BusinessMagazin

Tag: pacienti

  • Strategie austriacă, pacienţi români

    Spitalul Wiener Privatklinik, cu sediul în Viena, are 145 de paturi, patru săli de operaţie şi nouă centre specializate în diagnosticul şi tratamentul cancerului, chirurgia nervilor periferici, chirurgie ortopedică, traumatologie, chirurgia ochilor. Grupul Wiener Privatklinik (WPK) include însă, alături de spital, o casă de bătrâni cu 110 paturi, un lanţ de farmacii în Cehia, un business de distribuţie de medicamente; per total, acesta generează venituri anuale de aproximativ 80 de milioane de euro. Medicii care practică în spital sunt colaboratori, fiind plătiţi separat faţă de costurile alocate terapiilor; veniturile lor sunt incluse în această cifră. ”Este un sistem similar celui din Statele Unite: există clinica, noi oferim toate facilităţile şi tot ce au nevoie medicii, ei îşi aduc aici propriii pacienţi sau tratează pacienţii pe care îi aducem noi“, a explicat medicul Walter Ebm structura veniturilor la cea mai recentă vizită a sa în România.

    Potrivit medicului, la spitalul WPK ajung anual pentru tratament circa 9.000 de pacienţi, rata de ocupare fiind de 85%; circa 45% dintre pacienţi sunt străini. ”Anul trecut am avut în jur de 600 de pacienţi români, iar numărul lor se dublează în fiecare an“, explică el. Serviciile accesate cu precădere de pacienţii români sunt de ortopedie, boli cardiovasculare şi, mai ales, oncologie. ”Credem că putem oferi consultaţii de la cei mai buni medici pentru fiecare specializare, însă în prezent ne concentrăm mult pe tratamentele de cancer. Terapiile împotriva cancerului implică un tratament interdisciplinar. Pentru astfel de terapii este nevoie de mai mulţi medici. Avem un consiliu pentru astfel de tratamente, în care medici cu mai multe specializări se întrunesc pentru a discuta fiecare caz în parte“, descrie medicul principala arie de concentrare a activităţii spitalului vienez – terapiile adresate diferitelor tipuri de cancer reprezintă aproximativ jumătate din tratamentele pe care le realizează anual pacienţii.

    ”Cred că în prezent tratamentul împotriva cancerului este ultra-specializat; nu mai este ca acum 10 ani, s-a schimbat extrem de mult de-a lungul anilor şi va evolua în continuare“, spune medicul, care dă şi explicaţii. Un astfel de tratament implică o terapie individualizată pentru fiecare pacient – un anumit tratament nu se potriveşte tuturor, variază în funcţie de sex, de vârstă, de tipul de cancer; ”suntem specializaţi pe oferirea acestui tip de tratament şi acesta este unul dintre principalele motive pentru care oamenii vin în Austria“. El observă că, dat fiind nivelul de noutate al acestor terapii, este dificil pentru pacienţii din aceste ţări să găsească un tratament bun pentru cancer la ei acasă. Oferă ca exemplu în acest sens melanomul (cancerul de piele), care, dacă în urmă cu câţiva ani nu putea fi tratat dacă depăşea o anumită dimensiune, iar majoritatea pacienţilor mureau într-o perioadă scurtă de timp, acum se pot trata. Pe de altă parte, admite medicul, tratamentul este foarte scump. ”Companiile farmaceutice vând aceste medicamente cu un preţ foarte ridicat. Este greu pentru mulţi oameni să plătească pentru un astfel de tratament.“ Medicul oferă ca reper de preţ pentru un tratament (care implică nu doar costul medicamentelor, ci şi pe cel al diferitelor terapii – radioterapie, chimioterapie, intervenţii chirurgiale, imunoterapie) suma de 30.000 – 40.000 de euro pe an, în contextul unei perioade de tratament de lungă durată, ce se întinde pe parcursul mai multor ani. Preţurile practicate în cadrul spitalului privat austriac pornesc de la 250 de euro pentru o consultaţie şi merg până la 5.400 de euro pentru un pachet de check-up de lux (consultaţii şi analize).

