BusinessMagazin

Tag: personal

  • E oficial: aceasta este vârsta la care DEVENIM PLICTISITORI

    35 de ani pare a fi însă momentul la care lucrurile încep să se schimbe, atât la nivel personal cât şi la nivel profesional.

    35 de ani nu e doar vârstă la începem să nu mai fim percepuţi ca “tineri”, potrivit unui studiu al Universităţii din Kent, dar este şi vârstă la care devenim plictisitori. La 35 de ani începem şi să urâm slujbele pe care le avem, după cum concluzionează o cercetare bazată pe răspunsurile a peste 2.000 de angajaţi, realizată de compania Robert Half.

    La mijlocul celui de-al patrulea deceniu al vieţii creşte presiunea din partea familiei şi responsabilitatea, iar aceste lucruri aduc probleme atât acasă cât şi la serviciu.

    În primul trimestru al acestui an, unul din şase angajaţi de peste 35 de ani s-au declarat nemulţumiţi de locul de muncă – de două ori mai mulţi decât cei cu vârsta de sub 35 de ani, relevă aceeaşi cercetare a Robert Half.

    “Este o combinaţie între ideea de a avea o familie, dar în acelaşi timp de a-ţi construi o carieră şi de a-ţi asigura o stabilitate financiară”, explică Ashley Whipman, director la Robert Half. Prin urmare, aceşti factori ne transformă în oameni simpli, cu o rutină bine definită – mai pe scurt, plictisitori.

    Sursa: BBC

  • Cel mai bun moment pentru angajare

    “Prognozele sunt din nou pozitive, iar pentru al nouălea trimestru consecutiv valorile sunt alcătuite din două cifre, dar creşterea prognozată pentru trimestrul nu mai este la fel de omogenă ca în trecut. Spre deosebire de intenţiile formulate în trimestrele II şi III ale lui 2017, când angajatorii raportau intenţii de angajare solide şi pozitive indiferent de sectorul de activitate sau de regiunea geografică, în trimestrul IV sunt raportate intenţii negative în două sectoare: Energie electrică, apă, gaze şi Transport, depozitare şi comunicaţii. De asemenea, în cinci din cele opt regiuni şi cinci din zece sectoare de activitate, angajatorii şi-au temperat planurile de angajare în comparaţie cu intervalul iulie – septembrie 2017. Astfel de semne de prudenţă sporită sunt deseori asociate cu un cadru de reglementare în schimbare, care poate determina angajatorii să intre în expectativă, până când reuşesc să îşi recalibreze bugetele şi nevoile de personal,” spune Igor Hahn, country manager, ManpowerGroup România.

    Astfel, reprezentanţii Manpower spun că este de aşteptat ca în următoarele trei luni numărul total de angajaţi să crească în opt din cele zece sectoare de activitate şi în toate cele opt regiuni ale ţării. Planurile de angajare sunt mai robuste decât în trim. IV/ 2016 în şapte din cele zece sectoare de activitate şi în cinci din cele opt regiuni, dar slăbesc de faţă de trimestrul III/2017 în cinci sectoare şi cinci regiuni. Cel mai mare declin, atât de la trimestru la trimestru, cât şi de la an la an, se înregistrează în sectorul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, unde Previziunea actuală de +2% este cu 21 puncte procentuale mai slabă decât în trimestrul III /2017 şi cu 23 puncte procentuale mai slabă decât în trim. IV/2016. În schimb, îmbunătăţirile cele mai accentuate de la trimestru la trimestru şi de la an la an sunt raportate de angajatorii din sectorul Finanţe, asigurări, servicii imobiliare şi servicii de afaceri, unde Previziunea Netă de Angajare de +24% se consolidează cu 17 puncte procentuale faţă de iulie – septembrie 2017 şi cu 18 puncte procentuale faţă de trim. IV/2016. Perspectivele de angajare în acest sector sunt printre cele mai optimiste din ţară, alături de cele raportate de angajatorii din sectorul Industrie prelucrătoare, unde Previziunea se ridică la +32% şi de cei din sectorul Hoteluri şi restaurante, unde se raportează o Previziune +19%.

