creştere cu 7,3% faţă de anul anterior

    Un român are nevoie de 6,3 salarii medii brute anuale pentru a-şi cumpăra un apartament standard (70 mp).

    România se află pe locul al doilea în topul ţărilor europene cu cele mai ieftine locuinţe, după Bosnia şi Herţegovina, cu un preţ mediu de 1.266 de euro pe metru pătrat, calculat pe baza datelor din principalele oraşe, arată datele studiului Deloitte Property Index 2022, realizat în 23 de ţări şi 68 de oraşe din Europa.

    Potrivit acestuia, preţul mediu din România este mai mare cu 7,3% comparativ cu anul anterior.

    În clasamentul pe oraşe, cel mai scump din ţara noastră este Cluj-Napoca, cu o medie de 1.940 de euro pe metru pătrat, urmat de Bucureşti cu 1.573 de euro pe metru pătrat şi Braşov cu 1.348 de euro pe metru pătrat.

    Printre statele de pe continent cu cele mai mici preţuri medii se mai află Serbia cu 1.520 euro pe metru pătrat şi Portugalia, cu 1.537 euro pe metru pătrat.

    „Piaţa imobiliară este considerată un barometru al economiei, fiind influenţată de mai mulţi factori, cum ar fi disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltări imobiliare, aprovizionarea cu materii prime şi materiale, costul construcţiilor, piaţa energiei etc., dar şi de puterea de cumpărare a populaţiei şi de condiţiile de finanţare. Anul acesta, un factor important va fi reprezentat de accesibilitatea şi costul creditului, influenţate puternic de inflaţie”, spune Alexandra Smedoiu, Partener, Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanţă Fiscala pentru sectorul Imobiliar.

    Studiul Deloitte arată că în privinţa gradului de accesibilitate a locuinţelor pentru cetăţenii fiecărei ţări, calculat în funcţie de numărul de salarii medii brute anuale necesare pentru cumpărarea unui apartament standard, de 70 metri pătraţi, România se află pe locul şapte din cele 19 ţări pentru care a fost calculat acest indicator.

    Astfel, un român are nevoie de 6,3 salarii anuale pentru o astfel de achiziţie.

    Conform studiului, locuinţele cel mai greu accesibile sunt în Cehia, unde este nevoie de 13,3 salarii medii brute anuale pentru o locuinţă proprie, iar cele mai accesibile sunt în Irlanda (3,1 salarii medii anuale), Norvegia (4,4) şi Belgia (4,5).

    „În 2021, dobânda medie pentru creditele ipotecare în lei a scăzut sub 4% pe an, potrivit datelor BNR, dar de anul acesta este de aşteptat să crească, pe fondul inflaţiei generalizate. Pe de altă parte, investiţiile imobiliare sunt considerate o clasă de active care protejează valoarea banilor în timp”, adaugă Alexandra Smedoiu.

    În ceea ce priveşte clasamentul ţărilor cu cele mai scumpe locuinţe, Marea Britanie se află pe primul loc, după o creştere anuală de aproape 21%, până la o medie de 4.905 euro/mp. Austria, cu un avans de 7,3%, se află pe locul doi, cu o medie de 4.782 euro/mp.

    Preţuri de peste 4.000 de euro/mp s-au mai înregistrat în Franţa (4.639 euro/mp) şi în Germania (4.600 euro/mp).

    La polul opus, cu cele mai ieftine locuinţe dintre ţările pentru care există date disponibile la nivel naţional, se află Bosnia şi Herţegovina (974 euro/mp) şi România (1.266 euro/mp).

    În schimb, Ungaria conduce la categoria creşteri de preţuri, cu un avans anual de 21,5% în 2021 faţă de 2020, urmată la mică distanţă de Marea Britanie (21%), Slovacia (19,5%) şi Cehia (18,4%).

    Per total, anul trecut, preţurile locuinţelor au crescut în 18 dintre cele 21 de ţări pentru care s-a calculat acest indicator. Scăderi de preţuri s-au înregistrat, în perioada menţionată, în Spania, cu 8,5%, Slovenia, cu 3,8%, şi Letonia, cu 1,3%.

    În topul oraşelor europene cu cele mai scumpe locuinţe conduce Parisul, cu un preţ mediu de 13.462 euro/mp pentru un apartament, urmat de Munchen (10.500 euro/mp) şi Londra (8.426 euro/mp).

    Printre oraşele în care locuinţele sunt mai scumpe decât cele din capitala ţării se numără Barcelona din Spania (6.251 euro/mp), Anvers din Belgia (4.050 euro/mp), Milano din Italia (3.844 euro/mp), dar şi Cluj-Napoca din România (1.940 euro/mp).

    „România se află printre ţările analizate în care preţurile la apartamentele din marile oraşe depăşesc media naţională, iar Cluj-Napoca se remarcă cu o diferenţă de peste 50%, în timp ce în Bucureşti acestea sunt cu doar 25% mai mari. Aşadar, discrepanţele de dezvoltare de la o regiune la alta se manifestă şi pe piaţa imobiliară, atât la nivel de preţ de tranzacţionare, cât şi în privinţa apetitului investitorilor pentru dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale”, adaugă Marius Vasilescu, Director Consultanţă Financiară, Deloitte România.

    El apreciază că zona de vest are un avantaj cert din acest punct de vedere şi este de aşteptat ca şi în celelalte regiuni să apară concentrări urbane odată cu modernizarea infrastructurii care să favorizeze dezvoltarea economică.