    Pacienţii internaţionali ai clinicii vin mai ales din zona estică – alături de pacienţii români, se află cei care vin din Ungaria, Ucraina, Rusia, până la Kazahstan, Georgia etc. Compania austriacă are şi o reprezentanţă în Bucureşti, cu trei angajaţi, unde pacienţii români pot afla, în română, rapid, informaţiile despre tratamentele posibile, fără să se deplaseze până în Viena pentru o primă interacţiune. Reprezentanţa a fost deschisă în urmă cu doi ani. ”Am luat această decizie ca urmare a conexiunii cu un angajat român, iar acum vrem să extindem colaborarea şi în alte ţări – Rusia, Ucraina, Bulgaria.“ CEO-ul de la WPK consideră că este un model ideal de funcţionare, unul mai bun decât al medicilor care să meargă în anumite ţări pentru a trata pacienţii de acolo. ”Austria are doar 8 milioane de locuitori, România, 20 de milioane, iar Ucraina, în jur de 40 de milioane, ca să nu mai vorbim despre Rusia – doar în zona Moscovei sunt în jur de 20 de milioane de locuitori.“ El este încrezător în expansiunea businessului în baza creşterii numărului de pacienţi din Europa Estică.

    De ce nu au pacienţii acces la aceste terapii noi în ţările lor? ”De cele mai multe ori este o chestiune legată de bani – cât de mult investeşte o ţară în sistemul de sănătate? Cât de mult îşi permite o ţară să investească în sistemul de sănătate? Chiar dacă majoritatea ţărilor aflate în dezvoltare, precum cele estice, au un ritm rapid de creştere economică, banii suplimentari sunt de cele mai multe ori direcţionaţi spre industrie, infrastructură, puţini sunt direcţionaţi în sistemul de sănătate.“ Medicul spune că nu poate să indice un procent ideal din PIB alocat cheltuielilor cu sănătatea, ci subliniază nevoia existenţei unui ecosistem care trebuie să includă şi asigurările private. Adaugă că şi în Austria au acelaşi tip de discuţii legate de finanţarea sistemului de sănătate – incluzându-le pe cele despre tratamentul anticancer, dar şi despre ceea ce se întâmplă cu populaţia din ce în ce mai îmbătrânită. ”Segmentul persoanelor în vârstă este în creştere şi nu sunt suficienţi oameni tineri care să susţină sistemul. Acum vârstnicii au nevoie de îngrijire şi nu există bani pentru acest lucru.“

  • Observatorul de Sănătate: 25% dintre pacienţii români sunt nemulţumiţi de condiţiile din spitale

    Observatorul Român de Sănătate a făcut public un raport bazat pe chestionarele de satisfacţie completate de pacienţi la externarea din spital, în perioada decembrie 2016 – ianuarie 2018, astfel, s-au analizat răspunsurile din peste 122.000 de astfel de formulare, însemnând 3% dintre externări.

    Potrivit raportului, 25% dintre pacienţi s-au arătat foarte nemulţumiţi de condiţiile din spitale, peste o cincime au spus că au fost nevoiţi să îşi cumpere medicamente din banii proprii pe perioada internării în spital, iar aproximativ 5.000 de persoane au mărturisit că li s-au cerut bani sau atenţii de către personalul medical.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pacienţi de la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara, internaţi în condiţii de COŞMAR / Reacţia unităţii medicale

    Două fotografii în care sunt imortalizate condiţiile în care sunt cazaţi pacienţii pe Secţia de Pneumologie a Spitalului de Boli Infecţioase “Victor Babeş” din Timişoara au fost postate pe Facebook, sâmbătă, fiind distribuite de sute de ori. În imagini se poate observa cum bolnavii sunt cazaţi în saloane cu pereţi scorojiţi, mobilier ruginit, iar în loc de perdele, în geamuri au fost puse cearşafuri.

