BusinessMagazin

Tag: Oradea

  • Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Aproape un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Mihai Holhoş, fondatorul celui mai mare canal românesc independent de YouTube, s-a bazat pe consecvenţă atunci când a pus bazele Dozei de Haş. Cunoscut pe internet sub numele de Mikey Hash, tânărul de 29 de ani a reuşit să strângă din 2011 şi până acum aproape 850.000 de abonaţi.

    Mihai Holhoş a pornit în aventura pe internet acum cinci ani, când ideea de a face bani pe YouTube era într-o fază incipientă, chiar şi la nivel internaţional: „În România nu exista niciun youtuber, niciun creator de conţinut exclusiv online, era foarte puţin dezvoltată nişa asta, aşa că am încercat să încarc o emisiune pamflet pe care am făcut-o eu la mine în cameră pe genunchi, nu aveam niciun fel de aşteptare. Am dat-o unor prieteni să se uite, iar ei mi-au zis că a ieşit bine şi că ar trebui să mai fac şi altele. Am făcut apoi un clip public şi am primit feedback de la oameni necunoscuţi; mi-a plăcut sentimentul, aşa că am făcut episodul doi din Doza de Haş a doua zi. Oamenii au fost împărţiţi, unora le-a plăcut şi altora nu, dar acela a fost practic începutul. Am postat apoi în fiecare vineri, timp de cinci ani“.

    A înţeles potenţialul financiar „la câteva luni, poate un an de la primul clip“, dar i-a mai luat încă un an să genereze venituri. „În primii doi ani de-abia am ajuns la 100.000 de abonaţi, deci nu erau cifre foarte mari, plus că piaţa de YouTube era foarte puţin dezvoltată, aşa că mia de vizualizări valora foarte puţin. Nu exista YouTube România, parteneriatele se făceau printr-o adresă de proxy din Statele Unite şi banii intrau foarte greu“, spune Mihai Holhoş. „Oricum, datorită formatului emisiunii nu pot să generez foarte mulţi bani. În Doza de Haş folosesc alte filmuleţe de pe net, comentez alte clipuri pe care le găsesc şi, chiar dacă se încadrează la «fair use» după regulile celor de la YouTube, primesc tot timpul notificări că folosesc content care nu este al meu. Oricum, asta este o discuţie pe care o am eu cu cei de acolo de vreo un an de zile. Ca să clarificăm: bani de pe AdSense-ul clasic nu prea facem.“

    A început canalul când stătea la Deva şi îşi aminteşte amuzat de primul său client. „Primul client a fost o pizzerie din Deva care s-a oferit să ne dea pizza gratis la toţi, în fiecare zi de filmare comandam ce voiam şi ne aduceau. A fost primul product placement pe care l-am avut în emisiune. Dar aveam deja sute de mii de vizualizări, adică ne băteam cu televiziunile; diferenţa era că noi primeam doar trei pizza.“ În 2013, un prieten din industria de publicitate i-a propus să vină în Bucureşti şi să lucreze pentru el, folosindu-se de know-how-ul dobândit în trecut. În schimb, i-a oferit un salariu cu care să se poată întreţină în Capitală şi un studio în care să continue producţia video. A plecat de la companie în momentul când i s-a propus să prezinte o emisiune la una dintre cele mai mari televiziuni de la noi, lucru pe care l-a şi făcut, iar ulterior s-a mutat în propriul lui studio.

    Primul contract „serios“ de publicitate l-a semnat cu Cosmote. Îşi aminteşte că a fost prezent la lansarea iPhone 5 la un magazin pe Magheru, iar ideea contractului era să promoveze cât mai mult evenimentul. A anunţat pe canal că va merge, iar sute de fani au venit să-l cunoască: „Smiley, care era şi el prezent, se uita la mine şi nu ştia cine sunt. Habar n-avea de ce e atâta vâlvă în jurul meu. El stătea stingher într-un colţ în timp ce eu dădeam autografe“. Sunt mulţi creatori de conţinut în România care fac bani, dar nu din AdSense-ul clasic, adică din mii sau zeci de mii de vizualizări, explică tânărul antreprenor. „Se fac bani din product placement, când vine un brand şi vrea expunere la tine în emisiune sau la tine în vlog şi vrea să îi pomeneşti sucul sau compania de plăci video şi te plăteşte. Ăsta e modelul de business după care mergem.“ AdSense-ul clasic de pe YouTube nu merge în România; în Statele Unite, spre exemplu, merge foarte bine. „La traficul pe care îl avem noi, acolo am trăi bine, nu am mai avea nevoie de product placement. Iar asta se explică prin faptul că pe piaţa din România sunt foarte puţini advertiseri, şi atunci mia mea de vizualizări valorează foarte puţin. Dacă ar fi foarte multe companii care s-ar bate pe mia mea de vizualizări, atunci valoarea ar fi mult mai mare.“

