BusinessMagazin

Tag: pasiune

  • Cum au transformat doi fraţi un obiect pe care majoritatea oamenilor il au in casă într-o super afacere

    Ryan şi Roy Seiders sunt pasionaţi de pescuit însă s-au lovit de o problemă: nu exista niciun răcitor pe piaţă care putea rezista la zilele lor de pescuit, aşa că au creat Yeti, o companie care anul trecut a avut venituri de 468 milioane de dolari, scrie Inc.com

    Niciunul dintre răcitoarele încercate de ei nu rezista o perioadă îndelungată aşa că şi-au pus în minte să creeze chiar ei unul. Primele răcitoare au ajuns pe piaţă în 2006 şi costau 250-300 de dolari, dar acum un răcitor Yeti de 320 de litri se vinde şi cu 1300 de dolari. Răcitorul, atunci când este închis, este foarte rezistent şi nici măcar un urs grizzly nu ar putea să-l spargă. Se pare că au testat asta chiar cu un urs grizzly. “Oameni din Texas se laudă că au produse ce nu pot fi sparte nici măcar de un urs, deşi nu este niciun grizzly într-o arie de 1000 de mile”.

    Cei doi au pornit afacerea în 2005, dar abia în 2011 au început să meargă bine când au înregistrat vânzări de 29 de milioane de dolari, această sumă a ajuns la 147 milioane în 2014 şi în 2015 vânzările pur şi simplu au explodat ajungând la venituri de 468 milioane de dolari.

    Pentru antreprenori şi designeri de produse acesta este scopul final: să transformi un obiect obişnuit într-un obiect dorit. “E doar un răcitor!” spune şi David Srere, CEO al agenţiei de marketing Siegel+Gale. “Povestea lor nu e legată de un răcitor, ci de faptul că au reuşit să construiască o comunitate care este pasionată de sporturile outdoor, de orice fel.

    Pentru a putea începe afacerea, Roy şi-a folosit banii pe care-i obţinuse din importurile de răcitoare din Thailanda pe care le vindea în SUA. După ce au realizat prototipul şi-au dat seama că trebuie să vândă produsele cu cam 300 de dolari pentru a putea fi profitabili. Problema era că nu le puteau vinde în magazine tradiţionale precum Walmart unde se găseau răcitoare de 30 de dolari. Aşa că au fost convinşi că pot vinde produsul doar oamenilor ca ei, pasionaţi de pescuit sau vânat şi care au nevoie de un răcitor bun. În 2012 s-au întâlnit cu Walt Larsen, şeful agenţiei de publicitate Scales Adevertising, care i-a ajutat să-şi vândă produsul mai bine. Au conceput un motto – “Wildly Stronger, Keep Ice Longer”- şi au început să apeleze la ambasadori de brand, persoane influente din comunitatea de pescari şi vânători. Tot atunci şi-au dat seama că au nevoie de ajutor şi au vândut o parte din companie către Cortec Group, o firmă de private equity care a venit cu experienţă pe partea operaţională.

    Mai departe afacerea a crescut şi s-a transformat într-un brand recunoscut în sectorul său şi care la rândul său a trezit alţi jucători din piaţă. Roy se gândeşte la urmatorul produs, deschizător de sticle premium. Motivul?Piaţa nu cerea un răcitor de 300 de dolari, dar au reuşit să-l transforme într-un business profitabil. 

  • Un român de 23 de ani, comparat cu Mark Zuckerberg, Bill Gates, printre giganţii IT: Sunt doar un tânăr ambiţios, pasionat de tehnologie

    La doar 23 de ani, slătineanul Dănuţ Turmacu manageriază propria firmă IT, pe care a înfiinţat-o în timpul liceului, din dorinţa de a păstra drepturile de autor asupra unor produse create chiar de el, relatează corespondentul MEDIAFAX.