    Studiul Deloitte Property Index 2022, aflat la a 11-a ediţie, analizează evoluţia pieţei imobiliare rezidenţiale din 23 de ţări şi 68 de oraşe europene pe parcursul anului 2021. Raportul nu include indicatorul preţ mediu pe metru pătrat la nivel naţional pentru Bulgaria şi Norvegia

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Preţul ţiţeiului atinge cel mai scăzut nivel din februarie pe fondul reducerii cererii de benzină în SUA

    Preţul petrolului a scăzut după ce un raport privind stocurile americane a indicat o încetinire a cererii, iar OPEC a convenit o majorare redusă a producţiei în septembrie, scrie Bloomberg.

    Preţul ţiţeiului american a atins 90,66 dolari pe baril, cel mai scăzut nivel din februarie.

    Media pe patru săptămâni pentru cererea de benzină din Statele Unite a scăzut sub nivelul din 2020.

     

  • Preţul petrolului scade, datele slabe din industrie stârnesc îngrijorări legate de cerere

    Preţul petrolului a scăzut marţi, antrenat de perspectiva sumbră asupra cererii de combustibil a investitorilor, datele indicând o încetinire a producţiei la nivel mondial, chiar în momentul în care marii producători de ţiţei se întâlnesc pentru a stabili dacă vor creşte oferta, scrie Reuters.

    Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 77 de cenţi, sau 0,8%, la 99,26 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru petrolul WTI au scăzut cu 67 de cenţi, sau 0,7%, la 93,22 dolari pe baril.

    Scăderea a avut loc după ce luni, contractele futures pe Brent s-au prăbuşit la un minim al sesiunii de 99,09 dolari pe baril, cel mai redus nivel din 15 iulie. Referinţa americană a ţiţeiului a coborât până la 92,42 dolari pe baril, cel mai slab nivel din 14 iulie.

    “Preţul petrolului s-a prăbuşit după ce o multitudine de date privind activitatea din fabrici au sugerat că lumea se îndreaptă spre o contracţie economică globală gigantică şi pe fondul aşteptărilor privind o producţie mai mare de petrol după un sezon de câştiguri foarte bun pentru companiile petroliere”, a declarat Edward Moya, analist senior de piaţă la OANDA, într-o notă.

    Îngrijorările legate de recesiune au fost accentuate luni, deoarece sondajele din Statele Unite, Europa şi Asia au arătat că fabricile s-au luptat pentru un impuls în iulie. Cererea globală în scădere şi restricţiile stricte ale Chinei COVID-19 au încetinit producţia.

    Scăderile de preţ au loc, de asemenea, în condiţiile în care participanţii la piaţă aşteaptă rezultatul unei reuniuni de miercuri între Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţii săi, inclusiv Rusia, cunoscuţi împreună sub numele de OPEC+, pentru a decide asupra producţiei din septembrie.

    Două dintre cele opt surse OPEC+ dintr-un sondaj Reuters au declarat că o creştere modestă pentru luna septembrie va fi discutată la reuniunea din 3 august. Restul au spus că producţia va fi probabil menţinută constantă.

  • Preţul gazelor a început să crească din nou după ce Rusia a redus livrările către Germania. La Bruxelles ţările membre au bătut palma pentru o reducere a consumului, ca măsură de apărare în cazul în care la iarnă toată Europa rămâne fără gaz

    Preţul gazelor pentru Europa au ajuns pe burse la maximul ultimelor cinci luni după ce Rusia a decis reducerea livrărilor care aprovizionau Europa. În acelaşi timp, la Bruxelles, ţările europene au căzut de acord să treacă la reducerea consumului cu 15%, în cazul în care Rusia închide robinetul definitiv, scrie Bloomberg.

    Contractele futures pentru gaz au crescut cu 6%, până la 188 de euro pentru megawattul pe oră, ajungând să se scumpească la cel mai înalt nivel de la începtul lui Martie şi ajungând să coste de cinci ori mai mult decât în 2021.

    Gigantul rusesc de stat Gazprom a anunţat recent că livrările vor scădea până la 33 de milioane de metri cubi, invocând o problem de funcţionare.

    „Toată lumea din piaţă se aşteaptă ca volumele de gaz să scadă. Dar nimeni nu se aştepta ca fluxurile să scadă chiar atât de repede”, a declarant James Huckstepp, manager de analiză energetică.

    Ţările europene şi-au dat acordul privind reducerea consumului de gaz cu 15%, în condiţiile în care o întrerupere totală a livrărilor este din ce în ce mai posibilă. Planul de reducere al consumului este declanşat în cazuri extreme, cum ar fi o întrerupere bruscă şi totală a livrărilor din partea Rusiei.

    Preţurile din ce în ce mai mari evidenţiază presiunea care se adună pe umerii Europei şi urgentează căutarea unor surse alternative de energie, pentru a putea încălzi casele europenilor şi a putea ţine industria în viaţă.

    NordStream 1 reluase în urmă cu o săptămână livrările de gaz către Europa, după o perioadă de mentenţă de 10 zile.

    Politicienii europeni au condamnat deciziile Kremlinului şi l-au acuzat pe Vladimir Putin că a transformat gazul într-o armă pe care o foloseşte împotriva Europei.

    Preţul gazelor europene a sărit în aer şi a ajuns la 200 de euro pe megawatt în primele zile ale invaziei ruseşti în Ucraina, urmând ca ulterior să se stabilizeze. Gazul a crescut din nou puternic în iunie, după ce Putin s-a arătat din ce în ce mai dispus să lase continetul fără el.

    Potrivit analiştilor, preţurile ar putea creşte şi mai puternic în momentul când China va accesa piaţa pentru aprovizionarea necesară trecerii peste iarnă.

    „Această situaţie are toate elementele unei crize totale. Nu există suficientă capacitate de aprovizionare, iar depozitele nu se află la un nivel sufficient. Europa este lovită de un dezastru”, a spus Toby Copson, managing partner la Trident Markets, companie care se ocupă cu comercializarea gazelor natural.