    La nivel regional, perspectivele de angajare cele mai favorabile sunt raportate în regiunile Bucureşti şi Ilfov şi Nord-Vest, unde Previziunile sunt de +17%,respectiv +15%. În aceste două regiuni perspectivele din trimestrul IV sunt însă mai slabe decât cele raportate în trimestrul precedent, cu 3, respectiv 7 puncte procentuale. Cel mai abrupt declin de la trimestru la trimestru se înregistrează însă în regiunea Nord-Est, unde Previziunea Netă de Angajare atinge +2%, slăbind faţă de trimestrul III/2017 cu 18 puncte procentuale. Un climat de ocupare a forţei de muncă la fel de lipsit de dinamism este prognozat şi pentru regiunea Sud-Vest, unde angajatorii raportează o Previziune de +3%, care slăbeşte cu 8 puncte procentuale faţă de trimestrul III /2017, dar se îmbunătăţeşte cu 3 puncte procentuale faţă de trimestrul IV/2016.

    Rezultatele în funcţie de dimensiunea organizaţiei arată că în trei din cele patru categorii de organizaţii angajatorii sunt optimişti. În categoria organizaţii mari se raportează o Previziune Netă de Angajare de +28%, care se consolidează cu 3 puncte procentuale faţă de trimestrul III/2017 şi cu 8 puncte procentuale faţă de anul trecut. Angajatorii din micro-organizaţii raportează însă o prognoză negativă de -1%, Previziunea slăbind uşor faţă de perspectiva staţionară din ultimul trimestru şi menţinându-se stabilă în comparaţie cu perspectivele raportate în trim. IV/2016.

    Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă este cel mai longeviv şi cuprinzător studiu din lume privind activitatea de angajare. ManpowerGroup administrează studiul predictiv privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă din 1962, iar în prezent în cercetare sunt incluşi aproape 59.000 de angajatori din 43 de ţări şi teritorii, cărora le sunt măsurate trimestrial intenţiile de a-şi creşte sau de a-şi diminua numărul total de angajaţi pe parcursul trimestrului următor. Pentru România, cercetarea de teren s-a derulat în intervalul 19 iulie – 1 august 2017 pe un eşantion reprezentativ de 625 de angajatori. Rezultatele obţinute au o marjă de eroare de +/-3,9%.

     

  • Cel mai bun moment pentru angajare

    “Prognozele sunt din nou pozitive, iar pentru al nouălea trimestru consecutiv valorile sunt alcătuite din două cifre, dar creşterea prognozată pentru trimestrul nu mai este la fel de omogenă ca în trecut. Spre deosebire de intenţiile formulate în trimestrele II şi III ale lui 2017, când angajatorii raportau intenţii de angajare solide şi pozitive indiferent de sectorul de activitate sau de regiunea geografică, în trimestrul IV sunt raportate intenţii negative în două sectoare: Energie electrică, apă, gaze şi Transport, depozitare şi comunicaţii. De asemenea, în cinci din cele opt regiuni şi cinci din zece sectoare de activitate, angajatorii şi-au temperat planurile de angajare în comparaţie cu intervalul iulie – septembrie 2017. Astfel de semne de prudenţă sporită sunt deseori asociate cu un cadru de reglementare în schimbare, care poate determina angajatorii să intre în expectativă, până când reuşesc să îşi recalibreze bugetele şi nevoile de personal,” spune Igor Hahn, country manager, ManpowerGroup România.

    Astfel, reprezentanţii Manpower spun că este de aşteptat ca în următoarele trei luni numărul total de angajaţi să crească în opt din cele zece sectoare de activitate şi în toate cele opt regiuni ale ţării. Planurile de angajare sunt mai robuste decât în trim. IV/ 2016 în şapte din cele zece sectoare de activitate şi în cinci din cele opt regiuni, dar slăbesc de faţă de trimestrul III/2017 în cinci sectoare şi cinci regiuni. Cel mai mare declin, atât de la trimestru la trimestru, cât şi de la an la an, se înregistrează în sectorul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, unde Previziunea actuală de +2% este cu 21 puncte procentuale mai slabă decât în trimestrul III /2017 şi cu 23 puncte procentuale mai slabă decât în trim. IV/2016. În schimb, îmbunătăţirile cele mai accentuate de la trimestru la trimestru şi de la an la an sunt raportate de angajatorii din sectorul Finanţe, asigurări, servicii imobiliare şi servicii de afaceri, unde Previziunea Netă de Angajare de +24% se consolidează cu 17 puncte procentuale faţă de iulie – septembrie 2017 şi cu 18 puncte procentuale faţă de trim. IV/2016. Perspectivele de angajare în acest sector sunt printre cele mai optimiste din ţară, alături de cele raportate de angajatorii din sectorul Industrie prelucrătoare, unde Previziunea se ridică la +32% şi de cei din sectorul Hoteluri şi restaurante, unde se raportează o Previziune +19%.

