Creşterea preţurilor petrolului şi deprecierea rublei ar putea furniza Kremlinului lichidităţi suplimentare de până la 33 miliarde de dolari pentru cheltuieli sociale în acest an, preşedintele Vladimir Putin beneficiind astfel de capacitatea financiară de a stăvili nemulţumirea în creştere a publicului, scrie Bloomberg.
Tag: petrol
-
După ce a raportat pierderi de 22 mld. dolari anul trecut, una dintre cele mai mari companii energetice la nivel mondial, ar putea încheia un model de business vechi de 100 de ani
Royal Dutch Shell a declarat că emisiile de carbon şi nivelul de producţie al petrolului din cadrul companiei vor înregistra scăderi în următorii ani, în condiţiile în care grupul pune bazele unui plan de tranziţie către energiile verzi, conform Bloomberg.
Gigantul anglo-olandez a anunţat că nivelul de producţie va scădea anual cu 1%-2%, în timp ce marile conglomerate petroliere vor înregistra în medie un declin de 18% până la sfârşitul deceniului. De asemenea, producţia de „combustibili tradiţionali” ar putea scădea cu 55% până în 2030.
Strategia moderată a companiei iese în evidenţă prin comparaţie cu mişcările rivalilor de la BP şi Total SE, care au anunţat acorduri majore pentru a accelera tranziţia către energiile verzi. BP a promis că va reduce producţia cu 40% şi va duce cheltuielile privind reducerea nivelul de carbon la 5 miliarde de dolari anual până în 2030.
Între timp, investiţiile Shell vor fi curpinse între 2 şi 3 miliarde de dolari anual. Gigantul plănuieşte să reducă intensitatea emisiilor de dioxid de carbon cu 6-8% până în 2023, prin comparaţie cu 2016, urmând să atingă 20% în 2030, 45% în 2035 şi 100% în 2050.
În plus, firma va dubla cantitatea de energie electrică până la sfârşitul deceniului şi ţinteşte 500.000 de puncte de încărcare a vehiculelor electrice până în 2025, de la 60.000 în prezent.
Grupul a raportat pierderi de 21,7 miliarde de dolari în 2020, după un profit de 16,5 miliarde de dolari în 2019, şi a declarat că gradul ridicat de incertitudine va exercita un impact negativ asupra cererii de petrol şi gaze.
Fondată în 1907, Shell este una dintre cele mai valoroase companii la nivel mondial, cu o capitalizare bursieră de 117 miliarde de dolari.
-
Scăderi masive pentru una dintre cele mai mari companii din energie la nivel mondial: Pierderile de anul trecut ajung la 21,7 miliarde de dolari
Gigantul anglo-olandez Shell, unul dintre cele mai mari grupuri energetice din lume, a raportat pierderi de 21,7 miliarde de dolari în 2020 pe măsură ce pandemia de coronavirus a continuat să afecteze nivelul de cerere, scrie CNBC.
Prin comparaţie, Shell a înregistrat în 2019 un profit de 16,5 miliarde de dolari.
Anunţul vine după ce doi dintre cei mai mari rivali ai companiei, BP şi Exxon, au postat o serie similară de date. Shell a declarat că gradul ridicat de incertitudine va avea un impact negativ asupra cererii de petrol şi gaze, fapt ce va determina grupul să implementeze o serie de măsuri de reducere a nivelului de producţie.
În septembrie, Shell a anunţat că va tăia până la 9.000 de locuri de muncă la nivel mondial, rezultat direct al pandemiei de COVID-19. Luna trecută, compania a eliminat 330 de joburi din zona Mării Nordului.
BP a declarat marţi că a pierdut 18,1 miliarde de dolari în 2020, înregistrând primele pierderi anuale din ultimul deceniu. În aceeaşi zi, gigantul american Exxon Mobil a anunţat pierderi de 22,4 miliarde.