    Povestea şi ascensiunea tânărului antreprenor pot fi comparate cu „cazuri” mai celebre ca Mark Zuckerberg, Bill Gates sau Steve Jobs. Absolvent al Colegiului Naţional „Radu Greceanu” şi câştigător al Locului I la Olimpiada Internaţională de Informatică – secţiunea reţele, organizată de CISCO în anul 2012, Dănuţ Turmacu a decis să înfiinţeze în anul 2013, la nici 20 de ani, în municipiul Slatina, propria firmă, din dorinţa de a păstra drepturile de autor asupra soluţiilor create, în detrimentul cedării lor către eventualii angajatori. Deşi era încă elev de liceu, compania sa a cunoscut o dezvoltare rapidă în domeniul IT, prin realizarea de soluţii de comunicare, infrastructură şi securitate, astfel că după doar un an de activitate aceasta s-a extins, crescând şi numărul angajaţilor dar şi al colaboratorilor săi. De remarcat că într-o perioadă scurtă, societatea înfiinţată de Turmacu înregistrează profit, la această dată îndreptându-şi atenţia către clienţii enterprise de pe piaţa internaţională.

    În ciuda succesului fulminant şi a faptului că poate fi comparat cu Bill Gates (Windows), Steve Jobs (Apple)sau Mark Zuckerberg (Facebook), Dănuţ Turmacu rămâne la fel de modest ca atunci când, licean fiind, şi-a zis să-şi încerce norocul în antreprenoriat. Întrebat cum este să fii, la o vârstă atât de fragedă, printre giganţii IT, Dănuţ rămâne cu picioarele pe pământ şi spune că este „doar un tânăr ambiţios, pasionat de tehnologie şi antreprenoriat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şapte dintre cele mai fascinante peşteri ale lumii se află în România – GALERIE FOTO

    Dacă faci parte din categoria persoanelor pasionate de călătorii subterane şi nu vă hotărâţi ce destinaţie să alegeţi, următoarele patru peşteri sunt speciale pentru tine, căci se află în România.

    Specialiştii asigură că aceste peşteri sunt unice în toată Europa. Kilometri de drumuri subterane infinite, dar şi cu mai multe nivele, amatorii fără ghid ar putea să se rătăcească pe vechi printre camerele fascinante de sub pământ.

    Peştera Muierii

    Una dintre cele mai fascinante lucrări ale naturii se află săpată în inima masivului calcaros de pe raza comunei gorjene Baia de Fier. Se spune că aici se petrec minuni, iar sălile sale interioare, scobite în stâncă, au efecte curative asupra câtorva boli.

    Peştera Muierilor, aşa cum i se spune de când pământul, este un loc magic şi plin de mistere, locul în care femeile care nu pot avea copii îşi găsesc „leacul”, potrivit stiri.tvr.ro.

    Peştera este lungă de aproximativ 3.600 de metri şi este formată din 4 nivele. Etajul rezervat turiştilor se află la 40 de metri înălţime şi este lung de 573 de metri. Peştera Muierii, “sculptată” de râul Galbenul, cuprinde mai multe încăperi şi formaţiuni spectaculoase, toate completate de grupuri uimitoare de stalactite şi stalagmite.

     

  • Şapte dintre cele mai fascinante peşteri ale lumii se află în România – GALERIE FOTO

    Dacă faci parte din categoria persoanelor pasionate de călătorii subterane şi nu vă hotărâţi ce destinaţie să alegeţi, următoarele patru peşteri sunt speciale pentru tine, căci se află în România.

    Specialiştii asigură că aceste peşteri sunt unice în toată Europa. Kilometri de drumuri subterane infinite, dar şi cu mai multe nivele, amatorii fără ghid ar putea să se rătăcească pe vechi printre camerele fascinante de sub pământ.

    Peştera Muierii

    Una dintre cele mai fascinante lucrări ale naturii se află săpată în inima masivului calcaros de pe raza comunei gorjene Baia de Fier. Se spune că aici se petrec minuni, iar sălile sale interioare, scobite în stâncă, au efecte curative asupra câtorva boli.

    Peştera Muierilor, aşa cum i se spune de când pământul, este un loc magic şi plin de mistere, locul în care femeile care nu pot avea copii îşi găsesc „leacul”, potrivit stiri.tvr.ro.