    “Anul 2018, România, Timişoara, Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş! Nu mai am cuvinte să comentez, cred că imaginile spun totul. Spun doar că mai trebuie să mergeţi la multe concerte, cu spectacole ale marilor artişti, pentru a aduce spitalul la nişte condiţii puţin mai ridicate decât cele din lagărele de concentrare. Donaţi în continuare bani pentru a creşte buzunarele celor aflaţi la conducere! Şi sfatul meu: încercaţi să vă păstraţi sănătoşi dacă ajungeţi aici, mai mult ca sigur că mult nu o veţi mai duce. Vă rog distribuiţi!”, a scris autoarea fotografiilor, pe reţeaua de socializare.
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţie DISPERATĂ într-un spital judeţean din România: Pacienţii sunt internaţi pe holuri, din cauză că paturile sunt puţine

    Medicul Mihai Ionac, şeful Clinicii de Chirurgie Vasculară a Spitalului Judeţean Timişoara, singura de acest gen din vestul ţării, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că cele 27 de paturi ale clinicii ar fi insuficiente, ţinând cont că, în ultimii ani, numărul pacienţilor este în continuă creştere. Astfel, începând cu anul 2015, pacienţii sunt internaţi nu doar în saloane, ci chiar şi pe coridorul clinicii. Doar luni, cinci bolnavi erau cazaţi pe hol.

    Medicul Mihai Ionac a afirmat că a făcut numeroase sesizări conducerii spitalului, dar şi către Ministerul Sănătăţii, începând cu anul 2014, în speranţa că se vor aloca cel puţin opt paturi în plus, dar nu s-a întâmplat nimic.

    “Nouă ne-ar ajunge un număr de 35-40 de paturi şi am făcut solicitări pentru suplimentarea lor încă din anul 2014, inclusiv la Minister. În anul 2017, au fost operaţi 1.800 de pacienţi în cadrul Clinicii de Chirurgie Vasculară, peste 80% au avut nevoie de o intervenţie vasculară. Eu invit conducerea spitalului să vină în Policlinică sau în Urgenţe şi să facă triajul, să aleagă pacienţii pentru internare. Ceea ce nu înţelege conducerea spitalului este că medicina progresează”, a afirmat medicul Mihai Ionac.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj: Cinci soluţii imediate pentru a rezolva problemele cu medicamentele.

    Dar în aceeaşi măsură este adevărat că Ministerul Sănătăţii trebuia să se îngrijească de cele două aspecte de mai sus şi mai ales la fel de adevărat este că nu există voinţă politică pentru a rezolva problema accesului la medicamente – şi nici nu va exista aşa ceva, pentru că s-ar risipi inutil cele 250 milioane lei cât sunt estimate sponsorizările din piaţă (apropo, suma reprezintă sponsorizările declarate).

    Cu toate acestea, dacă chiar am dori să facem ceva eficient pentru stoparea dramelor care sunt semnalate în presă, există metode la care au recurs şi alte ţări din UE care au reuşit să evite lipsurile cu care se confruntă România. Deşi sunt sigur că ele nu vor fi aplicate – pentru că există o rezistenţă incredibilă a autorităţilor de a schimba legislaţia deoarece ar însemna să iasă din zona de confort sau, mai rău, să dea socoteală dacă ceva nu va merge bine – merită totuşi semnalate ca alternative solide la improvizaţiile fără efect din prezent.

    1. ŞAPTE MILIARDE LEI, BUGETUL 2018 PENTRU MEDICAMENTE

    Bugetul pentru medicamente a rămas 6 miliarde lei din 2011, nu s-a dat un leu în plus în ultimii şapte ani. Au apărut începând cu 2015 nişte credite de angajament pentru achiziţii în condiţii speciale, care sunt oricum separate şi greoi de finanţat. Aşa că diferenţa până la circa 8 miliarde lei, consumul estimat pentru 2017, este acoperită de taxa clawback. Până la un punct industria a plătit, dar s-a ajuns la momentul în care nu mai este dispusă să o facă. Aşa că soluţia cea mai simplă pentru guvern este să-şi înfrâneze repulsia faţă de multinaţionale şi să accepte să pună 1 miliard de lei în plus la medicamente, liniştind astfel centralele marilor companii prin scăderea clawbackului la sub 12%.

    2.  PARTENERIATE MULTIANUALE PENTRU MEDICAMENTELE DIN SURSĂ UNICĂ

    Da, cele mai multe guverne europene care au sisteme de contribuţii la sănătate şi resurse limitate recurg la astfel de alianţe. Unii le spun contracte cost-volum sau cost-volum-rezultat, spuneţi-le cum vreţi, dar o contractare pe termen lung parafată cu centralele marilor companii va asigura o aprovizionare acceptabilă. Este rezolvată într-o măsură importantă şi problema exporturilor paralele.