Industria petrolieră începuse să îşi regândească planurile înainte de pandemie, luând în calcul tranziţia de la combustibilii fosili, iar impactul provocat de coronavirus va forţa companiile să accelereze procesele de tranziţie.
-
România se află pe locul 45 în lume după rezervele sale de petrol. Cine ocupă primele trei locuri în top
Venezuela (300 miliarde de barili), Arabia Saudită (266,6 miliarde de barili) şi Canada (170,8 miliarde de barili) sunt pe primele trei locuri la nivel mondial după rezervele de petrol.
Piaţa locală are rezerve de 600 de milioane de barili de petrol, un nivel similar cu cel al Turkmenistanului sau Italia. Acesta e echivalentul a 0,036% din totalul rezervelor lumii.
Venezuela (300 miliarde de barili), Arabia Saudită (266,6 miliarde de barili) şi Canada (170,8 miliarde de barili) sunt pe primele trei locuri la nivel mondial după rezervele de petrol.România ocupă locul 45 în lume după re¬zer¬vele sale de petrol, fiind departe de pri¬mele poziţii, potrivit unei analize a Worl-do¬meters.info. În lume sunt aproape 100 de state care au rezerve de petrol, însă în multe cazuri acestea sunt insuficiente pentru necesarul intern. Acesta este şi cazul României.
Piaţa locală are rezerve de 600 de milioane de barili de petrol, un nivel similar cu cel al Turkmenistanului sau Italia. Acesta e echivalentul a 0,036% din totalul rezervelor lumii, potrivit Worldometers.info.La polul opus, la vârful clasamentului se află Venezuela (300 miliarde de barili), Arabia Saudită (266,6 miliarde de barili) şi Canada (170,8 miliarde de barili). Spre exemplu, Venezuela are 18,2% din totalul rezervelor de petrol din lume.
La nivelul Europei, Norvegia are cele mai mari rezerve, însumând 5,1 miliarde de barili de petrol, ocupând locul 22 în lume, urmată de Marea Britanie şi România. Preţul aurului negru a avut în ultimii ani o evoluţie sinu¬so-idală, marcat fiind de evenimentele din lume. Spre exemplu, anul trecut acesta a trecut în teritoriu negativ. Ceea ce s-a întâmplat pe 20 aprilie 2020 în piaţa petrolului va rămâne în istoria pieţelor financiare şi în manualele de economie drept prima oară când preţul petrolului a atins o valoare negativă. -
Preţurile petrolului la maximul mai multor luni, OPEC+ este aşteptat să menţină producţia
Preţurile au crescut în concordanţă cu pieţele financiare, preţul futures pentru petrolul Brent ajungând la 53,17 dolari pe baril, cel mai mare din martie 2020. Petrolul american WTI a atins 49,71 dolari pe baril, cel mai mare din februarie 2020.
Tendinţele macroeconomice, incluzând un dolar mai slab şi poziţionarea investitorilor pentru o redresare în sectorul petrolier în acest an, ar putea sprijini preţurile petrolului, a declarat analistul Energy Aspects Virendra Chauhan.
Mohammad Barkindo, secretar general al Organizaţiei ţărilor exportatoare de petrol (OPEC), a declarat duminică că, deşi se aşteaptă ca cererea de ţiţei să crească cu 5,9 milioane de barili pe zi (bpd) la 95,9 milioane bpd în acest an, grupul vede o mulţime de riscuri în prima jumătate a anului 2021.
“Abia începem să ieşim dintr-un an de tăieri investiţionale profunde, de pierderi uriaşe de locuri de muncă şi cea mai gravă scădere a cererii de ţiţei înregistrată”, a spus el.
Preţurile au închis anul 2020 cu aproximativ 20% sub media anului 2019.
OPEC şi producătorii aliaţi, inclusiv Rusia, un grup cunoscut sub numele de OPEC +, au decis luna trecută să crească producţia cu 500.000 de barili pe zi în ianuarie, anticipând o creştere a cererii şi au convenit să se întâlnească în fiecare lună pentru a revizui producţia.
