Tag: piata

  • Cum încearcă Delphine Arnault, moştenitoarea LVMH, să redreseze Dior în plină criză a luxului şi să îşi lase amprenta asupra imperiului tatălui său

    Delphine Arnault, directorul general al Dior şi fiica fondatorului LVMH, Bernard Arnault, anunţă „un nou capitol” pentru unul dintre cele mai valoroase branduri din grup, într-un moment în care piaţa globală a luxului se confruntă cu un recul semnificativ. Cu vânzări estimate la 9,5 miliarde de euro în 2023, Dior traversează o etapă de tranziţie creativă şi operaţională, iar strategia Arnault pune accent pe un singur cuvânt-cheie: calitatea, scrie Financial Times.

    Numirea recentă a designerului Jonathan Anderson, cunoscut pentru transformarea Loewe într-un brand de referinţă, marchează un pas îndrăzneţ în strategia Dior. Anderson devine primul creator de modă de la Christian Dior încoace care preia controlul complet asupra ambelor linii – pentru femei şi bărbaţi. Decizia vine după aproape un deceniu sub conducerea Mariei Grazia Chiuri şi vizează redefinirea imaginii casei într-un climat de scădere a cererii, în special în Asia.

    Performanţa Dior în perioada 2017–2023 a fost una remarcabilă, cu venituri aproape cvadruplate, alimentate în mare parte de majorări succesive de preţuri. Însă mandatul Delphinei Arnault, început în 2023, coincide cu o perioadă dificilă pentru industria luxului, marcată de reducerea consumului în China, inflaţie şi o deteriorare a încrederii consumatorilor, accentuată şi de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu.

    Pe lângă provocările comerciale, brandul a fost afectat recent şi de o investigaţie privind practicile de muncă la subcontractori din Italia, încheiată printr-o înţelegere legală fără recunoaşterea vinovăţiei. Ca răspuns, Arnault a lansat o reformă internă, incluzând o nouă divizie industrială coordonată de foşti executivi de la Louis Vuitton şi EssilorLuxottica, pentru a aduce mai multă producţie în regim propriu şi a garanta standarde mai stricte de calitate.

    Dior îşi păstrează ambiţiile internaţionale, urmând să inaugureze noi magazine în Manhattan (iulie) şi Los Angeles (octombrie). Cu toate acestea, incertitudinile din SUA, unde speranţele unei reveniri a consumului de lux sunt afectate de instabilitatea economică şi tensiunile comerciale, rămân o piedică majoră în relansarea brandului la nivel global.

    Delphine Arnault consideră că pariul pe Anderson este unul pe termen lung şi nu se aşteaptă la rezultate imediate în vânzări.

     „Este nevoie de câteva sezoane pentru ca viziunea unui designer să se contureze”, a declarat ea, adăugând că viitorul Dior se va construi „pe materiale de excepţie, meşteşug şi excelenţă creativă”.

    Cu 18 colecţii pe an în responsabilitate, Anderson are o misiune ambiţioasă – iar Arnault este convinsă că este omul potrivit pentru a repoziţiona Dior în fruntea industriei de lux.

    Piaţa globală a luxului, estimată la aproximativ 330 de miliarde de euro în 2024, traversează o perioadă dificilă, marcată de încetinirea cererii pe principalele pieţe emergente şi de ajustările consumatorilor la creşterea preţurilor. LVMH, cel mai mare conglomerat de lux din lume, a raportat în 2023 o creştere a cifrei de afaceri de circa 12%, ajungând la peste 85 de miliarde de euro, însă profitabilitatea a fost afectată de majorarea costurilor şi schimbările în comportamentul consumatorilor.

    Dior, al doilea brand ca mărime în portofoliul LVMH, a înregistrat în 2023 venituri estimate la 9,5 miliarde de euro, conform estimărilor analiştilor HSBC, faţă de circa 2,5 miliarde de euro în 2017, când a început ascensiunea accelerată. Cu toate acestea, dinamica veniturilor a început să încetinească, iar în primul trimestru al lui 2024 vânzările organice ale Dior au scăzut cu aproximativ 5%, sub media de grup, potrivit declaraţiilor CFO-ului LVMH, Cécile Cabanis.

    Profitul operaţional al LVMH a suferit o ajustare, pe fondul costurilor ridicate pentru materiile prime şi creşterii cheltuielilor cu marketingul şi expansiunea reţelei de magazine. Analiştii estimează că marja operaţională a grupului a scăzut uşor sub pragul de 25%, reflectând provocările din segmentul de modă şi marochinărie, unde Dior joacă un rol esenţial. În acelaşi timp, divizia de vinuri şi băuturi a continuat să aducă contribuţii solide la profitabilitate.

    Impactul conflictului geopolitic din Orientul Mijlociu şi tensiunile comerciale internaţionale, în special între SUA şi China, continuă să adauge un nivel de incertitudine pentru strategiile de expansiune ale LVMH. Investiţiile în flagship store-uri în metropolele americane, cum sunt cele planificate în Manhattan şi Los Angeles, reprezintă un pariu pentru revenirea consumului de lux în regiune, considerată una dintre cele mai profitabile pieţe globale.