    E valabil şi pentru produsele biologice – ştie cineva oare că unul dintre cei mai mari producători de imunoglobuline se află în Bulgaria şi că este furnizor oficial al OMS?

    3.  PARTENERIATE CU PRODUCĂTORII DIN ŢARĂ

    Când ai 40 de producători autohtoni, indiferent de capitalul lor, dă-le o listă de medicamente esenţiale şi pune-i să ţi le fabrice. O vor face şi vor face chiar investiţii capitale în siturile de fabricaţie ştiind că statul le va contracta producţia.

    4.  PREŢURI NEIMPUSE LA MEDICAMENTELE GENERICE

    Practică larg utilizată în multe ţări din UE şi non-UE, unde nu există lipsuri în acest segment. Statul nu impune un preţ de vânzare, ci negociază un preţ de decontare / de achiziţie cu producătorii, aşa că aceştia, chiar dacă au opţiunea unui preţ neimpus, vor vinde medicamentele la o valoare apropiată de preţul de decontare, în aşa fel încât pacientul să plătească suma cea mai mică din buzunar. Legea cererii şi ofertei funcţionează şi în acest domeniu, dovadă fiind piaţa medicamentelor fără prescripţie.

    5. PRESCRIERE PE DENUMIRE COMERCIALĂ

    România este singura ţară din UE în care prescrierea medicamentului se face obligatoriu pe substanţă activă, reglementare care a fost introdusă în 2010, premisa fiind, cel puţin în teorie, corectă. Rezultatul a fost, cum era de aşteptat în România, opus: au dispărut circa 2.000 de medicamente ieftine care nu pot plăti „taxa de raft” în condiţiile celui mai mic preţ european şi ale unui clawback de 20%.

    Soluţiile de mai sus vin de la un reprezentant al industriei, aşa că vor fi considerate lobby şi nu vor fi aplicate (pentru că, nu-i aşa?, industria lucrează pentru profit, în vreme ce toţi ceilalţi furnizori ai sistemului sanitar lucrează pe bază de voluntariat). Dar merită menţionat că situaţia din prezent este calmă dacă ţinem seama de cele trei crize de medicamente prin care va trece România în următorii cinci ani:

    – criza îmbătrânirii populaţiei – când va trebui finanţate nevoile de sănătate a circa 5 milioane de „decreţei” care ajung la pensie;
    – criza de subproducţie şi substocare a medicamentelor – globalizarea duce la închiderea tot mai multor situri de manufacturare, iar cele rămase nu vor putea face faţă cererii;
    – criza indusă de implementarea directivei de combatere a falsificării medicamentelor (FMD 2011/62/EU) – va duce la închiderea multor situri de fabricaţie care nu se vor putea conforma din cauza costurilor ridicate.

     

  • Au pornit cu un cabinet la parterul unui bloc şi azi conduc o clinică de tip boutique ce le aduce 200.000 de euro

    La scurt timp după ce au finalizat studiile de medicină dentară în Bucureşti, Klodian şi Monica Hazizi au păşit treptat pe calea antreprenoriatului. Cu patru ani în urmă au pus bazele unui cabinet mic, cu două scaune, la parterul unui bloc, spaţiu care după o vreme a devenit neîncăpător pentru aspiraţiile lor, iar anul trecut s-au mutat în actuala locaţie. ”La un moment dat, am simţit nevoia de a trece la nivelul următor, pentru a le putea oferi pacienţilor mai mult. De aici a apărut necesitatea de a avea mai mult spaţiu pentru extindere şi evoluţie“, povesteşte Klodian Hazizi.

    în prezent, Denttaglio Clinic este o clinică ce dispune de ”toate facilităţile necesare pentru a trata orice fel de cazuri, la orice nivel de complexitate“, spune Monica Hazizi. Mai exact, clinica are patru săli de tratament, laborator dentar propriu, centru de imagistică, studio foto-video, bloc operator pentru microchirurgie şi un centru de cursuri. Conform spuselor Monicăi Hazizi, Denttaglio Clinic are, în medie, 300-350 de pacienţi lunar, atât din ţară, cât şi din străinătate, care au avut intervenţii simple, dar şi intervenţii chirurgicale dintre cele mai complexe. ”Pacienţii noştri înţeleg că stomatologia este un domeniu în care «ieftin» te costă enorm, cu implicaţii majore pentru sănătate. Prin urmare, pacienţii noştri sunt oameni care înţeleg importanţa atenţiei la detalii, a calităţii serviciului medical. Vor să afle planul de tratament şi pun întrebări ca să îl înţeleagă, să ştie care sunt implicaţiile şi să se asigure că vor obţine rezultate de lungă durată“, spune Klodian Hazizi.