    Peştera este lungă de aproximativ 3.600 de metri şi este formată din 4 nivele. Etajul rezervat turiştilor se află la 40 de metri înălţime şi este lung de 573 de metri. Peştera Muierii, “sculptată” de râul Galbenul, cuprinde mai multe încăperi şi formaţiuni spectaculoase, toate completate de grupuri uimitoare de stalactite şi stalagmite.

     

  • 12 români participă la unul dintre cele mai mari concursuri de robotică din lume

    Echipa Flex, formată din 12 români pasionaţi de robotică, se pregăteşte de “All Japan Robot-Sumo Tournament”, care are loc anual în Tokio, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii echipei. Cu o experienţă de cinci ani în a construi roboţi care participă în competiţii ce imită luptele tradiţionale de sumo japonez, tinerii care formează echipa Flex, atât ingineri, cât şi studenţi ai Facultăţilor de Electronică şi de Automatică, au un palmares de 15 medalii de aur, argint şi bronz la competiţii naţionale şi internaţionale de profil, fiind campioni europeni şi vicecampioni mondiali.

    Pe 18 decembrie, echipa Flex va participa la categoria „Roboţi autonomi de mega sumo” a competiţiei All Japan Robot-Sumo Tournament, cu trei roboţi: veteranii Wolf şi Shreddinger şi noul Cheetah.

    „Robotii sunt realizaţi intregral de echipă. Proiectarea mecanică este realizată de către noi, iar piesele sunt făcute într-un atelier de mecanică fină. Aceste lucruri ne asigură performanţe superioare. Toţi roboţii au în componenţă doar piese de înaltă calitate, precum motoare elveţiene şi senzorii de înaltă precizie. Electronica roboţilor este proiectată, de asemenea, în cadrul echipei. Anul acesta, noutatea este reprezentată de robotul Cheetah, care sperăm se descurce cât mai bine în luptele japoneze”, a declarat Ing. Adrian Gaşpar, liderul echipei.

    Confruntările roboţilor autonomi din categoria sumo, inspirate din luptele tradiţionale japoneze cu acelaşi nume, au luat amploare în ultimii ani la nivel mondial. Concursul din Japonia are o tradiţie de 27 de ani şi a fost primul de acest gen din lume.

    Jocul de sumo „robotic” implică aşezarea a doi roboţi într-un ring circular de oţel, vopsit negru, cu diametrul de 1.54 metri. La semnalul de start al arbitrului, robotii trebuie să se excludă reciproc din ring prin împingere sau ridicare. Primul robot care ajunge să atingă suprafaţa din afara ringului, pierde. La categoria de roboţi autonomi, intervenţia umană este inexistentă. Roboţii iau decizii pe baza senzorilor cu care sunt echipaţi. Hotărârile pe care aceştia le iau în timpul luptei se datorează tacticilor preprogramate.

    Participarea la acest campionat este în sine o recunoaştere a meritelor echipei, admiterea în competiţie făcându-se doar pe baza unei invitaţii din partea organizatorilor, în funcţie de performanţele anterioare ale echipelor. „Acest concurs este cel mai important pentru noi, deoarece dincolo de recunoaşterea oferită de premii, ne ajută să ne perfecţionăm activitatea şi să ne măsurăm puterile cu roboţi din toate colţurile lumii” a adăugat Adrian Gaşpar.

    Teamnet Group, integrator regional de sisteme, printre care şi sisteme de tip UAV (aeronave fără pilot), este partenerul principal al Echipei Flex. Compania susţine proiectul cu suma de 8.000 euro, sprijinind astfel pregătirea şi deplasarea echipei Flex la concursul internaţional “All Japan Robot-Sumo Tournament”.

    Echipa Flex este formată în prezent din: Ing. Adrian Gaşpar, Ing. Andreea Beciu, Drd. Ing. Bogdan Istrate, Drd. Ing. Teodor Roşca, Ing. Cristina Teodorescu, Ing. Maria Laura Nichifor, Ing. Marius Gîbu, Ing. Ovidiu Marius Alexandru, Ing. Robert Coţofană, urb. Suzana Neacsu şi studenţii Andrei Kovari şi Mircea Zamfira.