    În acest context, politica de preţuri a Dior, bazată pe creşteri regulate, se confruntă cu o presiune tot mai mare. Consumatorii manifestă un refuz tot mai clar faţă de majorările accelerate, iar Delphine Arnault subliniază că focusul va fi acum pe calitate şi valoare percepută, în speranţa de a stabiliza şi chiar inversa tendinţa descendentă.

     

  • Companiile româneşti faţă în faţă cu furtuna. Va putea businessul românesc să facă faţă schimbărilor fiscale? VIDEO

    Perspectivele economice pentru 2025 şi 2026 indică o diminuare generală a profitabilităţii companiilor româneşti, influenţată de liberalizarea pieţei de energie şi de măsurile fiscale pentru corectarea deficitului. În timp ce unele segmente vor reuşi să gestioneze aceste schimbări, firmele mai vulnerabile, care au rămas în urmă în adaptarea la mediul economic dinamic, vor resimţi cel mai puternic impactul, este de părere Claudiu Cazacu, consultant strategist XTB România.

    „Per ansamblu putem vorbi de o scădere de profitabilitate în 2025-2026. Pe anumite segmente va exista un efect care va putea fi gestionat, dacă vorbim de anumite companii, dacă vorbim de liberalizarea pieţei de energie” a declarat Claudiu Cazacu, cosultant strategist XTB România, la ZF Live emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    Claudiu Cazacu subliniază că investitorii îşi vor recalibra strategiile în funcţie de amploarea şi structura pachetului fiscal propus. O creştere moderată a impozitelor, de 1-2 puncte procentuale, poate fi absorbită relativ uşor, însă orice trece acest prag poate schimba fundamental logica investiţională. Astfel, companiile vor fi nevoite să-şi optimizeze costurile şi să dezvolte noi modele de business pentru a rămâne competitive, în timp ce investitorii vor căuta oportunităţi în segmente mai reziliente sau mai bine adaptate schimbărilor fiscale şi de piaţă.

    „E o chestiune care va afecta disproporţionat anumite segmente, probabil că acele companii care au rămas puţin în urmă au rămas şi din acest motivul că se vor instala aceste măsuri. Strategia investitorilor se va schimba în funcţie de amploarea pachetului fiscal. Una este să ai o creştere de 1-2% la impozitare, alta să ai concentrate într-o anumită zonă 4-5 puncte procentuale” a mai spus Cazacu la ZF Live.

  • Christine Lagarde, preşedinta BCE: Asistăm la o schimbare profundă a ordinii mondiale – pieţele deschise şi regulile multilaterale se destramă, iar chiar şi rolul dominant al dolarului american. Acesta este momentul ”euro global” al Europei, dar nu se va întâmpla de la sine, ci trebuie câştigat

    Asistăm la o schimbare profundă a ordinii globale: pieţele deschise şi regulile multilaterale se destramă, iar chiar şi rolul dominant al dolarului american — piatra de temelie a sistemului — nu mai este o certitudine. Protecţionismul, gândirea de tip sumă zero şi jocurile de putere bilaterale le iau locul. Incertitudinea afectează economia Europei, profund integrată în sistemul comercial global, cu 30 de milioane de locuri de muncă în joc, a scris Christine Lagarde, preşedinta BCE, într-o opinie publicată în Financial Times. 

    Totuşi, această schimbare aflată în desfăşurare oferă şi oportunităţi pentru ca Europa să îşi asume un control mai mare asupra propriei sale traiectorii şi pentru ca euro să câştige un rol mai important pe scena globală. În prezent, euro este a doua cea mai utilizată monedă din lume, reprezentând 20% din rezervele valutare globale, comparativ cu 58% pentru dolarul american.

    Creşterea statutului global al euro ar aduce beneficii concrete: costuri mai mici de împrumut, expunere redusă la fluctuaţii valutare şi o mai mare protecţie faţă de sancţiuni şi presiuni coercitive.

    Dar un asemenea pas către o mai mare vizibilitate internaţională a monedei noastre nu se va produce automat: el trebuie câştigat. La fel ca în alte perioade, îngrijorările legate de moneda dominantă nu au declanşat încă o tranziţie majoră către alternative. În schimb, ele se reflectă într-o cerere în creştere pentru aur.

    Pentru ca euro să îşi atingă întregul potenţial, Europa trebuie să consolideze trei piloni fundamentali: credibilitatea geopolitică, rezilienţa economică şi integritatea juridică şi instituţională.

    În primul rând, statutul global al euro se bazează pe rolul Europei în comerţ. UE este cel mai mare comerciant din lume — este principalul partener pentru 72 de ţări, reprezentând aproape 40% din PIB-ul global. Acest lucru se reflectă în ponderea euro ca monedă de facturare, care este de aproximativ 40%. UE trebuie să valorifice această poziţie prin încheierea de noi acorduri comerciale.

    „Privilegiul exorbitant” al unei monede de rezervă internaţionale, invocat de Valéry Giscard d’Estaing în anii 1960, vine cu responsabilităţi.