    De asemenea, fiecare pacient primeşte un tratament ”în echipă“, cu planuri de tratament individualizate. Spre exemplu, în funcţie de complexitate, un caz poate avea nevoie de endodont (tratamente de canal), ortodont (alinierea dinţilor şi probleme de articulaţie sau muşcătură), chirurg (probleme ce ţin de microchirurgie, implanturi dentare sau tratamente paradontale), anestezist (sedarea pacienţilor în cazurile de anestezie generală); pentru servicii de protetică estetică şi restaurativă avansată colaborează cu un specialist din Germania. Cele mai solicitate servicii stomatologice sunt, de altfel, implanturile dentare, faţetele/coroanele ceramice şi aparatul dentar, deoarece ”oameniii vor, în general, un zâmbet frumos şi sănătos“, declară Monica Hazizi.

    La începutul acestui an, clinica a implementat conceptul de stomatologie digitală – o abordare modernă ce implică simplificarea timpilor de execuţie, mai puţine vizite la clinică pentru pacient, dar şi predictibilitatea şi precizia crescută în execuţia manoperelor, declară antreprenorul. Spre exemplu, confecţionarea unei lucrări în varianta clasică – şlefuit, amprentă, etape de laborator, cimentat – este înlocuită de modalitatea digitală, prin care dintele şlefuit este amprentat optic; se alcătuieşte un model digital şi apoi se proiectează pe calculator lucrarea protetică. Pe de altă parte, filosofia clinicii este una de tip boutique, ce oferă ”servicii rezonabile ca preţ, nu ieftine, unor oameni care caută un mediu ambiant bun şi doctori specializaţi, care să fie empatici, cu care să aibă o chimie“, spune Klodian Hazizi. ”Cei mai mulţi au un nivel de educaţie ridicat şi vor servicii medicale corecte. Avem şi pacienţi care plătesc în rate, avem chiar şi pacienţi pentru care facem noi concesii financiare“, completează şi Monica Hazizi.

    2017 a fost ”anul retehnologizării“, perioadă în care s-au făcut investiţii de circa 150.000 euro euro. O parte din bani s-au dus către achiziţionarea noii tehnologii 3 Shape, prin care se pot realiza digital tratamente dentare, de la simple obturaţii ceramice până la implanturi ghidate digital, urmând să completeze achiziţiile cu echipamente de laborator dentar propriu, prin intermediul căruia vor colabora cu medici din Germania. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, ”aceasta este incomparabil mai mare faţă de ceea ce aveam în cabinetul cu două scaune. într-adevăr, sunt incomparabile câştigurile, dar şi costurile“, spune Monica Hazizi. Iar drumul de la primii paşi spre antreprenoriat a fost pavat până în prezent cu multe momente grele, multe suişuri şi coborâşuri, precizează Klodian Hazizi. ”Au fost momente de cumpănă, în care ne-am întrebat dacă e bine să facem asta sau cealaltă. Am fost mereu prudenţi în a ne extinde mai mult decât ne puteam permite. De aceea, am cerut, când am considerat necesar, ajutor specializat în domeniul financiar“, adaugă acesta.

    însă un minus al pieţei locale des comentat de profesioniştii în domeniu este punctat aici şi de doctorul Klodian Hazizi. ”Lipsa prevenţiei, lipsa banilor şi lipsa de informare fac ca pacienţii români să ajungă la medicul dentist abia în momentul în care simt durere, iar tratamentul aplicat de specialist este unul costisitor şi de lungă durată“, precizează acesta. Pe de altă parte, turismul medical aduce plusuri în afacerilor dentiştilor antreprenori deoarece în România pacienţii străini beneficiază de preţuri accesibile la o calitate a serviciilor comparativă cu cea din alte ţări. ”în momentul în care pacienţii se hotărăsc să apeleze la acest gen de servicii, îşi doresc planuri complexe de tratament care să le rezolve toate problemele. în clinica noastră, avem pacienţi care îşi doresc deopotrivă să îşi petreacă vacanţa în România şi să îşi trateze dinţii“, spune Monica Hazizi. Cele mai populare servicii stomatologice cerute de pacienţii străini sunt implanturile, coroanele şi obturaţiile de canal, precizează medicul.