    Are cinci angajaţi care câştigă „sume substanţiale“, pentru că a vrut să-i aducă la Bucureşti şi pe oamenii din Deva şi le-a dat cât au cerut, fără să negocieze. Are în plan să facă mai multe investiţii anul acesta, urmând pasiunea pe care a descoperit-o anul trecut pentru fenomenul Escape Room. „Am zis că pot cu siguranţă să fac asta bine, având în vedere şi influenţa pe care o avem pe internet.“ Şi aşa a şi fost: prima cameră dezvoltată de el, numită Leonardo da Vinci, ocupă primul loc pe site-ul Escapecentral.ro, cel mai mare agregator de profil. La Doza de Haş scrie singur textele, dar materialele folosite, montajul şi celelalte detalii cad în seama echipei. Pentru o emisiune de 10–12 minute filmează mai puţin de o oră, dar lucrurile nu au fost întotdeauna atât de simple. Cât despre costuri, ele pot fi extrem de reduse: „costul minim e zero, în cazul în care faci tu tot. Poate chiar să iasă de calitate bună, dar asta înseamnă să petreci foarte mult timp“. Se laudă cu faptul că nu a cheltuit niciun leu pe promovare, toată creşterea fiind organică. „O să ajungem la un milion de abonaţi anul acesta, prin mai-iunie, suntem primul canal independent de YouTube din România care va atinge acest prag.“

    Cât despre ceilalţi vloggeri români, Holhoş crede că ei nu înţeleg potenţialul de business al YouTube şi ratează, astfel, posibilitatea de a se dezvolta. „Ştiu vloggeri care au vizualizări destul de multe şi încă filmează cu un webcam. Sunt oameni despre care ştiu sigur că fac bani, dar nu îşi cumpără echipamente. Eu am investit cei mai mulţi bani, pentru ca în momentul în care am o idee să nu fiu limitat din punct de vedere tehnic, să pot să o pun în aplicare repede. Poţi numără pe degetele de la o mână creatorii de content pe YouTube din România care au o calitate foarte bună. Restul sunt copii, sunt prea mici, nu realizează potenţialul pe care îl poate avea un astfel de business.“

    Vezi şi:

    Cum arată cel mai nou sediu al Google

    Cele mai bune fotografii realizate cu iPhone 

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs

    Cum ar arăta lumea dăcă ar dispărea smartphone-ul

  • Expansiune şi creşteri de doi digiţi

    La numai cinci luni de când a fost inaugurat centrul Auto Cobălcescu al BMW de pe Splaiul Unirii din Capitală, brandul german a deschis, prin dealerul Grup West din Oradea, un altul la Satu Mare. Şi Automobile Bavaria, cel mai mare dealer BMW de pe piaţa locală, are în plan să reia puternic expansiunea şi a deschis un nou centru la Târgu – Mureş şi unul pentru vehicule rulate BMW la Bacău. Ce stă în spatele expansiunii? Vânzările BMW pe piaţa locală au urcat în primele trei luni ale acestui an la 578 de maşini, cu 64% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor companiei, volum care depăşeşte şi cifrele din primul trimestru din anul de vârf 2008.

    „Mai mulţi factori au contribuit la aceste vânzări ale BMW Group în primul trimestru al acestui an. În primul rând, avem o linie de modele matură şi performanţe bune de vânzări în fiecare segment. O menţiune specială pentru BMW Seria 7, care are rezultate excelente şi are o contribuţie puternică la imaginea mărcii. În al doilea rând, istoric, decembrie era luna cu vânzări semnificativ mai mari comparativ cu restul anului. În al treilea rând, avem o creştere importantă în zona de corporate sales. Apare un nou tip de client BMW, ceea ce duce la noi oportunităţi de piaţă“, spune Wolfgang Schulz, director general al BMW Group România. El adaugă că în trecut clienţii opteau pentru o achiziţie la sfârşit de an pentru a beneficia de oportunităţile de deductibilitate de TVA, dar modificările fiscale cu deductibilitate limitată au schimbat asta. „Acesta se reflectă într-un prim trimestru mult mai puternic, dar nu ne aşteptăm ca nivelul de creştere record să se menţină şi restul anului.“