    Pentru a preveni lipsa de lichiditate în euro în străinătate, BCE oferă linii de swap şi repo către parteneri-cheie pentru a asigura buna transmisie a politicii sale monetare.

    Totuşi, încrederea reală se bazează pe fapte concrete. Investitorii caută regiuni care îşi respectă alianţele. S-a demonstrat că astfel de garanţii pot creşte ponderea unei monede în rezervele valutare cu până la 30 de puncte procentuale. Europa trece printr-o transformare majoră spre reconstruirea puterii sale dure (hard power), ceea ce ar trebui să contribuie şi la consolidarea încrederii globale în euro.

    În al doilea rând, forţa economică este fundamentul oricărei monede internaţionale. Emitenţii de succes oferă de obicei trei elemente esenţiale: creştere economică solidă, pentru atragerea investiţiilor; pieţe de capital profunde şi lichide, pentru a susţine tranzacţii mari; şi o ofertă suficientă de active sigure.

    Dar Europa se confruntă cu provocări structurale. Creşterea economică rămâne persistent scăzută, pieţele de capital sunt încă fragmentate şi — în ciuda unei poziţii fiscale agregate solide, cu un raport datorie/PIB de 89% faţă de 124% în SUA — oferta de active sigure de calitate superioară rămâne deficitară. Estimările recente arată că obligaţiunile suverane în circulaţie cu rating de cel puţin AA reprezintă sub 50% din PIB-ul UE, comparativ cu peste 100% în SUA.

    Pentru ca euro să îşi crească statutul, Europa trebuie să ia măsuri decisive: să finalizeze piaţa unică, să reducă poverile de reglementare şi să construiască o uniune solidă a pieţelor de capital. Industriile strategice, precum tehnologiile verzi şi apărarea, ar trebui sprijinite prin politici coordonate la nivelul întregii UE. Finanţarea comună a bunurilor publice — cum ar fi apărarea — ar putea genera mai multe active sigure.

    În al treilea rând, încrederea investitorilor într-o monedă este, în cele din urmă, legată de puterea instituţiilor care o susţin. Desigur, UE nu este uşor de înţeles din exterior. Dar procesul său decizional structurat şi incluziv oferă echilibru, stabilitate şi previzibilitate politică. Respectul pentru statul de drept şi independenţa instituţiilor-cheie, cum este BCE, reprezintă avantaje competitive esenţiale pe care UE ar trebui să le valorifice.

    Pentru a consolida aceste avantaje, trebuie reformată şi structura instituţională a Europei. Un singur veto nu ar mai trebui să poată bloca interesele colective ale celorlalte 26 de state membre. Mai mult vot cu majoritate calificată în domenii critice ar permite Europei să vorbească pe o singură voce.

    Istoria ne învaţă că regimurile par durabile — până când nu mai sunt. Schimbările în dominaţia valutară globală s-au întâmplat şi în trecut. Acest moment de transformare este o oportunitate pentru Europa: este un moment al „euro-ului global”. Pentru a-l valorifica şi pentru a consolida rolul euro în sistemul monetar internaţional, trebuie să acţionăm decisiv, ca o Europă unită, care îşi asumă mai mult control asupra propriului viitor.

  • După două amânări, ANCOM merge înainte cu procedura prin care va obliga grupul Digi, cu peste 70% cotă de piaţă pe net fix şi TV, să le ofere acces rivalilor la infrastructură în 6.500 de localităţi

    Procedura la finalul căreia grupul Digi, liderul care domină piaţa locală de servicii TV şi internet fix cu o cotă de peste 70% din clienţi, va fi obligat să le ofere acces rivalilor la infrastructura proprie pentru a le propune servicii utilizatorilor din zona de acoperire, a intrat într-o nouă etapă după ce Autoritatea de reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a decis să nu mai prelungească perioada de consultări, care s-a încheiat pe 13 iunie, la finalul săptămânii trecute.

    Consultarea care vizează grupul Digi apare acum pe site-ul ANCOM la capitolul consultări încheiate. Anterior, ANCOM a prelungit de două ori procesul de consultare cu câte o lună de zile.

    Instituţia a lansat consultarea publică pentru cele două proiecte de decizii în data de 14 martie 2025.

    După ce decizia ANCOM va intra în vigoare, Digi va avea la dispoziţie – conform variantei actuale a proiectului – un termen de 4 luni pentru a publica „ cel puţin pe pagina sa de internet, şi să pună la dispoziţia oricărui solicitant o ofertă de referinţă pentru accesul la bucla locală sau la servicii de acces echivalente – (ORA)”, conform ANCOM.

    Oferta va fi analizată de ANCOM care va putea solicita modificări sau va comunica operatorului că nu are obiecţii. După această etapă alte companii vor putea cere Digi să ofere acces la reţeaua sa fixă, un proces care poate dura şi câteva luni, conform datelor din proiectul de decizie al ANCOM. „Termenul maxim de negociere şi încheiere a unui acord de furnizare a serviciilor de acces local la puncte fixe, pe baza ORA, este de două luni de la data primirii cererii de acces. Operatorul va asigura implementarea prevederilor acordului de furnizare a serviciilor de acces local la puncte fixe încheiat cu un Beneficiar, astfel încât înregistrarea comenzilor să poată începe în termen de maximum 35 de zile lucrătoare de la data încheierii acordului”, conform documentului.