    La nivel regional, perspectivele de angajare cele mai favorabile sunt raportate în regiunile Bucureşti şi Ilfov şi Nord-Vest, unde Previziunile sunt de +17%,respectiv +15%. În aceste două regiuni perspectivele din trimestrul IV sunt însă mai slabe decât cele raportate în trimestrul precedent, cu 3, respectiv 7 puncte procentuale. Cel mai abrupt declin de la trimestru la trimestru se înregistrează însă în regiunea Nord-Est, unde Previziunea Netă de Angajare atinge +2%, slăbind faţă de trimestrul III/2017 cu 18 puncte procentuale. Un climat de ocupare a forţei de muncă la fel de lipsit de dinamism este prognozat şi pentru regiunea Sud-Vest, unde angajatorii raportează o Previziune de +3%, care slăbeşte cu 8 puncte procentuale faţă de trimestrul III /2017, dar se îmbunătăţeşte cu 3 puncte procentuale faţă de trimestrul IV/2016.

    Rezultatele în funcţie de dimensiunea organizaţiei arată că în trei din cele patru categorii de organizaţii angajatorii sunt optimişti. În categoria organizaţii mari se raportează o Previziune Netă de Angajare de +28%, care se consolidează cu 3 puncte procentuale faţă de trimestrul III/2017 şi cu 8 puncte procentuale faţă de anul trecut. Angajatorii din micro-organizaţii raportează însă o prognoză negativă de -1%, Previziunea slăbind uşor faţă de perspectiva staţionară din ultimul trimestru şi menţinându-se stabilă în comparaţie cu perspectivele raportate în trim. IV/2016.

    Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă este cel mai longeviv şi cuprinzător studiu din lume privind activitatea de angajare. ManpowerGroup administrează studiul predictiv privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă din 1962, iar în prezent în cercetare sunt incluşi aproape 59.000 de angajatori din 43 de ţări şi teritorii, cărora le sunt măsurate trimestrial intenţiile de a-şi creşte sau de a-şi diminua numărul total de angajaţi pe parcursul trimestrului următor. Pentru România, cercetarea de teren s-a derulat în intervalul 19 iulie – 1 august 2017 pe un eşantion reprezentativ de 625 de angajatori. Rezultatele obţinute au o marjă de eroare de +/-3,9%.

     

  • Leasing-ul de personal sau munca temporară, o soluţie din ce ȋn ce mai căutată pe piaţa romȃnească

    Dacă acest sistem de leasing de personal a fost utilizat la ȋnceput ca răspuns al unor necesităţi fluctuante de personal necalificat, ȋn ultimii ani el este folosit de foarte multe dintre companiile multinaţionale ȋn căutare de personal cu o pregătire temeinică şi o educaţie adecvată. Companiile cele mai active pe acest segment sunt call center-urile sau centrele de tip shared-services, consultanţă IT, companiile din domeniul tehnologiei, telecom, dezvoltare software sau cele ȋn care activitatea este de tip project-based.

    „Ȋn ceea ce priveşte leasing-ul de personal, marile firme multinaţionale, cu un număr consistent de angajaţi, folosesc această formă de angajare pentru a-şi eficientiza costurile şi pentru a elimina riscurile asociate unei angajări nedorite. De asemenea, este o metodă care poate fi practicată cu succes pentru ocuparea anumitor poziţii care nu au fost luate ȋn calcul şi bugetate ȋn planul anual, dar pentru care se doreşte angajarea de personal, indiferent de momentul anului”, a declarat Adrian Stanciu, CEO Smartree.

    Există bineȋnţeles şi segmentele de piaţă unde angajările sunt influenţate de factorul sezonier, mai ales cȃnd vorbim despre munca necalificată, pentru care se apelează la leasing-ul de personal: manipulanţi ȋn depozite, personalul implicat ȋn serviciile hoteliere, ȋn retail, producţie sau logistică. De asemenea, leasing-ul de personal reprezintă o alternativă şi pentru ȋnlocuirea unor angajaţi care sunt inactivi o anumită perioadă de timp, cum ar fi persoanele aflate ȋn concediu de creştere a copilului.