    Vânzările de autoturisme au atins în primul trimestru un volum de aproape 20.000 de unităţi, în creştere cu 11,4% faţă de perioada similară a anului trecut, fiind cel mai mare volum din ultimii şapte ani, depăşind inclusiv piaţa din 2010, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Volume mai mari în primul trimestru s-au realizat ultima oară în 2009, primul an de criză al pieţei locale, când vânzările se prăbuşeau cu 50% faţă de anul anterior.

    „Creştem spre volumele din 2008 şi vedem în continuare potenţial de creştere şi dezvoltare“, a spus directorul BMW Group.

    În total BMW are pe piaţa locală 13 centre complete vânzări şi service, alături de cinci service-uri, 2 centre complete MINI, 4 service-uri MINI şi trei centre complete de vânzări şi service pentru motocicletele BMW Motorrad.

    Grupul de firme Grup West, care deţine dealerul BMW din Oradea şi cei ai Opel din Satu Mare şi Oradea, a investit 1,5 milioane de euro în construcţia unui nou centru BMW în Satu Mare. Construcţia centrală are peste 1.500 de metri pătraţi de spaţiu util şi include un showroom unde poz fi prezentate patru automobile la interior şi unul la exterior, dar şi un centru de automobile rulate BMW Premium Selection. Zona de service are o suprafaţă totală de 1.000 metri pătraţi şi permite lucrări simultane la 12 automobile.

    „Este o creştere naturală care valorifică oportunităţile din piaţă. Investiţiile sunt influenţate de mai mulţi factori: greenfield vs. adaptarea unui centru deja existent, dimensiunea dealershipului şi locaţia şi costurile locale de dezvoltare“, a spus Wolfgang Schulz. El spune că BMW oferă un program de susţinere pentru fiecare dealer nou, care include consultanţă, training şi susţinere în comunicare. „Investiţiile se fac de către partenerii noştri, ceea ce este o dovadă ca au încredere în potenţialul şi forţa mărcilor noastre. Există în continuare loc pentru investiţii, mereu bazat pe potenţialul pieţei local şi fără a dăuna dealerilor existenţi.“

    Când vine vorba de „semnat“, BMW Group spune că doreşte în echipa de  dealeri „eroi locali“, investitori cu experienţă de business şi o bună înţelegere a pieţei locale. Majoritatea acestora se orientează către BMW ca o oportunitate de upgrade pentru portofoliul existent de clienţi şi se folosesc de sinergiile din propriile companii. Aceasta înseamnă că fiecare investiţie poate avea un start puternic. Spre exemplu, în Capitală BMW s-a orientat către dealerul Dacia – Renault – Nissan Cobălcescu, companie care a investit 18 mil. euro într-unul dintre cele mai scumpe centre auto din România.

    „În ultimii ani vorbim mereu despre o piaţă tot mai matură. Am observat că acum clienţii sunt mai atenţi la costuri şi iau decizii mai informate. Există însă loc pentru emoţii, mai ales pentru mărci precum BMW şi MINI“, au spus oficialii de la BMW. Ei spun că în vânzări, noile produse de finanţare vor juca un rol tot mai important pentru piaţă, cu soluţii precum BMW Select, care oferă avantajul unei valori reziduale garantate mai mari şi rate lunare reduse cu până la 50%.“ În plus, mai ales pe segmentul premium, se vede o dezvoltare a pieţei de clienţi corporate, acolo unde calitatea serviciilor şi imaginea joacă un rol tot mai important.

    Anunţarea programului de susţinere a vânzării de maşini electrice în 2016 de către Ministerul Mediului, dar amânarea la nesfârşit a acestuia şi în final anularea sa pentru 2015 au dus la un blocaj al acestei pieţe, pe măsură ce majoritatea potenţialilor clienţi au amânat decizia de achiziţie a unui astfel de automobil, în aşteptarea sumei de 4.500 de euro ce a fost promisă de guvern pentru un total de 100 de maşini. Acum Ministerul Mediului a anunţat un nou program de susţinere, Rabla Plus, prin care preţul maşinilor electrice poate fi redus cu peste 6.000 de euro, dar într‑un număr limitat.