    Potrivit proiectului publicat luna trecută de ANCOM Digi, grupul care domină autoritar piaţa locală de servicii de internet fix, cu o cotă de piaţă de 70%, va fi obligat pentru prima dată să-şi deschidă reţeaua fixă către rivali în aproape 6.500 de localităţi – în special din mediul rural -, ceea ce le va permite atât unor giganţi precum Orange şi Vodafone, cât şi unor jucători mai mici să intre cu servicii în aceste localităţi folosindu-se de reţeaua Digi.
    Autoritatea afirmă că decizia este necesară pentru a preveni un „abuz de poziţie dominantă“ al Digi. Decizia istorică luată de ANCOM vine după aproape un deceniu de la abandonarea reglementărilor pentru piaţa de servicii de acces la puncte fixe, pe fondul deteriorării cotei de piaţă a fostului monopol din telefonia fixă Romtelecom.

    „Pe baza concluziilor de mai sus, şi anume a cotei de piaţă ridicate şi stabile în timp, a barierelor eco­nomice şi tehnice ridicate la intrarea pe piaţă şi a lipsei concurenţei potenţiale, precum şi a lipsei puterii de contracarare a cumpărătorilor, ANCOM consideră că Digi Romania S.A. deţine putere semnificativă pe piaţa cu amănuntul corespunzătoare serviciilor de acces asimetric la internet în bandă largă de mare viteză la puncte fixe aferentă unui număr de 6.288 din cele 6.290 de localităţi din zona A1, existând riscul ca, în aceste localităţi, furnizorul să abuzeze de puterea sa de piaţă şi să crească preţurile practicate, în detrimentul utilizatorilor finali.“
     

  • Piaţa de telecom a pierdut brusc un „miliardar”: Afacerile Sipstatus Communications, un discret operator de comunicaţii, s-au prăbuşit în 2024 cu 98% la 27 mil. lei de la 1,2 mld. lei în 2023

    Piaţa locală de telecom a pierdut brusc, în 2024, una dintre companiile din aşa-numitul club al „miliardarilor” – care au afaceri anuale de peste un miliard de lei – arată datele care au devenit disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Mai exact este vorba de Sipstatus Communications, un operator de servicii de telecomunicaţii puţin cunoscut, înfiinţat în urmă cu un deceniu, care de la afaceri de 23 mil. lei în 2015 a ajuns în 2020 la 220 mil. lei iar apoi la 663 mil. lei în 2021 pentru ca în 2022 şi 2023 să raporteze un business de peste 1 miliard de lei, începând practic să sufle în ceafa Telekom România Mobile Communications.

    În 2024, toată această creştere din 2016 încoace a fost pur şi simplu anulată: compania a revenit aproape de cifra de afaceri din 2015 după un recul de 98%, veniturile de peste un miliard de lei evaporându-se pur şi simplu.

    Mai exact cifra de afaceri a SIPSTATUS Communications s-a prăbuşit în 2024 la 27,3 mil. lei, faţă de 1.175,2 mil. lei în 2023. Profitul net a coborât de la 3,3 mil. lei la 0,9 mil. lei, în timp ce datoriile totale s-au redus de la 38,3 mil. lei la 2,8 mil. lei, echivalent cu o scădere de 92,8 %. Numărul mediu de angajaţi a scăzut cu două persoane, de la 42 la 40.

    De notat este că din 2016 încoace cheltuielile companiei au crescut în linie cu veniturile, singurul an cu o diferenţă mai mare şi un profit net semnificativ fiind 2022 – cu un câştig net de 12,9 mil. lei.

    ZF a transmis în anii precedenţi companiei Sipstatus Communications mai multe întrebări legate de evoluţia businessului, structura acţionariatului şi investiţiile în unele proiecte imobiliare dar nu a primit niciun răspuns.

    Conform datelor de pe pagina web a companiei, Sipstatus a fost fondată iniţial cu scopul de a oferi servicii de comunicaţii pentru românii plecaţi la muncă în Italia, în prezent compania devenind un furnizor internaţional de servicii de comunicaţii. Principalele servicii furnizate sunt: servicii de comunicaţii de voce prin internet (VoIP), servicii de transmitere de mesaje SMS via internet (SMS VoIP) şi soluţii software specializate pentru jucătorii din industria de comunicaţii.

    Cine sunt acţionarii companiei? În prezent, datele arată că acţionar unic este o companie din Cipru – Sipstatus Ltd,  reprezentată de Bogdan Dinu, care este şi directorul general al companiei, conform datelor de pe site-ul operatorului.

    În 2013, firma a fost înfiinţată de Cristiana Andreeescu, Andrei Pîrlog şi Alexandru-Nicolae Ionescu, în companie intrând ulterior şi Andrei Lorincz. Acţionarii principali erau Andrei Pîrlog şi Andrei Lorincz, fiecare cu 44% din acţiuni.