  • Două treimi din români spun că sunt fericiţi la locul de muncă

    Peste 61% dintre angajaţii din România, care au participat la un sondaj derulat de eJobs, spun că sunt fericiţi la actualul loc de muncă. Sondajul face parte din campania #HappyLaJob şi s-a desfăşurat online pe platforma eJobs.ro, cu obiectivul de a afla cât de fericiţi sunt românii la job. Peste 123.000 de români, atât angajaţi, cât şi antreprenori, directori de companii sau bloggeri din toată ţara, şi-au declarat nivelul de fercire prin răspunsuri la o serie de întrebări în perioada octombrie-noiembrie 2016.

    Chestionarul #HappyLaJob a pornit cu întrebarea „Eşti Happy?”, la care 65% dintre participanţi au răspuns pozitiv. Mulţumirea la locul de muncă a fost însă evaluată prin intermediul a cinci piloni principali ai fericirii în viaţa profesională: pasiunea, onestitatea, echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională, impactul activităţii în cadrul companiei şi evoluţia în carieră.

    ●          Pasiune: „Ia te uită, ai ajuns la sfârşitul zilei! Dar… ai pus măcar un pic de pasiune în ce-ai făcut azi?” 68% dintre respondenţi s-au declarat pasionaţi de jobul lor şi au confirmat că pun pasiune în ceea ce fac în fiecare zi.

    ●          Onestitate: „Ştii cum e cu minciuna şi picioarele ei scurte. Îţi place cât de <pe bune> sunt lucrurile la jobul tău?” 56% dintre participanţi simt că au parte de transparenţă la locul de muncă.

    ●          Echilibru: „Reuşeşti să-mparţi cu măiestrie orele la job, ca să-ţi rămână şi pentru acasă?” 63% dintre respondenţi spun că reuşesc să atingă un echilibru sănătos între viaţa personală şi cea profesională.

    ●          Impact: „A fi sau a nu fi… doar un angajat. Simţi că îţi laşi amprenta la locul de muncă prin ce faci?” 70%, cel mai mare procent din întregul sondaj, simt că munca lor face diferenţa în companie sau în societate, într-un fel sau altul.

    ●          Evoluţie: „Hai să facem cunoştinţă cu tine peste 5 ani. Te vezi tot la acelaşi loc de muncă?” 46% consideră că au locul şi oportunităţile necesare pentru a evolua la job.

     „Fericirea la job este atunci când e duminică seara şi nu te gândeşti cu tristeţe că a doua zi trebuie să te duci la birou. Dar nu numai. Este o combinaţie între a fi cu adevărat pasionat de ceea ce faci, a face în fiecare zi ceva care contează, a avea oportunităţi să ajungi mai sus pe scara ierarhică şi, în acelaşi timp, a menţine o viaţă personală echilibrată, fără a lăsa jobul să-ţi fure din timpul pentru hobby-uri”, spune Laura Chiculiţă, chief marketing officer în cadrul eJobs România.

    În ansamblu, 26% dintre respondenţi s-au declarat în totalitate fericiţi la locul lor de muncă, din toate punctele de vedere, în timp ce mai puţin de 10% dintre participanţii la sondaj au răspuns negativ la toate întrebările. Dintre cei care spun că se bucură de echilibru între viaţa personală şi cea profesională, 4 din 10 menţionează că îşi doresc să poată avea un impact mai mare în companie sau în societate prin munca lor. În acelaşi timp, o treime dintre cei care nu văd impactul muncii lor sunt totuşi foarte pasionaţi de ceea ce lucrează zi de zi.

    Sondajul #HappyLaJob a avut şi o componentă deschisă, opţională, în care respondenţii au descris ce înseamnă pentru ei fericirea la job. Mulţi dintre angajaţii şi antreprenorii care au participat la sondaj au lăsat şi testimoniale.