Analiştii de la Energy Aspects şi RBC Capital au declarat că OPEC + va menţine probabil nivelurile de producţie din ianuarie şi în februarie.
În Statele Unite, producţia de ţiţei a rămas sub presiunea preţurilor mici şi a cererii temperate, în scădere cu peste 2 milioane de barili pe zi (bpd) în octombrie faţă de începutul anului 2020, a arătat un raport guvernamental.
-
Petrol: După un an 2020 marcat de volatilitate, 2021 vine cu o mulţime de temeri
2020 a fost un an fără asemănare pentru preţurile petrolului, notează Reuters.
Chiar în condiţiile în care preţurile la nivel mondial încheie anul la aproximativ 51 $ pe baril, aproape de media pentru perioada 2015-2017, situaţia maschează un an de volatilitate. În aprilie, ţiţeiul american s-a prăbuşit în teritoriu negativ, iar petrolul Brent a scăzut sub 20 de dolari pe baril, sub presiunea pandemiei şi unui război al preţurilor între giganţii petrolieri Arabia Saudită şi Rusia.
Restul anului a fost marcat de o recuperare în condiţiile în care pandemia a distrus cererea de combustibil la nivel mondial. Deşi intrarea temporară a petrolului american în teritoriu negativ nu se va repeat probabil în 2021, noi lockdown-uri şi o distribuire graduală a vaccinurilor vor pune presiune asupra cererii anul viitor şi poate şi mai departe.
“Cu siguranţă nu am mai asistat la aşa ceva, nici în criza financiară, nici după 9/11”, arată Peter McNally, de la firma de cercetare Third Bridge. “Impactul asupra cererii a fost remarcabil şi rapid”.
Cererea de combustibili fosili ar putea rămâne scăzută chiar şi după pandemie, în condiţiile în care ţările încearcă să limiteze emisiile pentru încetinirea schimbărilor climatice. Companii importante din energie, ca BP şi Total, au publicat rapoarte ce includ scenarii în care cererea globală de petrol a atins un vârf probabil în 2019.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
-
Petrol: După un an 2020 marcat de volatilitate, 2021 vine cu o mulţime de temeri
2020 a fost un an fără asemănare pentru preţurile petrolului, notează Reuters.
Chiar în condiţiile în care preţurile la nivel mondial încheie anul la aproximativ 51 $ pe baril, aproape de media pentru perioada 2015-2017, situaţia maschează un an de volatilitate. În aprilie, ţiţeiul american s-a prăbuşit în teritoriu negativ, iar petrolul Brent a scăzut sub 20 de dolari pe baril, sub presiunea pandemiei şi unui război al preţurilor între giganţii petrolieri Arabia Saudită şi Rusia.
Restul anului a fost marcat de o recuperare în condiţiile în care pandemia a distrus cererea de combustibil la nivel mondial. Deşi intrarea temporară a petrolului american în teritoriu negativ nu se va repeat probabil în 2021, noi lockdown-uri şi o distribuire graduală a vaccinurilor vor pune presiune asupra cererii anul viitor şi poate şi mai departe.
“Cu siguranţă nu am mai asistat la aşa ceva, nici în criza financiară, nici după 9/11”, arată Peter McNally, de la firma de cercetare Third Bridge. “Impactul asupra cererii a fost remarcabil şi rapid”.
Cererea de combustibili fosili ar putea rămâne scăzută chiar şi după pandemie, în condiţiile în care ţările încearcă să limiteze emisiile pentru încetinirea schimbărilor climatice. Companii importante din energie, ca BP şi Total, au publicat rapoarte ce includ scenarii în care cererea globală de petrol a atins un vârf probabil în 2019.
Producţia mondială de petrol şi combustibili lichizi a scăzut în 2020 la 94,25 milioane de barili pe zi de la 100,61 milioane de barili pe zi în 2019 şi este aşteptată să urce la numai 97,42 milioane de barili pe zi anul viitor.