    La finele anului 2013 în acţionariat intră compania Sipstatus din Cipru, reprezentată de Andrei Pîrlog, structura acţionariatului devenind următoarea: Ionescu Alexandru-Nicolae – 2,4%; Pîrlog Andrei – 8,8%; Lorincz Andrei – 8,8%; SIPSTATUS LTD – 80%. În august 2014 toţi acţionarii şi-au vândut titlurile către firma din Cipru, structura deţinerilor devenind astfel netransparentă.

    Operatorul de servicii de telecom Sipstatus Communications deţine acţiuni şi la companii din alte sectoare de activitate. Spre exemplu, compania a achiziţionat integral compania Babele SRL, care administrează cabana cu acelaşi nume din Munţii Bucegi, de la Elena Caramalău, Alina Batcu şi Claudia Jugănaru. Sipstatus nu a răspuns întrebărilor ZF legate de această achizţie, dar un posibil motiv este acela că imobilul este utilizat pentru amplasarea a multiple antene de comunicaţii.

    Sipstatus Communications mai deţine acţiuni şi la companiile Paradisul Verde Development şi Mysip Real Estate, ambele din localitatea Corbeanca, lângă Bucureşti.

    Operatorul este acţionar unic şi într-un alt proiect, yoolearn.ro, o platformă de cursuri online, administrată de compania Sip Home Study SRL.
     

  • Patronatele din Industria Ospitalităţii avertizează: Orice majorare a TVA, chiar si de 1%, riscă să închidă multe business-uri şi să îngreuneze activitatea jucătorii rămaşi pe piaţă

    Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România susţine că orice creştere a TVA, chiar si de 1%, va închide foarte multe business-uri de dimensiuni mici şi medii din sector şi va îngreuna activitatea tuturor celor care vor rămâne în picioare, aceştia fiind nevoiţi să elimine investiţiile pentru dezvoltare, să reducă din cheltuielile cu personalul şi chiar să crească preţul final.

    Declaraţia organizaţiei, care reuneşte peste 1.000 de companii din industria ospitalităţii, survine în contextul în care există zvonuri privind posibilitatea majorării TVA-ului pentru sectorul HoReCa de la 9% la 15%, au transmis luni reprezentanţii instituţiei.

    „Dacă se dovedeşte că acestea vor fi taxele, 30% din industria HoReCa va dispărea. Consider totuşi că nu se va ajunge aici, ci se va apela la o soluţie de echilibru, căci nu cred ca este cineva atât de deconectat de la realitatea pieţei. În această industrie este important sa sprijinim autenticitatea nu volumul dacă nu ne dorim o industrie de “fast-food” când suntem în plină dezvoltare şi consolidare a unei industrii mature de ospitalitate. Cu siguranţă niciun antreprenor mic nu va rezista la aşa ceva”, spune Valentin Şoneriu preşedinte Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii, Director General al CarmOlimp.

    În Grecia, efectele majorării TVA-ului în 2011, de la 13% la 23% în domeniul ospitalităţii, a determinat majorarea preţurilor finale cu 4,7%, o creşterea evaziunii fiscale de 38%, scăderea vânzărilor şi migrarea afacerilor mici către un sistem de cash-only, potrivit unui studiu realizat de FPIOR.

    În Spania, in 2012, o creştere de doar 2% a avut ca efect pierderea a 55 000 de locuri de munca din ospitalitate (scadere de 3,3%), volumul vanzarilor in ospitalitate a scazut accelerat cu 6.2%, in primele 4 luni, iar munca la negru a crescut cu 12%.

    La polul opus, în toate cazurile analizate, scăderile TVA au generat mai multe locuri de munca, o putere de cumpărare mai mare şi încasări peste aşteptări la bugetul de stat.

    “În acest studiu am analizat impactul unor creşteri, şi a unor scăderi de TVA ale ţărilor europene cu o industrie dezvoltată a ospitalităţii. Am ales cazuri de peste 10 ani pentru că efectele acestor schimbări s-au sedimentat şi putem analiza rapoarte oficiale cu grad de încredere ridicat. Scăderile de TVA generează cel mai frecvent impact pozitiv asupra: creşterii locurilor de muncă în industria ospitalităţii, a salariilor medii, a deschiderii de afaceri in domeniu, a competitivităţii regionale, a combaterii evaziunii prin transparentizare, a profiturilor industriei. Creşterile de TVA generează impact negativ pe toţi aceşti indicatori menţionaţi anterior. Cel mai interesant este că ţintele de colectare sporită de TVA au fost cel mai adesea ratate prin creşteri, în timp ce efortul bugetar a fost mult mai mic decât cel anticipat în cazul scăderilor de cotă de TVA pentru că a crescut volumul afacerilor şi implicit TVA la buget”, spune Lorin Dragan, lect. univ. dr.  FEAA Iaşi şi preşedinte executiv HOTRECC Iaşi.

    Corina Martin, Secretar General FPIOR şi preşedinte RESTO Constanţa, spune că România nu reuşeşte să atragă mai mult de 2,5 milioane turişti străini pe an, iar acum va pierde în mod covârşitor şi turiştii români, prin eliminarea tichetelor de vacanţă.