    Munca temporară are avantaje multiple pentru angajatori, care se traduc ȋn primul rȃnd ȋn flexibilitate ȋn ceea ce priveşte numărul de angajaţi, eficientizarea costurilor şi eliminarea riscurilor asociate angajării. Astfel, o agenţie autorizată de leasing de personal preia toate sarcinile, ȋncepȃnd cu salarizarea, plata contribuţiilor sau a beneficiilor aferente. Ȋn plus, este soluţia cea mai simplă de a acoperi nevoile fluctuante de personal din piaţă, mai ales ȋn cazul companiilor fără entitate legală ȋn Romȃnia.
     

  • Ce înseamnă rectificare bugetară pozitivă? Guvernul Tudose ia 10 mld. lei de la investiţii şi dă la salarii şi pensii

    Guvernul Tudose propune la rectificarea bugetară scăderea cheltuielilor de investiţii cu 10 miliarde de lei şi supli­men­tarea cheltu­ielilor de personal cu 5 miliarde de lei, iar a celor cu pensiile cu 3 miliarde de lei.

    Este cea mai drastică tăiere de cheltuieli cu investiţiile făcută vreodată la o rectificare bugetară şi cea mai mare creştere de cheltuieli cu salariile bugetarilor an la an, de 12 mld. lei, de la 57 mld. lei în 2016 la 69 mld. lei în 2017.

    Scăderea cheltuielilor de investiţii se face jumătate de la bugetul de stat -5 mld. lei, şi jumătate de la fondurile europene -5 miliarde de lei. Totuşi, trebuie spus că investiţiile fuseseră bugetate de la început la un nivel considerat necredibil de toţi analiştii macro­eco­nomici, adică 39,4 miliarde de lei, cu 10 mld. lei mai mari decât în 2016, când execuţia a indicat cheltuieli de investiţii de 29,5 mld. lei.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Opinie Mihai Brandaburu: Ne pleacă oamenii din companie. Ce facem?

    Mihai Bandraburu – fondator, Centrul Tău de Consultanţă

    1. Căderea industrială şi economică a României de după 1990, care a condus la pierderea locurilor de muncă şi la un exod masiv al forţei de muncă în străinătate, cei plecaţi făcând parte din grupa aptă de muncă (25-60 de ani). Numărul celor care pleacă în străinătate pentru o viaţă mai bună este în continuare mare, companiile de recrutare avansând ca cifră câteva sute de români pe zi. Judeţele campioane la exportul de forţă de muncă, conform cifrelor ultimului recensământ, sunt de departe cele din Moldova: Bacău, Neamţ, Suceava.

    2. Dezvoltarea accelerată a industriilor de subansambluri auto („the automotive industry“) din centrul şi nord-vestul ţării a condus la o cerere sporită de forţă de muncă, imposibil de acoperit pe plan local. S-au căutat soluţii care de care mai inventive, mergând până la aducerea de lucrători din Serbia sau integrarea unor imigranţi veniţi din Asia şi mai nou Orient. |n continuare nevoia de forţă de muncă rămâne mai mare decât oferta zonală.

    3. Salariile mici, sub nivelul de decenţă. |n ciuda unor profituri mari realizate, multe companii au ales să ţină cele mai multe salarii la nivelul minim sau puţin peste acesta, veniturile fiind insuficiente pentru a duce un trai decent. Lipsa salariilor motivante reprezintă a doua mare cauză a fluctuaţiei de personal din companiile româneşti, prima fiind migraţia externă. Chiar şi atunci când au existat posibilităţi reale de plată, unele firme au aplicat constant principiul ”Dacă nu-ţi convine, poţi să pleci! Am 100 ca tine care aşteaptă la poartă!“. |n baza acestui principiu, unii manageri au preferat să-şi ducă firmele în situaţii limită sau la insolvenţă, decât să-şi motiveze oamenii performanţi. Fără a fi plătiţi corespunzător în raport cu munca prestată, angajaţii nemulţumiţi au ales să plece. Din păcate, încă există situaţii în România de muncă fără contract, de salariu trecut parţial pe ”cartea de muncă“, ore suplimentare lucrate fără compensaţii legale, muncă prestată fără ca oamenii să-şi mai vadă vreodată salariul, situaţii repetate de concediu de odihnă neefectuat.