    „Vedem un interes tot mai mare pentru BMW i. Sunt clienţi cu mare potenţial dornici să investească în maşini electrice de la noi. Obiectivul nostru este să ajungem la 1,5% – 2% din vânzările totale de BMW“, au spus oficialii de la BMW.

    Sub numele BMWi sunt comercializate la nivel mondial modelele i3 şi i8, primul un automobil electric de oraş, destinat marilor aglomerări urbane, iar cel de-al doilea, un automobil sport, care anul trecut a fost totodată şi cel mai bine vândut pe segmentul său la nivel global.

    „Luăm în considerare mai multe direcţii de dezvoltare în acest moment în ceea ce priveşte infrastructura de încăcare. În ultima vreme au apărut multe proiecte noi de infrastructură. Sperăm că aceasta va crea oportunitea de dezvoltare a serviciului BMW ChargeNow şi în România. Acesta este un program care oferă acces clienţilor complet la infrastructura publică de încărcare, în mai multe proiecte independente, totul cu un singur card şi cu o singură factură unificată la final de lună“, au subliniat reprezentanţii BMW.

    În primul trimestru al acestui an BMW Seria 7 s-a apropiat la 11 maşini distanţă de S-Klasse, cu un volum de 21 de unităţi. În continuare limuzina de la Mercedes-Benz deţine peste jumătate din segment, însă Seria 7 a crescut cu 250% faţă de perioada similară a anului trecut, când se vindea generaţia anterioară.

    „Noul BMW Seria 7 este cel mai avansat tehnologic automobil din lume şi este poziţionat clar în segmentul de lux. Este foarte apreciat de clienţii noştri, lucru reflectat de performanţa de vânzări, cu o creştere de 3,5 ori în primul trimestru. Cu noul M760iL vom ridica încă o dată etalonul. Şi pentru acest model avem deja mai mulţi clienţi interesaţi“, a spus directorul general al BMW Group România.

    Atunci când vine vorba despre „portretul-robot“ al clientului de BMW de pe piaţa locală, Wolfgang Schulz spune că portofoliul companiei este unul complex şi implicit la fel sunt şi clienţii; în măsura în care pot merge pe toate tipurile de tracţiune, pot alege un model sport sau unul confortabil, de familie sau un automobil electric.

  • Miliardarul fără chip dă lovitura în Satu Mare. Apaserv va cumpăra energie electrică ieftină de la RCS&RDS

    11 companii au licitat pe terminalul Bursei de Mărfuri pentru a furniza operatorului de apă al judeţului Satu Mare energie electrică. Apaserv a primit cel mai bun preţ de la RDS&RCS şi a semnat contractul de furnizare cu compania din Oradea.

    Apaserv estimase valoarea contractului la 5,4 milioane de lei, fără TVA, dar RCS&RDS a depus o ofertă de 4,27 milioane de lei, fara TVA. Operatorul de apă face astfel o economie de 1,2 milioane de lei.

    Preţul bun obţinut de Apaserv pune în evidenţă avantajele pe care atât firmele private, cât şi institutţiile publice le-ar avea dacă ar face achiziţiile prin Bursa de Mărfuri. În afara preşurilor mai bune, un alt avantaj ar fi şi timpul mai scurt şi procedurile mai transparente de realizare a tranzacţiilor.

    Cu o valoare estimată la 1.7 miliarde de lei, orădeanul Zoltan Teszari este şi în acest an cel mai bogat om de afaceri din Transilvania, potrivit Forbes. Orădeanul ocupă locul 5. Proprietar al RCS&RDS, lider pe piaţa serviciilor de televiziune şi de internet din România, dar şi cu afaceri în energie, Zoltan Teszari evită apariţiile în public, fiind supranumit “miliardarul invizibil”.

    Cititi mai multe pe wwwvoceatransilvaniei.ro

  • O poză-document şi un destin incredibil: întoarcerea din morţi, după 9 ani. Jivago mutilat, episodul 3: preşedinte la Dinamo, criminal, torţionar, tată de actriţă celebră

    Închipuiţi-vă populaţia unui oraş întreg, să spunem Oradea, luată şi transportată în Siberia. Peste 200.000 de soldaţi şi ofiţeri români, populaţia actuală a Oradei, au căzut prizonieri în timpul războiului din est purtat împotriva URSS, între iunie 1941 şi  august 1944.