Următoarele luni vor fi probabil caracterizate de volatilitate în condiţiile în care investitorii cântăresc cererea modestă în raport cu o nouă posibilă creştere a ofertei de petrol din partea producătorilor.
“Pieţele au fost tumultuoase şi dezordonate în ultimele 12 luni cu implicaţii pe termen lung”, arată analiştii Mitsubishi UFJ Financial Group.
-
Premieră istorică: Danemarca este primul mare producător de petrol şi gaze care stabileşte clar anul în care opreşte extracţia. Ţara renunţă chiar acum la explorarea de noi zăcăminte
Danemarca a devenit primul mare producător de petrol din lume care pune o dată exactă pe promisiunea de a opri extracţia de petrol şi gaze, în contextul în care vrea să atingă cât mai rapid unele dintre cele mai ambiţioase obiective de mediu, potrivit Fortune.
În timp ce Danemarca este cunoscută pentru reţelele eoliene masive şi pentru pistele de biciclete, ţara este cel mai mare producător de petrol şi gaze din Uniunea Europeană, întrucât îşi desfăşoară activitatea în jurul Mării Nordului.
Mai mult, guvernul opreşte acordarea de noi licenţe de exploatare pentru petrol şi gaze, a anunţat Ministerul pentru Climă, Energie şi Utilităţi din Danemarca, săptămâna trecută, după un vot al parlamentului.
„Decizia ţării de a anula a opta licitaţie pentru acordare de noi licenţe de exploatare vine în opoziţie cu motivele pe care le vedem atunci când alte ţări anulează astfel de licitaţii. (…) Dar marchează un precedent important care trebuia făcut. Cu această decizie de a opri permanent licitaţiile, Danemarca devine prima naţiune devoltată care nu doar admite importanţa tranziţiei energetice, ci înţelege şi nevoia de a se da la o parte pentru a permite unor naţiuni mai sărace să beneficieze de bugetele companiilor pentru exploatare, pe măsură ce noi trecem de era petrolului”, a explicat Amy Myers Jaffe, managing director în cadrul laboratorului de politici climatice de la Universitatea Tufts.
Danemarca a început exploatarea de petrol şi gaze în 1972, iar veniturile din această activitate au jucat un rol cheie în dezvoltarea economică a statului, a menţionat ministerul săptămâna trecută.
În 2019, Danemarca a înregistrat venituri de aproape 1 miliard de dolari din acest sector. Cele mai recente date disponibile arată că sectorul de petrol şi gaze din Danemarca avea 4.000 de angajaţi în 2016.
Danemarca are o populaţie de circa 5,8 milioane de oameni.
Deşi este cel mai mare producător de petrol din Uniunea Europeană, Danemarca este un jucător mic pe piaţa globală, însă ministerul pentru Climă al ţării speră ca mutarea lor să ofere un exemplu, arătând că este posibil să renunţi la această activitate.
-
Rusia a început să se pregătească pentru viaţa de după combustibilii fosili
Ministerul rus de Finanţe a început să se pregătească pentru posibilitatea unor venituri bugetare mai mici, în cazul în care cererea globală de petrol scade mai repede decât estimările, relatează Bloomberg.
“Este posibil ca vârful consumului să fi trecut deja”, a declarat ministrul adjunct al finanţelor Vladimir Kolychev într-un interviu la Moscova. “Riscul creşte pe termen lung” ca veniturile din hidrocarburi să ajungă sub perspectivele actuale, a spus el.
Comentariile sunt o recunoaştere rară din partea unui înalt oficial rus, conform căruia cele mai bune zile pentru veniturile din energie s-ar putea termina. Preşedintele Vladimir Putin a declarat în octombrie că o creştere a cererii din Asia va sprijini exporturile ruse de energie în deceniile următoare, iar Ministerul Economiei a prognozat în martie că punctul maxim al consumului de petrol va fi atins în jurul anului 2045.