    Klodian şi Monica Hazizi au absolvit Facultatea de Stomatologie în 2002, la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila“ din Bucureşti, el fiind specializat în endodonţie şi estetică dentară, iar ea în ortodonţie şi ortopedie dento-facială. Se declară pasionaţi de fotografie şi de călătorii, dar şi optimişti în tot ceea ce fac. ”Un mare om pe care noi îl admirăm a spus: «în antreprenoriat chiar nu au ce căuta pesimiştii». Cred că tărie acest lucru deoarece sunt o mulţime de obstacole pe care le întâmpini, dar pe care nu le vei depăşi decât cu o doză bună de optimism şi gândire pozitivă. Viziunea este cea mai importantă calitate a unui antreprenor, pe lângă cunoaşterea domeniului de activitate, perseverenţă şi spirit de luare a deciziilor“, încheie Klodian Hazizi.

    Piaţa serviciilor stomatologice din România a ajuns la sfârşitul anului trecut la o valoare estimată de un miliard de lei şi un profit care depăşeşte 170 de milioane de lei, înregistrând o creştere de aproximativ 36%, comparativ cu 2015, conform unui studiu al furnizorului de instrumente de management al riscului comercial CreditInfo România, furnizor de instrumente de management al riscului comercial. Potrivit acestui studiu, doar anul trecut au intrat pe piaţă aproape o mie de firme noi care au deschis clinici şi cabinete stomatologice.

    Piaţa este dominată de companiile private care în prezent deţin peste 90% dintre clinicile şi cabinetele stomatologice din România, mai exact peste 4.300 de companii care au aproape 10.000 de angajaţi. Stomatologia este şi una dintre specializările cele mai căutate de viitorii medici, care speră să-şi deschidă propriul cabinet. în Bucureşti se află cele mai multe firme care activează în domeniul stomatologic, peste 1.300 unităţi, şi doar în ultimii doi ani şi-au început activitatea aproape 300 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete. De asemenea, costurile pentru serviciile medicale stomatologice din România sunt cu până la 70% mai mici decât în ţările din Occident, comparând aceleaşi tipuri de materiale şi servicii.

     

  • Ungureanu cere implicarea parchetelor judeţene: România e plină de Lucani. Unei paciente i-a spus să îşi vândă vaca pentru operaţie

    “Am completat declaraţia dată iniţial (n.r: la DIICOT) şi mă întorc pentru a face un set de dezvăluiri legate de o lume despre care am vorbit din 2003, criterii discreţionare ale organelor în România. Descoperim că ţara în care trăim este coordonată de reţele de tip mafiot, care cuprind medici, procurori, judecători, oameni din SRI, cu complicitatea unor alţi doctori, care ştiu că în alte clinici pacienţii sunt directionaţi de la stat la privat si apoi întorşi. Procurorul general să se uite la ce spun. România e plină de Lucani. Să mobilizeze parchetele judeţene să vadă cât de frecventă este acea practică a şantajului şi înşelăciunii, pentru că vorbim de sute de bolnavi. Am dat liste cu nume şi prenume care au fost direcţionaţi de la stat la privat. E un jaf generalizat pe zona direcţionării pacienţilor către clinici private”, a declarat miercuri, la DIICOT, Emanuel Ungureanu.

    Parlamentarul, care este şi vicepreşedinte al Comisie de Sănătate din Camera Deputaţilor, l-a acuzat pe doctorul Lucan că într-un caz şi-a pus pacienta să îşi vândă vaca pentru a acoperi costurile intervenţiei.