    „Fericirea cred că este relativă pentru fiecare persoană în parte şi cred că se măsoară în grade de linişte, confort şi siguranţă”, a scris Livia Porfire, recruitment specialist în cadrul Flanco. „Când există un sens în viaţă. Când ce faci tu înseamnă ceva pentru propria ta persoană şi te reprezintă şi ajunge în nişte straturi ale sufletului tău, care contează într-un fel”, a spus şi Oana Titică, antreprenor Chicineta. Sau „faptul că lucrez cu oameni mişto, care nu se tem să încerce idei noi şi să se autodepăşească, care gândesc <în afara cutiei>. Fac ceea ce îmi place şi învăţ în fiecare zi”, după cum a scris şi Ciprian Maxim, designer grafic.

    Campania „#HappyLaJob: Un demers pentru fericire-n Univers”, derulată de eJobs, face parte dintr-o iniţiativă strategică amplă pentru creşterea nivelului de fericire faţă de viaţa profesională din România. eJobs a ridicat o întrebare în jurul căreia gravitează multe decizii, atitudini şi acţiuni din viaţa de zi cu zi şi din carieră şi anume dacă „Eşti fericit?”. eJobs.ro propune aproape 30.000 de joburi celor care răspund negativ sau care ar vrea să fie mai mulţumiţi de locul lor de muncă.

  • Două treimi din români spun că sunt fericiţi la job

    Peste 61% dintre angajaţii din România, care au participat la un sondaj derulat de eJobs, spun că sunt fericiţi la actualul loc de muncă. Sondajul face parte din campania #HappyLaJob şi s-a desfăşurat online pe platforma eJobs.ro, cu obiectivul de a afla cât de fericiţi sunt românii la job. Peste 123.000 de români, atât angajaţi, cât şi antreprenori, directori de companii sau bloggeri din toată ţara, şi-au declarat nivelul de fercire prin răspunsuri la o serie de întrebări în perioada octombrie-noiembrie 2016.

    Chestionarul #HappyLaJob a pornit cu întrebarea „Eşti Happy?”, la care 65% dintre participanţi au răspuns pozitiv. Mulţumirea la locul de muncă a fost însă evaluată prin intermediul a cinci piloni principali ai fericirii în viaţa profesională: pasiunea, onestitatea, echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională, impactul activităţii în cadrul companiei şi evoluţia în carieră.

    ●          Pasiune: „Ia te uită, ai ajuns la sfârşitul zilei! Dar… ai pus măcar un pic de pasiune în ce-ai făcut azi?” 68% dintre respondenţi s-au declarat pasionaţi de jobul lor şi au confirmat că pun pasiune în ceea ce fac în fiecare zi.

    ●          Onestitate: „Ştii cum e cu minciuna şi picioarele ei scurte. Îţi place cât de <pe bune> sunt lucrurile la jobul tău?” 56% dintre participanţi simt că au parte de transparenţă la locul de muncă.

    ●          Echilibru: „Reuşeşti să-mparţi cu măiestrie orele la job, ca să-ţi rămână şi pentru acasă?” 63% dintre respondenţi spun că reuşesc să atingă un echilibru sănătos între viaţa personală şi cea profesională.

    ●          Impact: „A fi sau a nu fi… doar un angajat. Simţi că îţi laşi amprenta la locul de muncă prin ce faci?” 70%, cel mai mare procent din întregul sondaj, simt că munca lor face diferenţa în companie sau în societate, într-un fel sau altul.

    ●          Evoluţie: „Hai să facem cunoştinţă cu tine peste 5 ani. Te vezi tot la acelaşi loc de muncă?” 46% consideră că au locul şi oportunităţile necesare pentru a evolua la job.

     „Fericirea la job este atunci când e duminică seara şi nu te gândeşti cu tristeţe că a doua zi trebuie să te duci la birou. Dar nu numai. Este o combinaţie între a fi cu adevărat pasionat de ceea ce faci, a face în fiecare zi ceva care contează, a avea oportunităţi să ajungi mai sus pe scara ierarhică şi, în acelaşi timp, a menţine o viaţă personală echilibrată, fără a lăsa jobul să-ţi fure din timpul pentru hobby-uri”, spune Laura Chiculiţă, chief marketing officer în cadrul eJobs România.