    “Dacă această măsura de creştere a TVA-ului în HoReCa, în turism, va fi totuşi aprobată, vom asista cu neputinţă în următoarele luni la falimente, la prăbuşirea turismului deja foarte şubred. Mecanismele statului şi deciziile adoptate vor duce practic la întoarcerea în zona de negru, indirect va fi încurajată concurenţa neloială, evaziunea fiscală, deci vom încasa mai puţini bani şi nu mai mulţi.”, concluzionează Alex Costea, preşedinte HOTRECC Iaşi.

    Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România este cea mai mare organizaţie naţională din domeniu, care reuneşte peste 1 000 de companii şi reprezintă 24 de judeţe ale ţării, plus municipiul Bucureşti, 29 de patronate şi peste 26 000 de angajaţi.


     

     

  • Sebastian Burduja, ministrul energiei: Este un mit fals că suntem un mare producător de energie. Pe vârf de consum, importăm. Orice intervenţie în piaţă înseamnă infringement

    România trece de cel puţin un an de zile prin situaţia de a avea preţuri mai mari la energie pe piaţa spot, deşi în Vestul Europei sunt intervale în care pieţele se închid la preţuri mult mai mici. Situaţia este paradoxală în contextul în care refrenul este de a avea o piaţă unică a energiei, iar la gaze preţul producţiei locale este aliniat la bursa de la Viena.

    “Este un mit fals că suntem un mare producător de energie. Noi pe vârf importăm, dar în următorii ani vom fi tot mai puţin dependenţi de importurile scumpe”, a declarat Sebastian Burduja, ministerul energiei, prezent la o conferinţă organizată de CRE (Centrul Român al Energiei), reprezentantul României la Eurelectric, una dintre cele mai puternice organizaţii din domeniul energetic la nivel european.

    “Piaţa dă preţul. Orice intervenţie în piaţă (asupra preţului – n.r.) înseamnă infringement. Dacă ne uităm la preţurile medii anuale (angro – n.r.) din România, Bulgaria, Grecia şi Ungaria, vedem că, în ultimii ani, suntem aproape perfect cuplaţi. Filmul se rupe, realmente, la graniţa dintre Austria şi Ungaria, pentru noi şi pentru toţi vecinii noştri”, a mai spus Burduja întrebat fiind dacă este cazul introducerii unor reglementări la nivelul preţului energiei având în vedere că 70% din energia României este în mâinile statului.

    Problema este că regiunea formată din Bulgaria, România şi Grecia are preţuri mai mari, unul dintre factori fiind chiar lipsa capacităţii de interconectare, paradoxal a Austriei.

    „Nu suntem interconectaţi, sunt două ţări în inima Europei (Austria şi Slovacia) care nu sunt interconectate deloc, iar asta se vede în preţurile din Est. Trebuie să punem presiune pe ţările care nu sunt interconectate să facă asta. Avem nevoie de înţelepciune. Da, ne plac cuvintele mari, dar la finalul zilei este vorba despre oameni. Dacă ne întrebăm de ce bat vânturile suveranisumului şi naţionalismului în UE, veniţi în Valea Jiului să vorbiţi cu minerii. Noi din 2007 dăm subvenţii pentru energia verde, dar restul au rămas în urmă“, spunea de altfel Burduja în umră cu o săptămână la summitul Eurelectric de la Bruxelles. Tot el a subliniat la acel moment că este necesară direcţionarea banilor spre reţele. „Fără transportul energiei, nu există tranziţie“, a mai spus Burduja.

  • Leasingul operaţional urcă spre 100.000 de unităţi. „Tot mai multe companii externalizează serviciile de mobilitate”, dar “Excluderea leasingului operaţional din Rabla dezavantajează un segment major al pieţei”

    Piaţa de leasing operaţional din România a depăşit în 2024 pragul de 96.000 de autovehicule în administrare, în creştere cu aproape 8% faţă de anul anterior. Reprezentanţii industriei spun că potenţialul de extindere este încă semnificativ, mai ales dacă statul va permite accesul companiilor de profil la programele de înnoire a flotelor verzi. În paralel, ASLO îşi va consolida rolul de hub de date şi reprezentare a sectorului.

    Piaţa locală de leasing operaţional a încheiat anul 2024 cu un parc total administrat de aproximativ 96.500 de autovehicule, în creştere cu 7,8% faţă de anul precedent, potrivit datelor centralizate de Asociaţia Societăţilor de Leasing Operaţional (ASLO). Doar o mică parte dintre acestea – sub 3% – sunt operate în regim de „fleet management only”, adică administrare fără finanţare.

    „Creşterea de aproape 8% înregistrată de piaţă confirmă trendul pozitiv şi ne arată că tot mai multe companii înţeleg beneficiile externalizării serviciilor de mobilitate. Chiar şi într-un context marcat de incertitudini economice şi geopolitice, leasingul operaţional rămâne o soluţie eficientă, sustenabilă şi predictibilă pentru administrarea flotelor”, a declarat Dan Ştefan, preşedintele ASLO şi cofondator Autonom.