    4. Peste toată această mentalitate defectuoasă de conducere economică, s-a aşternut o risipă uriaşă generată de cheltuieli extravagante, achiziţii de bunuri şi servicii de lux, fără nicio legătură cu principiile de dezvoltare economică sănătoasă.

    5. Lipsa culturii organizaţionale: deşi există surse de informare şi specialişti pentru a implementa în firme procese organizaţionale precum planificare strategică şi operaţională, politici de recrutare şi motivare a personalului, procese de evaluare a performanţei, întreprinzătorii români în marea lor parte nu sunt interesaţi să-şi organizeze businessul pe principii de eficienţă. Preferă să-şi administreze afacerile autocratic, după cheful din ziua respectivă, o parte dintre ei îşi desconsideră angajaţii şi nu-i văd ca pe cea mai importantă resursă de dezvoltare, nu vor să investească în personalul propriu, motivând că ”oricum pleacă“. Companiile româneşti care au înţeles că ”bunul“ cel mai important pe care-l au sunt oamenii sunt cele care au şi sucess. Pe acestea le regăsim atât în topurile celor mai buni angajatori din România, cât şi în topurile firmelor cu cea mai mare cifră de afaceri. |nsă cultura organizaţională nu ţine loc de salariu, iar acest lucru trebuie spus răspicat şi argumentat cu principiile piramidei lui Maslow, care a demonstrat că hrana, siguranţa fizică, acoperişul de deasupra capului, adică nevoile primare, trec înaintea nevoilor superioare precum recunoaşterea publică şi a stimei de sine. Dacă salariul este sub nivelul decent, nu se poate construi o cultură organizaţională, iar fără cultură organizaţională nu există performanţă şi eficienţă.

    Ce trebuie să facă mediul privat?

    Mediul privat nu trebuie să-şi piardă timpul şi energia cu ceea ce se întâmplă cu joburile de la stat, ci trebuie să-şi concentreze toate creativitatea şi voinţa pentru a rezolva problemele interne, care sunt multe, complexe şi îndelung amânate la soluţionare. Mediul privat trebuie să pună stop plângerilor cauzate de fluctuaţia de personal, să înceapă să gândească aplicat, abordând situaţiile prezentate mai sus cu soluţii viabile.

  • Garcea la primăria Capitalei. Ce funcţie a primit Mugur Mihăescu de la Gabriela Firea

    Rolul acestuia? El va administra Centrul Istoric al Bucureştiului şi va ţine legătura cu primăria, iar Firea speră că „va ajuta să urnim lucruri care păreau înţepenite pe vecie”.

    „Centrul Istoric al Capitalei este, pe de o parte, un pol de maxim interes, turistic şi comercial, iar pe de altă parte se confruntă cu o serie de probleme specifice, deloc simple. Cei care îşi desfăşoară activitatea zi de zi în această zonă cunosc cel mai bine aceste probleme, aşa că le-am solicitat să-şi desemneze un reprezentant care să vină să lucreze alături de noi. Vreau să demonstrăm totala deschidere a Primăriei pentru rezolvarea acestor probleme şi cred că o persoană din afară ne poate ajuta să urnim lucruri care păreau înţepenite pe vecie”, a declarat Gabriela Firea.

    Mugur Mihăescu a fost propus de Asociaţia Comercianţilor din Centrul Istoric, al cărei vicepreşedinte este, iar Primarul General a explicat că s-a dorit o persoană „din afară” care să cunoască situaţia şi problemele celor care au afaceri în Centrul Vechi.

  • Comandament de caniculă la PMB. Temperaturile în Bucureşti vor ajunge la 39 de grade

    “Avertizarea cod portocaliu pentru Bucureşti e valabilă astăzi şi mâine, timp în care apreciem temperaturi de 36-39 grade. Pentru Bucureşti astăzi maxima va fi în jur de 38 grade, mâine 38-39 grade. Intensitatea maximă se va concretiza pe parcursul zilei de sâmbătă pentru ca ulterior, duminică, temperatura maximă să scadă puţin. La începutul săptămânii viitoare disconfortul se va menţine. Valul de căldură este unul deosebit de lung, se va încheia în partea a doua a săptămânii”, a declarat Gabriela Băncilă, reprezentant al Administraţiei de Meteorologie (ANM).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au întrebat-o la interviul de angajare ce salariu a avut la jobul anterior. I-a uluit cu răspunsul ei

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Au întrebat-o la interviul de angajare ce salariu a avut la jobul anterior. I-a uluit cu răspunsul ei

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.