    În ansamblu, 26% dintre respondenţi s-au declarat în totalitate fericiţi la locul lor de muncă, din toate punctele de vedere, în timp ce mai puţin de 10% dintre participanţii la sondaj au răspuns negativ la toate întrebările. Dintre cei care spun că se bucură de echilibru între viaţa personală şi cea profesională, 4 din 10 menţionează că îşi doresc să poată avea un impact mai mare în companie sau în societate prin munca lor. În acelaşi timp, o treime dintre cei care nu văd impactul muncii lor sunt totuşi foarte pasionaţi de ceea ce lucrează zi de zi.

    Sondajul #HappyLaJob a avut şi o componentă deschisă, opţională, în care respondenţii au descris ce înseamnă pentru ei fericirea la job. Mulţi dintre angajaţii şi antreprenorii care au participat la sondaj au lăsat şi testimoniale.

    „Fericirea cred că este relativă pentru fiecare persoană în parte şi cred că se măsoară în grade de linişte, confort şi siguranţă”, a scris Livia Porfire, recruitment specialist în cadrul Flanco. „Când există un sens în viaţă. Când ce faci tu înseamnă ceva pentru propria ta persoană şi te reprezintă şi ajunge în nişte straturi ale sufletului tău, care contează într-un fel”, a spus şi Oana Titică, antreprenor Chicineta. Sau „faptul că lucrez cu oameni mişto, care nu se tem să încerce idei noi şi să se autodepăşească, care gândesc <în afara cutiei>. Fac ceea ce îmi place şi învăţ în fiecare zi”, după cum a scris şi Ciprian Maxim, designer grafic.

    Campania „#HappyLaJob: Un demers pentru fericire-n Univers”, derulată de eJobs, face parte dintr-o iniţiativă strategică amplă pentru creşterea nivelului de fericire faţă de viaţa profesională din România. eJobs a ridicat o întrebare în jurul căreia gravitează multe decizii, atitudini şi acţiuni din viaţa de zi cu zi şi din carieră şi anume dacă „Eşti fericit?”. eJobs.ro propune aproape 30.000 de joburi celor care răspund negativ sau care ar vrea să fie mai mulţumiţi de locul lor de muncă.

  • Povestea antreprenorului care a pornit fenomenul Instagram

    Kevin Systrom este un antreprenor american care a fondat alături de Mike Krieger populara aplicaţie de smartphone Instagram. Cei doi au lansat pe 6 octombrie 2010 aplicaţia, care se laudă cu cea mai mare creştere din toate timpurile, ajungând în doar doi ani la 80 de milioane de utilizatori. În prezent, Instagram are 500 de milioane de utilizatori activi la nivel global.

    Systrom s-a născut în 1983 în Holliston, Massachusetts. În şcoala primară a făcut cunoştiinţă pentru prima dată cu programarea; interesul lui pentru acest domeniu a crescut odată cu pasiunea sa pentru jocul video Doom 2, care l-a determinat să-şi creeze propriile niveluri. De asemenea, a creat un program prin intermediul căruia putea să-şi păcălească prietenii că le-au fost sparte conturile de AOL Instant Messenger.

    A absolvit Universitatea Stanford în 2006, iar primul contact cu antreprenoriatul a avut loc în timpul facultăţii, când a fost ales alături de alţi 11 studenţi să participe la prestigiosul program Mayfield Fellows, care le oferă studenţilor posibilitatea de a aprofunda cunoştinţele în domeniul antreprenorial şi în cel al tehnologiei.

    După acest program a urmat un internship în cadrul companiei Odeo, care a dat naştere Twitterului. Prima sa slujbă, din timpul liceului, a fost de vânzător la un magazin de muzică: „Eram obsedat de muzică. Voiam să fiu DJ. Le trimiteam un mail în fiecare zi pentru a mă angaja acolo. Într-un final, m-au lăsat să lucrez câteva ore pe săptămână”, a povestit el revistei Fortune. Experienţa i-a folosit pentru a mixa în câteva cluburi, chiar înainte de a împlini 18 ani. Systom obişnuia ca în timpul liber să programeze joculeţe pentru prietenii săi, iar după un semestru petrecut în Italia a devenit pasionat de fotografie; un profesor i-a arătat lui Systrom o cameră de fotografiat Holga, ieftină, simplă şi care realiza fotografii cu o alură retro.