    Asociaţia, care reuneşte şapte dintre cei mai mari operatori de leasing operaţional din România – inclusiv Arval, Autonom, Ayvens, Business Lease, New Kopel (Sixt) şi Unicredit Leasing Fleet Management – estimează în continuare un potenţial important de creştere pentru această piaţă. Potrivit reprezentanţilor industriei, nivelul de penetrare din România rămâne semnificativ mai scăzut decât cel din economiile vest-europene, unde soluţiile de leasing operaţional şi management de flotă sunt preferate în mod constant pentru eficientizarea costurilor şi a mobilităţii angajaţilor.

    Printre direcţiile strategice de dezvoltare ale ASLO se numără digitalizarea serviciilor, creşterea gradului de sustenabilitate a flotelor şi promovarea unui cadru legislativ mai adaptat nevoilor actuale de mobilitate corporativă.

    Un subiect sensibil pentru industrie rămâne însă accesul limitat la programele naţionale de înnoire a parcurilor auto verzi. Ghidul pentru 2025 al programului „Rabla pentru Flote”, propus de Administraţia Fondului pentru Mediu, exclude în prezent leasingul operaţional de la finanţare, în condiţiile în care sprijinul se aplică doar achiziţiilor directe sau celor realizate prin leasing financiar – iar autovehiculul trebuie să fie înmatriculat pe numele beneficiarului.

    „Excluderea leasingului operaţional dezavantajează un segment major al pieţei – companiile care externalizează administrarea flotei, şi care sunt, în general, pionieri ai adopţiei tehnologiilor verzi. Vom continua dialogul cu Ministerul Mediului pentru ca programul să ajungă la o formă care să susţină mai eficient tranziţia companiilor către o mobilitate cât mai puţin poluantă”, a mai spus Dan Ştefan.

    Tot în cadrul adunării generale ASLO, membrii asociaţiei au decis reînnoirea mandatului Consiliului Director pentru încă doi ani. Structura de conducere este alcătuită din Dan Ştefan (Autonom), Roxana Lupescu (Arval) şi Shane Dowling (Ayvens).

    Începând din acest an, ASLO va introduce şi un model de raportare trimestrială agregată, menit să ofere o imagine mai clară asupra evoluţiei pieţei, atât pentru autorităţi şi parteneri instituţionali, cât şi pentru mediul de afaceri.

     

  • Producătorii şi importatorii de băuturi spirtoase: Creşterea accizei la alcool va duce la reducerea încasărilor la buget şi la proliferarea pieţei negre. ” Soluţia creşterii veniturilor la bugetul de stat stă în combaterea evaziunii fiscale şi a pieţei băuturilor contrafăcute”

    Producătorii şi importatorii de băuturi spirtoase atrag atenţia că eventuala majorare a accizei pentru alcool nu va duce la creşterea veniturilor la bugetul de stat, ci va determina creşterea pieţei negre, nefiscalizate, potrivit unui mesaj trimis de asociaţia patronală Spirits România .

    Companiile amintesc că majorarea  cu 42% a accizei în 2013 a determinat o scădere a pieţei fiscalizate a băuturilor spirtoase de 30% în intervalul 2013-2014. În schimb, reducerea cu 30% a accizei în 2016 a avut ca rezultat scăderea pieţei nefiscalizate cu aproximativ 25% şi dublarea veniturilor colectate la bugetul de stat, în perioada 2016-2021.

    Datele agregate de ANAF arată că 62% din totalul accizelor aplicate băuturilor alcoolice în anul 2024 au fost virate de industria băuturilor spirtoase. Astfel, accizele încasate de stat din vânzarea de alcool etilic s-au situat la 1,22 miliarde lei în anul 2024, în condiţiile în care suma totală obţinută de stat din vânzarea tuturor tipurilor de băuturi alcoolice anul trecut a fost de 1,98 miliarde de lei.

    “Nu putem sa-i penalizăm tot cei pe care îşi plătesc taxele şi contribuie semnificativ la economia locală. Soluţia creşterii veniturilor la bugetul de stat stă în combaterea evaziunii fiscale şi a pieţei băuturilor contrafăcute”, a declarat Florin Rădulescu, preşedintele Spirits România.

    Piaţa băuturilor spirtoase contrafăcute reprezintă o ameninţare în principal la adresa producătorilor autohtoni de bună-credinţă, aceştia fiind cei care vând produsele cele mai populare şi totodată si cele mai accesibile ca preţ. Aproximativ 85% din consumul de băuturi spirtoase este reprezentat de produsele româneşti, potrivit datelor industriei.

    Potrivit unui sondaj realizat de ivox.ro la solicitarea Spirits România în luna octombrie 2024, 34% dintre români spun că au consumat băuturi alcoolice din surse pe care nu le cunoşteau, respectiv băuturi fără timbru sau băuturi produse de persoane pe care nu le cunoşteau. Dintre respondenţii care au admis că au consumat băuturi alcoolice contrafăcute, unul din cinci a indicat ca motiv preţul, respectiv faptul că băuturile contrafăcute pe care le-au consumat erau mai ieftine.