    Rata mortalităţii acestora în lagărele de prizonieri s-a ridicat la 28%. Duşi în minele de plumb din nordul arctic, unde săpau deseori doar cu mâinile goale, în cele de cărbuni din sudul Uniunii Sovietice sau în deşertul kazah, zeci de mii de români şi-au lăsat oasele în Rusia. Alţi 20.000 au acceptat să se întoarcă în ţară în 1945, cu diviziile Tudor Vladimirescu şi Horia Cloşca şi Crişan, după ce au colaborat – forţaţi sau de bună voie – cu aliatul sovietic. Au fost, însă, şi mii de ofiţeri şi soldaţi care au refuzat să fie trataţi ca sclavi şi, în consecinţă, s-au întors acasă după aproape un deceniu. Aceştia sunt eroii necunoscuţi pe care regimul comunist i-a vrut distruşi.

    Printre ei s-a numărat şi basarabeanul Guţu. Tatăl biologic al actriţei Mariana Mihuţ a supravieţuit încercuirii de la Cotul Donului şi prizonieratului.

    Citiţi aici episodul 1: descrierea îngrozitoare făcută de Cornel Dinu fostului preşedinte de club de la Dinamo, Nicolae Mihuţ

    Şocul revenii în ţară a ultimelor loturi de soldaţi români e descris monumental de Radu Mărculescu în cartea sa „Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică”. Scriitorul, căpitan de artilerie, şi camarazii săi capturaţi în 1942 la Stalingrad s-au întors în ţară pe la Sighet, în vagoane de marfă închise cu lacăte, după 9 ani de calvar. Era 1951, iar România comunistă nu avea nevoie de stafiile trecutului:

    Citiţi aici episodul 2: cum a ameninţat-o Nicolae Mihuţ pe soţia sa care refuza să semneze actele de divorţ

    „Uşa se deschise brusc, atât cât să apară în cadrul ei două personaje, ofiţerul sovietic cu şapca albastră şi un românaş în uniformă de ofiţeri de grăniceri, dar cu stele pe epoleţi (n.red. – uniforma de Securitate). Era primul român care ne întâmpina în ţară. Fără a se sinchisi de noi, îl întrebă pe sovietic: „Skolko ştuk? („câte bucăţi?”), iar acesta răspunse: tridţat („treizeci”). Românaşul ne numără din ochi şi cu creionul scrise ceva pe o bucată de hârtie, apoi, fără să ne arunce o privire sau să ne adreseze vreun cuvânt, trânti cu putere uşa şi trase cu violenţă zăvoarele. Asta a fost tot. Aşadar, iată şi prima faţă de român cu care patria ne întâmpina după nouă ani de luptă, de suferinţă şi de pribegie în serviciul ei”.

    Citiţi continuarea pe www.prosport.ro

  • Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Aproape un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Mihai Holhoş, fondatorul celui mai mare canal românesc independent de YouTube, s-a bazat pe consecvenţă atunci când a pus bazele Dozei de Haş. Cunoscut pe internet sub numele de Mikey Hash, tânărul de 29 de ani a reuşit să strângă din 2011 şi până acum aproape 850.000 de abonaţi.

    Mihai Holhoş a pornit în aventura pe internet acum cinci ani, când ideea de a face bani pe YouTube era într-o fază incipientă, chiar şi la nivel internaţional: „În România nu exista niciun youtuber, niciun creator de conţinut exclusiv online, era foarte puţin dezvoltată nişa asta, aşa că am încercat să încarc o emisiune pamflet pe care am făcut-o eu la mine în cameră pe genunchi, nu aveam niciun fel de aşteptare. Am dat-o unor prieteni să se uite, iar ei mi-au zis că a ieşit bine şi că ar trebui să mai fac şi altele. Am făcut apoi un clip public şi am primit feedback de la oameni necunoscuţi; mi-a plăcut sentimentul, aşa că am făcut episodul doi din Doza de Haş a doua zi. Oamenii au fost împărţiţi, unora le-a plăcut şi altora nu, dar acela a fost practic începutul. Am postat apoi în fiecare vineri, timp de cinci ani“.