    La terminarea facultăţii, avea mai multe oportunităţi de angajare, printre care şi Microsoft, dar s-a angajat la Google pe un post de marketing. În primul an a lucrat la produse ca Gmail şi Google Reader, iar în al doilea an al său la gigantul american a lucrat în echipa de Corporate Development. Systrom nu era pe deplin fericit: „Aveam dorinţa de a deveni antreprenor şi voiam să mă întorc în spaţiul de socializare”, a spus el.

    După Google s-a alăturat dezvoltatorilor aplicaţiei Nextstop, care a fost cumpărată de Facebook în 2010. Aici, Systrom s-a gândit să combine funcţia de „check-in” cu jocuri de socializare şi i s-a conturat ideea de a îmbina pasiunea pentru fotografie cu cea pentru reţelele de socializare. A realizat un prototip a ceea ce avea să devină Burbn, apoi a abordat două fonduri de capital de risc. Systrom a obţinut o finanţare de 250.000 de dolari de la Steve Anderson, fondator al Baseline Ventures, apoi alţi 250.000 de dolari de la Marc Andreessen şi Ben Horowitz.

    Astfel, alături de Mike Krieger, a construit Burbn, prin intermediul căruia vizitatorii puteau publica fotografii, imagini cu locurile pe care le-au vizitat, pe care vor să le viziteze şamd. Cei doi şi-au dat seama că ar fi bine să se concentreze pe un singur aspect şi au ales realizarea şi împărtăşirea de fotografii. La doar o lună de la lansare, Instagram – nume ales din combinarea cuvintelor „instant” şi „telegram” – ajunsese deja la 1 milion de utilizatori. Au realizat aplicaţia mai întâi doar pentru iPhone, care era capabil să facă fotografii bune peste care erau aplicate filtrele artistice inspirate de camera Holga.

    În aprilie 2012, Instagram a fost vândut către Facebook, pentru 1 miliard de dolari – cash şi acţiuni; reţeaua de socializare a încorporat şi cei 13 angajaţi ai Instagram. Potrivit mai multor surse, Systrom ar fi câştigat 400 de milioane de dolari în urma acestei tranzacţii şi se află în continuare la conducerea Instagram.

  • Cum i-a schimbat viaţa acestei femei o simplă vizită la spa. Ce a ajuns să facă ea acum este incredibil

    Melanie Gleeson, CEO-ul unui imperiu spa de lux, dezvăluie publicaţiei forbes.com secretele unui business de succes, ca cel pe care îl conduce.

    „În primul rând, am văzut schimbarea fizică şi emoţinală pe care o aveau femeile când plecau de la spa”, spune Melanie. „Mi-am dat seama că vreau să fac parte din această industrie”.  Şi aşa a început, în 2012, deschizând primul său spa împreună cu o colegă de facultate, Belinda Fraser, care acum îi este parteneră de busines. „Am deschis primul Endota spa cu 5000 de dolari, locaţia, pasiune şi un întreg set de obiective”, adaugă ea.  În 2016, cu Gleeson în prim plan, Endota are peste 100 de centre în Australia, peste 1000 de angajaţi, fiind cea mai mare reţea de spa de pe continent.

    1.      Găseşte-ţi povestea

    „Am fost crescută respectând mediul înconjurător şi moştenirea lăsată de ţara noastră”, spune Gleeson. „Şi vreau să mă asigur că orice am făcut sau fac în acest business reflectă aceste valori”. Iar asta se reflectă, după spusele sale, în ingredientele naturale folosite în gama de îngrijire a pielii din cadrul spa-ului, tipice Australiei, creând astfel o legătură puternică cu cultura indigenă a ţării. „Când am căutat un nume potrivit pentru primul spa, am dat peste -endota -, un cuvânt indigen, care înseamnă „frumos”, spune Gleeson. Prin asta, a reuşit să-şi creeze un brand unic şi să se diferenţieze pe piaţa de wellness.