    Industria băuturilor spirtoase numără peste 46.000 de locuri de muncă, directe şi indirecte, şi contribuie anual cu o valoare adaugată de peste 850 de milioane de euro la produsul intern brut.

     

  • Tranzacţiile cu apartamente au scăzut cu 9% la nivel naţional şi cu 12% în Bucureşti în primele patru luni din 2025. Colliers: Interesul pentru locuinţe în marile oraşe rămâne ridicat, în ciuda ajustării pieţei

    Accesul tot mai dificil la credite, instabilitatea economică şi creşterea costurilor din construcţii a conturat un început de an destul de tensionat pentru piaţa rezidenţială. Astfel, în primele patru luni din 2025 numărul tranzacţiilor cu apartamente din România a scăzut cu aproape 9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În Bucureşti, declinul a fost şi mai accentuat, ajungând la 12%, potrivit datelor Colliers.

    „Scăderea activităţii de pe piaţa imobiliară este efectul cumulat al mai multor factori care afectează atât încrederea, cât şi puterea de cumpărare a românilor. Încetinirea pieţei muncii, temperarea creşterii veniturilor, incertitudinile generate de contextul electoral şi creşterea constantă a preţurilor la locuinţe creează un climat dificil pentru tranzacţii. În plus, accesul la finanţare bancară este tot mai limitat, pe fondul inflaţiei ridicate şi al instabilităţii economice”, spune Gabriel Blăniţă, Associate Director Î Valuation & Advisory Services, Colliers România.

    El menţionează că în cazul apartamentelor noi, presiunile sunt şi mai mari. Atfel, eliminarea unor facilităţi fiscale, începând cu ianuarie 2025, a dus la creşterea costurilor cu forţa de muncă, afectând direct marjele dezvoltatorilor şi alimentând scumpirea locuinţelor. Totodată, deficitul de personal din construcţii devine tot mai evident, mai ales în condiţiile în care proiectele de infrastructură avansează într-un ritm accelerat.

    După un 2024 în care livrările de locuinţe în Bucureşti au scăzut cu aproape 20%, nici anul 2025 nu aduce semne convingătoare de revenire. Chiar dacă volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 9% în primul trimestru, potrivit datelor oficiale, este puţin probabil ca ritmul livrărilor să revină curând la nivelurile din anii anteriori, spun consultanţii de la Colliers România.

    Deşi începutul de an a adus provocări pentru piaţa rezidenţială, interesul pentru achiziţia unei locuinţe rămâne ridicat, apropiindu-se de maxime istorice, arată sondajele Eurostat.

    Totuşi, pentru cei care depind de creditare, procesul de cumpărare s-a complicat vizibil. Inflaţia, costurile ridicate ale finanţării şi posibilele măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar afectează suplimentar accesibilitatea locuinţelor.

    Consultanţii Colliers estimează că inflaţia va rămâne ridicată pe termen mediu, ceea ce pune piedici băncii centrale în tentantiva de relaxare a politicii monetare. Totodată, măsurile fiscale necesare pentru reducerea deficitului bugetar ar putea îngreuna şi mai mult accesul la locuinţe, direct sau indirect. Astfel, 2025 se conturează ca un an dificil pentru cei care doresc să cumpere.

    Pe lângă incertitudinile economice şi inflaţioniste, consultanţii Colliers subliniază că accesul la finanţare rămâne un obstacol major. Costurile ridicate de finanţare, în paralel cu o posibilă întârziere a ciclului de reducere a dobânzilor, afectează nu doar cererea, ci şi posibilitatea dezvoltatorilor de a lansa proiecte noi, în special în segmentul mediu de piaţă.

    În acest context, piaţa chiriilor devine tot mai relevantă. Pentru mulţi, închirierea nu este doar o alternativă viabilă, ci şi o soluţie mai accesibilă. În Bucureşti, aproximativ 15% dintre locuitori stau cu chirie, iar acest procent ar putea creşte în anii următori, în linie cu tendinţele din marile oraşe europene. Pentru mulţi cumpărători care întâmpină dificultăţi în accesarea unui credit, închirierea devine o soluţie tranzitorie firească. Procentul de închiriere rămâne relativ scăzut raportat la media europeană, dar direcţia este clară: presiunea asupra accesibilităţii şi lipsa de stoc nou în zonele centrale şi bune vor alimenta cererea de închiriere.

    „Privind spre viitor, dinamica pieţei rezidenţiale va depinde într-o mare măsură de deciziile de politică monetară şi fiscală, de stabilitatea pieţei muncii şi de capacitatea dezvoltatorilor de a se adapta noilor condiţii de cost şi cerere. În timp ce scăderea activităţii de tranzacţionare reflectă o perioadă de ajustare, interesul fundamental pentru locuire în marile oraşe rămâne ridicat. Prin urmare, este de aşteptat ca piaţa să rămână activă, dar într-un ritm mai temperat, cu un accent tot mai mare pe eficienţă şi accesibilitate”, conchide Gabriel Blăniţă.