În prezent, Ministerul Finanţelor evaluează scenarii pentru diferite niveluri de cerere, a spus Kolychev, unul dintre arhitecţii unui mecanism care canalizează veniturile din impozitele pe energie într-un fond pentru zile negre. Putin a promis ani de zile că va reduce dependenţa Rusiei de energie, dar sectorul aducă încă o treime din veniturile bugetare.
O scădere a mobilităţii din cauza coronavirusului a coincis cu eforturile sporite de combatere a schimbărilor climatice din acest an pentru a modifica complet perspectivele privind cererea de combustibili fosili. BP a devenit primul mare gigant petrolier care a recunoscut în septembrie că nevoia de petrol ar putea să nu revină niciodată la nivelurile observate înainte de pandemie. De atunci China şi SUA, cele mai mari două economii ale lumii, şi-au intensificat angajamentele de tranziţie către energie curată.
Rusia, care generează mai puţin de 1% din energie din surse regenerabile, până acum a încetinit adaptarea la tranziţie şi investeşte în continuare în noi proiecte de explorare a petrolului în Arctica. Analistii de la Centrul Energetic Skolkovo din Moscova au avertizat în luna mai că avansul PIB ar putea fi limitat la mai puţin de 0,8% pe an în următoarele două decenii dacă ţara nu se adaptează.
-
Ţara care merge împotriva curentului şi, când alţii investesc tot mai mulţi bani în explorarea de petrol şi gaze, anulează orice căutare
Danemarca va pune capăt tuturor explorărilor noi de petrol şi gaze din Marea Nordului, ca parte a unui plan mai larg de stopare a extragerii combustibililor fosili până în 2050, scrie BBC.
Guvernul ţării a acceptat, de asemenea, să anuleze joi ultima sa rundă de licenţiere, care acordă firmelor permisiunea de a explora şi extrage petrol şi gaze. „Acum punem capăt definitiv epocii combustibililor fosili”, a declarat ministrul danez al mediului. Greenpeace Danemarca a descris anunţul ca fiind un „moment important”.Danemarca este în prezent cel mai mare producător de petrol din Uniunea Europeană, deşi produce mult mai puţin decât Norvegia sau Marea Britanie, ţări din afara UE.
În 2019, Danemarca a pompat 103.000 de barili pe zi în 2019, conform analizei realizate de gigantul petrolier britanic BP. Există 55 de platforme de foraj pe teritoriul său, pe 20 de zăcăminte de petrol şi gaze.
„Suntem cel mai mare producător de petrol al Uniunii Europene şi, prin urmare, această decizie va avea răsunet în întreaga lume”, a declarat joi ministrul danez al mediului, Dan Jorgensen. Decizia îi va costa pe danezi aproximativ 13 miliarde de coroane (1,1 miliarde de lire sterline), potrivit estimărilor ministerului energiei.
Danemarca este considerată ca având unul dintre cele mai ambiţioase obiective climatice din lume. Acesta îşi propune să reducă emisiile de gaze cu efect de seră de la nivelul din 1990 cu 70% până în 2030, dar şi să atingă emisii nete zero până în 2050 – ambele obiective fiind adoptate prin lege.
Marea Britanie îşi propune la rândul său să reducă emisiile cu 68% până la sfârşitul anului 2030. Guvernele din întreaga lume s-au angajat, de asemenea, să ia măsuri suplimentare cu privire la schimbările climatice ca parte a unui plan mai larg pentru îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris. Marea Britanie va viza reducerea emisiilor de carbon cu cel puţin 68% faţă de nivelul din 1990 până la sfârşitul anului 2030, a anunţat vineri premierul Boris Johnson. Chiar dacă naţiunile îşi ţin promisiunea privind reducerea emisiilor, nu există însă nicio garanţie că lumea va evita problema gravă a încălzirii globale, spune oamenii de ştiinţă.