    A înţeles potenţialul financiar „la câteva luni, poate un an de la primul clip“, dar i-a mai luat încă un an să genereze venituri. „În primii doi ani de-abia am ajuns la 100.000 de abonaţi, deci nu erau cifre foarte mari, plus că piaţa de YouTube era foarte puţin dezvoltată, aşa că mia de vizualizări valora foarte puţin. Nu exista YouTube România, parteneriatele se făceau printr-o adresă de proxy din Statele Unite şi banii intrau foarte greu“, spune Mihai Holhoş. „Oricum, datorită formatului emisiunii nu pot să generez foarte mulţi bani. În Doza de Haş folosesc alte filmuleţe de pe net, comentez alte clipuri pe care le găsesc şi, chiar dacă se încadrează la «fair use» după regulile celor de la YouTube, primesc tot timpul notificări că folosesc content care nu este al meu. Oricum, asta este o discuţie pe care o am eu cu cei de acolo de vreo un an de zile. Ca să clarificăm: bani de pe AdSense-ul clasic nu prea facem.“

    A început canalul când stătea la Deva şi îşi aminteşte amuzat de primul său client. „Primul client a fost o pizzerie din Deva care s-a oferit să ne dea pizza gratis la toţi, în fiecare zi de filmare comandam ce voiam şi ne aduceau. A fost primul product placement pe care l-am avut în emisiune. Dar aveam deja sute de mii de vizualizări, adică ne băteam cu televiziunile; diferenţa era că noi primeam doar trei pizza.“ În 2013, un prieten din industria de publicitate i-a propus să vină în Bucureşti şi să lucreze pentru el, folosindu-se de know-how-ul dobândit în trecut. În schimb, i-a oferit un salariu cu care să se poată întreţină în Capitală şi un studio în care să continue producţia video. A plecat de la companie în momentul când i s-a propus să prezinte o emisiune la una dintre cele mai mari televiziuni de la noi, lucru pe care l-a şi făcut, iar ulterior s-a mutat în propriul lui studio.

    Primul contract „serios“ de publicitate l-a semnat cu Cosmote. Îşi aminteşte că a fost prezent la lansarea iPhone 5 la un magazin pe Magheru, iar ideea contractului era să promoveze cât mai mult evenimentul. A anunţat pe canal că va merge, iar sute de fani au venit să-l cunoască: „Smiley, care era şi el prezent, se uita la mine şi nu ştia cine sunt. Habar n-avea de ce e atâta vâlvă în jurul meu. El stătea stingher într-un colţ în timp ce eu dădeam autografe“. Sunt mulţi creatori de conţinut în România care fac bani, dar nu din AdSense-ul clasic, adică din mii sau zeci de mii de vizualizări, explică tânărul antreprenor. „Se fac bani din product placement, când vine un brand şi vrea expunere la tine în emisiune sau la tine în vlog şi vrea să îi pomeneşti sucul sau compania de plăci video şi te plăteşte. Ăsta e modelul de business după care mergem.“ AdSense-ul clasic de pe YouTube nu merge în România; în Statele Unite, spre exemplu, merge foarte bine. „La traficul pe care îl avem noi, acolo am trăi bine, nu am mai avea nevoie de product placement. Iar asta se explică prin faptul că pe piaţa din România sunt foarte puţini advertiseri, şi atunci mia mea de vizualizări valorează foarte puţin. Dacă ar fi foarte multe companii care s-ar bate pe mia mea de vizualizări, atunci valoarea ar fi mult mai mare.“

    Are cinci angajaţi care câştigă „sume substanţiale“, pentru că a vrut să-i aducă la Bucureşti şi pe oamenii din Deva şi le-a dat cât au cerut, fără să negocieze. Are în plan să facă mai multe investiţii anul acesta, urmând pasiunea pe care a descoperit-o anul trecut pentru fenomenul Escape Room. „Am zis că pot cu siguranţă să fac asta bine, având în vedere şi influenţa pe care o avem pe internet.“ Şi aşa a şi fost: prima cameră dezvoltată de el, numită Leonardo da Vinci, ocupă primul loc pe site-ul Escapecentral.ro, cel mai mare agregator de profil. La Doza de Haş scrie singur textele, dar materialele folosite, montajul şi celelalte detalii cad în seama echipei. Pentru o emisiune de 10–12 minute filmează mai puţin de o oră, dar lucrurile nu au fost întotdeauna atât de simple. Cât despre costuri, ele pot fi extrem de reduse: „costul minim e zero, în cazul în care faci tu tot. Poate chiar să iasă de calitate bună, dar asta înseamnă să petreci foarte mult timp“. Se laudă cu faptul că nu a cheltuit niciun leu pe promovare, toată creşterea fiind organică. „O să ajungem la un milion de abonaţi anul acesta, prin mai-iunie, suntem primul canal independent de YouTube din România care va atinge acest prag.“