    2.      Alege oamenii potriviţi

    Gleeson consideră că modul său de a conduce, ce are la bază valori de bază precum grija, a atras oameni cu aceleaşi principii şi valori, lucru ce a dus la o creştere a nivelului de aparteneţă la  brand. „Nu cred că acest lucru este o coincidenţă. Cu toţii suntem legaţi de univers”, spune ea. Aşadar, lucrând cu oameni care gândesc similar, Melanie consideră că valorile interne ale brandului pot fi cimentate uşor, mai ales atunci când o afacere îşi doreşte extinderea prin franciză.

    3.      Fără ierarhii

    Conform spuselor sale, în cadrul Endota spa, ierarhia a fost eliminată. „Nu cred într-un birou central. Noi suntem un centru de sprijin, ce funcţionăm împreună cu partenerii de afaceri”, declară Melanie. Însă, cel mai mare impact în ceea ce priveşte determinarea direcţiei de afaceri, ar trebui să fie construirea şi cultivarea de relaţii, spune Gleeson. „Sunt mereu conştientă de acest lucru şi de contribuţia partenerilor noştri de afaceri la creşterea brand-ului”, mai adaugă ea.

    4.      Să oferi servicii calitative

    „Pentru a oferi servicii de lux în piaţa de servicii de sănătate şi wellness înseamnă să pui pe primul plan nevoile clientului din minutul în care îţi trece pragul”,spune Gleeson. „Spa-urile noastre sunt un refugiu pentru femei, locul unde îşi lasă grijile şi stresul la uşă”, spun aceasta. După părerea sa, centrul spa nu ar trebui să fie considerat un tratament de lux, ci un obicei sănătos. 

  • Sfatul de business al săptămânii de la Dragoş Irimescu, fondator şi CEO al Wetterbest: „Nu inventa roata… Dar inventează moduri noi în care să o foloseşti!”

    Dragoş Irimescu, un antreprenor român cu experienţă de 20 de ani pe piaţa de ţiglă metalică, este fondatorul companiei Depaco, unul dintre liderii industriei locale de sisteme pentru acoperişuri din România, prezentă pe piaţă prin brandul Wetterbest. Anul trecut compania producătoare de ţigle metalice şi accesorii a înregistrat o cifră de afaceri de circa 107 milioane de lei, în creştere cu 30% faţă de 2014 şi un profit de 4,5 milioane de lei.

    Pasionat de matematică, Dragoş Irimescu a urmat cursurile Institutului Politehnic din Bucureşti, specializarea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, fiind de profesie inginer specialist în prelucrarea oţelului şi utilaje pentru prelucrarea metalelor. Un principiu de bază pe care îl urmează este: „Nu inventa roata… dar inventează moduri noi în care să o foloseşti!”, considerând că este bine să urmezi căi deja bătătorite atât timp cât le redefineşti în funcţie de obiectivul tău.

    În acelaşi timp, se declară un aprig promotor al valorilor româneşti şi susţinător al tinerilor; crede în amprenta pe care fiecare dintre noi o putem avea asupra comunităţii în care trăim. De asemenea, doreşte să schimbe percepţia tinerilor asupra meseriei de montatori, să le insufle pasiunea pentru o ocupaţie practică şi să îi determine să rămână în ţară, motiv pentru care a pus bazele a două proiecte în oraşul Băicoi: Asociaţia Wetterbest pentru comunitate şi Şcoala Wetterbest. Este încrezător că rezultatele acestei iniţiative se vor vedea pe termen lung, cu efecte pozitive atât la nivelul comunităţii din Băicoi, cât şi asupra pieţei în general sau a forţei de muncă din România.

    Ce hobby aveţi şi cât timp îi dedicaţi?

    Tenis de câmp şi de masă. Matematica. Tatăl meu mi-a insuflat dorinţa de a face sport, iar învăţătorul meu mi-a insuflat dorinţa de a studia matematica.

    Ce corespondenţe există între hobby şi afaceri?

    Hobby-urile ajută la definirea caracterului.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Sportul pentru caracter, matematica pentru viteză şi precizia calculelor.

    Care sunt regulile din sport/hobby folositoare în afaceri?

    Perseverenţa, constanţa în pregătire.

    Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în sport şi în afaceri?

    Fairplay-ul.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Cele care pot provoca şocuri fizice, prin natura lor.