    “Lucan lua mită şi din aerul din institut, De la lifturile cumpărate- unul pentru privat, unul pentru stat, aparat de cafea, firmele de farmacie care au plătit aşa-zisă mită mascată (…)Unii erau şantajaţi emoţional. O doamnă în vârstă tremura şi spunea că că nu are de unde.<<Vacă ai?>>, a întrebat el. <<Da>>, <<Vinde-o>>, i-a spus el. Era de un cinism fără măsură. Dacă nu avea vaca de vândut, mergea la altă clinică din Cluj şi renegocia ca la piaţă”, a mai declarat Ungureanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungureanu cere implicarea parchetelor judeţene: România e plină de Lucani. Unei paciente i-a spus să îşi vândă vaca pentru operaţie

    “Am completat declaraţia dată iniţial (n.r: la DIICOT) şi mă întorc pentru a face un set de dezvăluiri legate de o lume despre care am vorbit din 2003, criterii discreţionare ale organelor în România. Descoperim că ţara în care trăim este coordonată de reţele de tip mafiot, care cuprind medici, procurori, judecători, oameni din SRI, cu complicitatea unor alţi doctori, care ştiu că în alte clinici pacienţii sunt directionaţi de la stat la privat si apoi întorşi. Procurorul general să se uite la ce spun. România e plină de Lucani. Să mobilizeze parchetele judeţene să vadă cât de frecventă este acea practică a şantajului şi înşelăciunii, pentru că vorbim de sute de bolnavi. Am dat liste cu nume şi prenume care au fost direcţionaţi de la stat la privat. E un jaf generalizat pe zona direcţionării pacienţilor către clinici private”, a declarat miercuri, la DIICOT, Emanuel Ungureanu.

    Parlamentarul, care este şi vicepreşedinte al Comisie de Sănătate din Camera Deputaţilor, l-a acuzat pe doctorul Lucan că într-un caz şi-a pus pacienta să îşi vândă vaca pentru a acoperi costurile intervenţiei.

    “Lucan lua mită şi din aerul din institut, De la lifturile cumpărate- unul pentru privat, unul pentru stat, aparat de cafea, firmele de farmacie care au plătit aşa-zisă mită mascată (…)Unii erau şantajaţi emoţional. O doamnă în vârstă tremura şi spunea că că nu are de unde.<<Vacă ai?>>, a întrebat el. <<Da>>, <<Vinde-o>>, i-a spus el. Era de un cinism fără măsură. Dacă nu avea vaca de vândut, mergea la altă clinică din Cluj şi renegocia ca la piaţă”, a mai declarat Ungureanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pacienţi: Plătim taxe şi nu avem drepturi.Este o bătaie de joc ce se întamplă în România

    Pacienţii care au venit miercuri dimineaţă la dispensare şi la cabinetele medicilor de familie au avut de înfruntat protestul cadrelor medicale, nemulţumite de birocratizarea sistemului de sănătate. Chiar dacă doctorii au anunţat că nu vor elibera reţete compensate şi bilete de trimiteri, oamenii care au avut nevoie de servicii medicale nu s-au dezarmat şi s-au aşezat în faţa cabinetelor medicale.

    Evident, decizia medicilor de a protesta nu a fost văzută cu ochi buni de pacienţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicii de familie protestează: De astăzi, nu se mai dau trimiteri şi reţete compensate

    Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că nu consideră „etic şi normal” ca medicii de familie care protestează faţă de birocraţia din sistemul de sănătate să folosească pacienţii în negocieri, precizând că „există loc de mai bine la finanţare”.

    „90% din medicii de familie din Bucureşti au semnat actul adiţional la contractul cadru pentru următoarele trei luni. Noi am avut întâlniri săptămâna trecută – am participat şi eu la prima parte a întâlnirii şedinţă de guvern. Am identificat soluţiile la problemele pe care le mai aveau domniile lor în ceea ce priveşte debirocratizarea. Dar aşa cum se întâmplă de obicei, noi cum începem să discutăm despre debirocratizare şi despre accesul pacientului, ajungem la bani. Cu toate ca am suplimentat bugetul pentru medicina primară, domniile lor sunt nemulţumiţi. Eu sunt convins că exista loc de mai bine la finanţare, dar nu consider că este etic şi nici normal să ne folosim de pacienţi în negocieri”, a explicat Bodog.

    Citeste continuarea pe www.mediafax.ro