    Cât despre ceilalţi vloggeri români, Holhoş crede că ei nu înţeleg potenţialul de business al YouTube şi ratează, astfel, posibilitatea de a se dezvolta. „Ştiu vloggeri care au vizualizări destul de multe şi încă filmează cu un webcam. Sunt oameni despre care ştiu sigur că fac bani, dar nu îşi cumpără echipamente. Eu am investit cei mai mulţi bani, pentru ca în momentul în care am o idee să nu fiu limitat din punct de vedere tehnic, să pot să o pun în aplicare repede. Poţi numără pe degetele de la o mână creatorii de content pe YouTube din România care au o calitate foarte bună. Restul sunt copii, sunt prea mici, nu realizează potenţialul pe care îl poate avea un astfel de business.“

    Vezi şi:

    Cum arată cel mai nou sediu al Google

    Cele mai bune fotografii realizate cu iPhone 

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs

    Cum ar arăta lumea dăcă ar dispărea smartphone-ul

  • Cine este fotomodelul care şi-a anunţat candidatura la Primăria Oradea

    Absolventă a Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Elena Sim este candidatul organizaţiei Bihor a Partidului România Unită (PRU) la Primăria Oradea. Aceasta este membră a PRU de un an, fără să fi fost înscrisă înainte într-un alt partid politic.

    “Ce m-a determinat să aleg PRU? Este un partid naţionalist. Eu sunt foarte patriotă. Am fost plecată în atâtea alte locuri şi nu am rămas pe nicăieri, tot acasă mă întorc. Este un partid care mă reprezintă. Are valorile şi principiile după care trăiesc şi eu,” a spus Elena Sim, potrivit Agerpres.

    Elena Sim, în vârstă de 39 de ani, a studiat în Oradea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene în limba engleză, a fost şefă de promoţie, iar în prezent este masterand la European Studies, cu bursă de studii.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Sumele colosale primite ca şpagă de adjunctul ANAF Oradea. Cum a fost dat pe mâna procurorilor DNA de către afaceriştii pe care-i proteja

    Zeci de mii de euro au ajuns în buzunarul lui Dorel Pătcaş, fostul director din Finanţe şi de la Vămi, acesta fiind trimis în judecată de către procurorii DNA Oradea. În schimbul sumelor colosale, Pătcaş a favorizat firmele evazioniste. Alături de el a fost trimisă în judecată şi Adina Florentina Dumbravă, pentru complicitate.

    Totodată, în acelaşi dosar, anchetatorii au dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de Şandor Florian, şef al Serviciului inspecţie fiscală al Direcţiei Vamale Bihor.

    Dorel Pătcaş a ajuns în vizorul procurorilor DNA Oradea după ce a fost denunţat chiar de către cei pe care-i proteja. Este vorba despre petrolistul Vasile Boer, Ion Govoreanu, patronul lanţului de magazine Trei G şi constructorul Radu Ţiril.

    Fost director adjunct al Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Bihor, iar apoi, din 2011, director executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Bihor şi coordonator al activităţii de inspecţie fiscală, Dorel Pătcaş a intrat în atenţia procurorilor DNA Oradea încă din 2014.  După ce Boer a fost arestat, a urmat şi denunţul la adresa lui Pătcaş. Astfel, procurorii au aflat că Boer îi dăduse lui Pătcaş 6.000 de lei, bani ce i-au fost necesari pentru o intervenţie pe cord, intervenţie ce a avut loc la Institutul Inimii din Cluj. Banii au ajuns la Pătcaş prin fiul său, intermediar fiind Florian Şandor, şeful Serviciului Inspecţie Fiscală al DJAOV Bihor, la aceea vreme. În schimbul banilor, Pătcaş  ar fi protejat firma lui Boer de eventuale controale.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Sumele colosale primite ca şpagă de adjunctul ANAF Oradea. Cum a fost dat pe mâna procurorilor DNA de către afaceriştii pe care-i proteja

    Zeci de mii de euro au ajuns în buzunarul lui Dorel Pătcaş, fostul director din Finanţe şi de la Vămi, acesta fiind trimis în judecată de către procurorii DNA Oradea. În schimbul sumelor colosale, Pătcaş a favorizat firmele evazioniste. Alături de el a fost trimisă în judecată şi Adina Florentina Dumbravă, pentru complicitate.

    Totodată, în acelaşi dosar, anchetatorii au dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de Şandor Florian, şef al Serviciului inspecţie fiscală al Direcţiei Vamale Bihor.

    Dorel Pătcaş a ajuns în vizorul procurorilor DNA Oradea după ce a fost denunţat chiar de către cei pe care-i proteja. Este vorba despre petrolistul Vasile Boer, Ion Govoreanu, patronul lanţului de magazine Trei G şi constructorul Radu Ţiril.

    Fost director adjunct al Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Bihor, iar apoi, din 2011, director executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Bihor şi coordonator al activităţii de inspecţie fiscală, Dorel Pătcaş a intrat în atenţia procurorilor DNA Oradea încă din 2014.  După ce Boer a fost arestat, a urmat şi denunţul la adresa lui Pătcaş. Astfel, procurorii au aflat că Boer îi dăduse lui Pătcaş 6.000 de lei, bani ce i-au fost necesari pentru o intervenţie pe cord, intervenţie ce a avut loc la Institutul Inimii din Cluj. Banii au ajuns la Pătcaş prin fiul său, intermediar fiind Florian Şandor, şeful Serviciului Inspecţie Fiscală al DJAOV Bihor, la aceea vreme. În schimbul banilor, Pătcaş  ar fi protejat firma lui Boer de eventuale controale.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Acesta va fi primul oraş inteligent din România. Cum vor autorităţile să-l transforme într-un “smart city”

    Conducerea municipiului Oradea vrea să-l transforme în primul smart city din România. Pentru aceasta, administraţia locală vrea să conecteze într-o singură platformă toate serviciile şi bazele de date online ale instituţiilor locale. Conceptul de “oraş inteligent” este preluat din Luxemburg şi este răspândit în Occident, scriu cei de la Digi24.

    În prezent, orădenii au posibilitatea să achite online taxele şi impozitele, să plătească prin SMS parcarea şi transportul în comun ori să sesizeze problemele din oraş prin intermediul unei aplicaţii. Edilii vor să extindă aceste servicii.

    “Ne dorim să ne interconectăm informatic inclusiv cu bazele de date ale altor instituţii publice din municipiu, tocmai pentru că ne dorim să oferim cele mai bune servicii cetăţenilor”, a declarat Anca Grama, purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea, pentru sursa citată.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Cum a reuşit o familie din Oradea să dea lovitura pe piaţa din Europa:” În 24 de ore de la culegere, ciupercile ajung pe masa restaurantelor din Roma, Milano sau Veneţia”

    Ciupercile din Transilvania au ajuns să fie cunoscute şi apreciate în marile restaurante din Europa, fiind considerate cele mai gustoase. „Vina” o poartă orădeanul Alexandru Chiş (55 de ani) cel carese ocupă de comercializarea lor de ani buni, şi care a înţeles că importantă este calitatea şi nu cantitatea.

    În anul 1997, orădeanul Alexandru Chiş a renunţat la cariera sa de ofiţer de finanţe. Şi-a încheiat contractul cu Ministerul Apărării şi a văzut la vremea respectivă că se poate face ceva mai bine, mai mult,  mai deosebit. Împrejurările au făcut să cunoască un grup de străini, de la o multinaţională care opera pe piaţa occidentală, la vremea respectivă. Împreună au constituit o societate. Când lucrurile păreau să meargă bine, a venit criza economică, astfel că nici ei nu au fost ocoliţi.

    “Au venit vremurile mai grele, de criză  şi nu mai  aveam rezultatele care se aşteptau. Ne-am trezit la început de 2012 că firma din Oradea se închide şi punem la vânzare toate activele şi maşinile. M-am blocat, mai ales că nu ştiam nimic. Norocul a fost că eram acţionar. După o lună le-am spus că eu aş vrea să continui mai ales că societatea era sub contract cu un supermarket din România. Mi-au spus că pot să rămân, cu condiţia să-mi fac o societate nouă. Şi aşa am pus bazele noii afaceri”, mărturiseşte Alexandru Chiş.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro