Tag: ONU

  • ONU oferă un ajutor de 15 milioane de dolari Nepalului

    Ajutorul ONU destinat Nepalului va fi direcţionat către organizaţiile care depun eforturi în vederea ameliorării situaţiei persoanelor care au suferit în urma cutremurului prin asigurarea acestora cu medicamente, hrană şi apă.

    Bilanţul cutremurelor şi avalanşelor produse în Nepal a depăşit 5.000 de morţi, iar peste 11.000 de oameni au fost răniţi, au anunţat marţi autorităţile locale.

    Potrivit ONU, opt milioane de persoane au fost afectate de cutremurul din Nepal, iar 1,4 milioane au nevoie de alimente. Nepalul are aproximativ 28 de milioane de locuitori.

    Lipsesc apa, alimentele şi electricitatea şi există temeri că ar putea izbucni unele epidemii. “Potrivit estimărilor iniţiale şi pe baza ultimei hărţi cu intensitatea cutremurului, au fost afectate opt milioane de persoane din 39 de districte, dintre care două milioane de persoane trăiesc în 11 districte puternic afectate”, arată cel mai recent raport al Biroului Coordonatorului Rezident ONU.

    Cutremurul cu magnitudinea de 7,8 grade care s-a produs sâmbătă în Nepal a distrus numeroase clădiri în Kathmandu şi a afectat zonele rurale din regiune.

    Guvernul nepalez a decretat trei zile de doliu, marţi, pentru cele peste 5.000 de persoane care au murit în urma cutremurului.

  • ONU: Cutremurul din Nepal a afectat opt milioane de persoane. Guvernul nepalez a decretat trei zile de doliu naţional

    Guvernul a anunţat un nou bilanţ de 4.353 de victime, în timp ce operaţiunile de căutare şi salvare continuă. Guvernul a declarat, de asemenea, că traversează “o perioadă dificilă în această criză, din cauza resurselor sale limitate”.

    “Nu eram pregătiţi pentru un dezastru de o asemenea amploare”, a declarat ministrul de Interne, Ban Dev Gautam. “Nu avem suficiente resurse şi vom avea nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la toată lumea”.

    Multe persoane din capitala Kathmandu au dormit în aer liber, în parcuri şi pe drumuri. Alimentarea cu energie electrică a fost restabilită în unele zone, dar rămâne intermitentă.

    Oamenii se plâng că au rămas fără gaz, învinuind Guvernul că nu depune suficiente eforturi pentru a oferi populaţiei produsele de bază.

    “În zona noastră nu se mai găseşte mâncare. Magazinele abia dacă sunt deschise şi, dacă sunt, oamenii le iau cu asalt şi totul se termină în câteva minute”, a declarat un locuitor din capitală, Rajendra BK.

    Furia şi frustrarea sunt în creştere, pe măsură ce replicile continuă.

    “Am fost aici pe străzi, fără mâncare şi apă şi încă nu am văzut vreun reprezentant al Guvernului în trei zile”, a declarat un bărbat care campează pe străzi împreună cu familia.

    Guvernul a avertizat împotriva pieţei negre, în timp ce populaţia se luptă să îşi procure cele necesare.

    Penele de electricitate fac imposibilă retragerea banilor din bănci.

    Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne a declarat că satele izolate din trei districte, Sindhupalchowk, Rasuwa şi Gorkha, sunt încă inaccesibile.

    Un bărbat care locuieşte într-un cort improvizat cu aproximativ alte 20 de persoane a declarat că locuinţa sa din satul Sindhukot în districtul Sindhupalchowk a fost distrusă complet. “Unchiul meu a murit după ce a fost îngropat sub dărâmăturile casei. Toate vitele din sat au fost ucise. Devreme ce drumul era practicabil, am adus răniţii la Kathmandu, dar Guvernul nu a trimis încă ajutor acolo”, a povestit el.

    ONU: Cutremurul din Nepal a afectat opt milioane de persoane

    Opt milioane de persoane au fost afectate de cutremurul puternic produs în Nepal, iar 1,4 milioane au nevoie de alimente, a anunţat Organizaţia Naţiunilor Unite.

    Ajutorul internaţional a început să ajungă, dar încă există lacune în ceea ce priveşte echipamentul medical, alimentele şi sacii pentru cadavre, informează BBC News Online

    Cutremurul cu magnitudinea de 7,8 grade care s-a produs sâmbătă în Nepal a distrus numeroase clădiri în Kathmandu şi a afectat zonele rurale din regiune. Un oficial guvernamental a declarat marţi că bilanţul victimelor a crescut la 4.310 morţi. Aproape 8.000 de persoane au fost rănite, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Laxmi Prasad Dhakal.

    Replicile au continuat în Nepal şi în zonele învecinate, iar mii de locuitori din Kathamandu şi-au petrecut cea de-a treia noapte sub cerul liber, temându-se să se întoarcă în locuinţe.

    Lipsesc apa, alimentele şi electricitatea şi exită temeri că ar putea izbucni unele epidemii. “Potrivit estimărilor iniţiale şi pe baza ultimei hărţi cu intensitatea cutremurului, au fost afectate opt milioane de persoane din 39 de districte, dintre care două milioane de persoane trăiesc în 11 districte puternic afectate”, arată cel mai recent raport al Biroului Coordonatorului Rezident ONU.

     

  • TOPUL celor mai fericite ţări de lume: Elveţia, pe primul loc. Moldovenii, mai fericiţi decât românii

    Potrivit acestui raport, cele mai fericite zece ţări din lume sunt, în ordine, Elveţia, Islanda, Danemarca, Norvegia, Canada, Finlanda, Olanda, Suedia, Noua Zeelandă şi Australia.

    România ocupă locul al 86-lea în top.

    Exceptând Siria şi Afganistanul, afectate de conflicte armate, cele mai nefericite zece ţări din lume se află toate în Africa subsahariană şi sahariană, informează bloomberg.com. Astfel, cele mai nefericite zece state din lume, din cele 158 incluse în raport, sunt, în ordine, Togo, Burundi, Siria, Benin, Rwanda, Afganistan, Burkina Faso, Coasta de Fildeş, Guineea şi Ciad.

    Raportul pare să indice faptul că ţările aflate la latitudini mari sunt mai fericite, dar aparenta regulă este încălcată de Israel şi Costa Rica, clasate pe locurile al 11-lea, respectiv al 12-lea.

    În ceea ce priveşte ţările din coada clasamentului, gradul redus de fericire al populaţiilor lor are, cel mai probabil, de-a face cu sărăcia şi violenţa, nu cu proximitatea faţă de ecuator.

    Statele Unite ale Americii se află pe locul al 15-lea în acest raport, care a fost întocmit, în principal, pe baza datelor din Sondajul mondial Gallup (Gallup World Poll). SUA se află în urma Mexicului, care ocupă locul al 14-lea.

    Brazilia se află pe locul al 16-lea, Marea Britanie, pe al 21-lea, Japonia, pe al 46-lea, Rusia, pe locul al 64-lea şi Iranul pe locul al 110-lea.

    Moldova ocupă poziţia a 52-a în acest top.

    Raportul Mondial al Fericirii este rezultatul unui proiect din Bhutan, un regat budist cu aproximativ 700.000 de locuitori situat la est de Himalaya, al cărui premier, Jigmi Y. Thinley, a dorit să evalueze gradul de fericire al populaţiei.

    Thinley a convins ONU să adopte, în 2011, o rezoluţie prin care ţările membre ale organizaţiei erau invitate să măsoare nivelul de fericire al locuitorilor lor, ca ghid de îmbunătăţire a politicilor publice ale acestor state. Studiul dat publicităţii joi este a treia ediţie, primele două fiind publicate în 2012 şi 2013. Raportul nu a fost niciodată planificat să fie unul anual, de aici lipsa unui astfel de studiu în 2014.

    Potrivit studiului, femeile tind să fie mai fericite decât bărbaţii în America de nord, Australia, Noua Zeelandă, Asia de sud şi Asia de est, printre alte regiuni. Pe de altă parte, bărbaţii sunt mai fericiţi în Europa de est, în statele din fosta Uniune Sovietică şi regiunea Africii subsahariene.

    În cazul ambelor sexe, nivelul de fericire scade de la vârsta adolescenţei până la 40 sau 50 de ani şi apoi se stabilizează.

    Nicaragua şi Zimbabwe au înregistrat cea mai mare creştere a nivelului de fericire, din 2012 până în 2014, în timp ce Grecia a cunoscut cea mai mare scădere din acest punct de vedere, urmată de Egipt, Italia şi Arabia Saudită.

    Chestionarul Gallup este bazat pe scala Cantril, în care oamenii sunt rugaţi să se autoevalueze, pe o scală de la 10 la zero, zece însemnând “cea mai bună viaţa posibilă, iar zero însemnând cea mai proastă viaţă posibilă”. Astfel, sondajul măsoară mai degrabă modul în care vede fiecare persoană condiţiile de trai de care beneficiază şi nu starea lor de spirit la momentul intervievării. Raportul foloseşte medii ale valorilor obţinute în urma sondajelor efectuate în perioada 2012 – 2014.

    Raportul a fost publicat de Sustainable Development Solutions Network, un program lansat de secretarul general al ONU Ban Ki-moon în 2012, dar, potrivit precizărilor ONU, a fost întocmit de experţi independenţi şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere al ONU.

    World Happiness Report 2015 poate fi consultat la adresa: http://worldhappiness.report/wp-content/uploads/sites/2/2015/04/WHR15.pdf.

  • Apeluri la încetarea violenţelor în Yemen, pentru evacuarea străinilor şi furnizarea de ajutor

    Rusia a depus vineri un proiect de rezoluţie prin care cere pauze “regulate şi obligatorii” în bombardamentele din Yemen, pentru a permite salvarea străinilor. Textul nu menţionează însă încetarea luptelor de către rebelii huthi.

    Proiectul cere de asemenea “acces umanitar rapid, în siguranţă şi nestingherit pentru a asigura că ajutorul umanitar ajunge la oamenii care au nevoie”.

    Preşedintele Consiliului de Securitate al ONU, ambasadorul iordanian Dina Kawar, a afirmat că membrii Consiliului au nevoie de timp “pentru a reflecta asupra propunerii”. Ea şi-a exprimat speranţa că “până luni” se va putea ajunge la o soluţie.

    La rândul său, Crucea Roşie a făcut apel la un armistiţiu de 24 de ore pentru a putea furniza ajutor medical, precizând că străzile din Aden sunt “pline de cadavre” şi numeroşi răniţi se prezintă la spitale.

    Numeroase ţări, printre care China, India, Pakistan, Rusia şi Algeria au accelerat procedurile de evacuare a cetăţenilor lor din Yemen, pe fondul deteriorării situaţiei.

    Ministerul român de Externe a informat că peste 20 de cetăţeni români au fost evacuaţi din Yemen în ultima perioadă, din cauza escaladării conflictului.

    Cinci sute nouăsprezece persoane, majoritatea civili şi 90 de copii, au fost ucise în ultimele două săptămâni de violenţe în Yemen, a anunţat, joi, coordonatoarea operaţiunilor umanitare ale ONU, Valerie Amos. În plus, aproximativ 1.700 de persoane au fost rănite, iar alte zeci de mii şi-au părăsit locuinţele.

    Arabia Saudită a declanşat săptămâna trecută Operaţiunea “Furtuna Determinării”, în scopul “apărării Administraţiei legitime” a preşedintelui yemenit Abd-Rabbu Mansour Hadi. Avioane de vânătoare saudite bombardează poziţii rebele din capitala Yemenului, Sanaa, şi din nordul ţării. La operaţiuni participă şi avioane din Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuwait, Qatar, Iordania, Maroc şi Sudan.

    Miliţiile şiite huthi, susţinute de Iran, avansaseră spre sudul Yemenului, o ţară aflată în anarhie după ce insurgenţii au ocupat capitala, în septembrie 2014. Serviciile de securitate yemenite sunt staţionate în sudul ţării, unde se afla preşedintele Abd-Rabbu Mansour Hadi, susţinut de Statele Unite. Preşedintele Yemenului a plecat în exil săptămâna trecută. În Yemen sunt active şi celule ale organizaţiei Al-Qaida în Peninsula Arabia şi ale grupului Stat Islamic, două reţele teroriste sunnite.

    Arabia Saudită, o ţară preponderent sunnită, acuză Iranul şiit, principalul adversar regional, că alimentează conflictul interconfesional din Yemen prin susţinerea insurgenţilor şiiţi huthi. Arabia Saudită este unul dintre aliaţii strategici ai Statelor Unite în Orientul Mijlociu.

  • Vladimir Putin ar putea susţine un discurs în cadrul următoarei Adunări Generale a ONU

    Potrivit unei surse citate de Kommersant, preşedintele rus intenţionează să participe la a 70-a Adunare Generală a ONU.

    “Călătoria este în curs de pregătire”, a declarat sursa citată de cotidianul rus, precizând că mai multe informaţii vor fi disponibile la începutul lunii august, în funcţie de evoluţia “situaţiei internaţionale”.

    Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a exclus posibilitatea unei vizite la New York a lui Vladimir Putin.

    “O decizie definitivă încă nu a fost luată”, a declarat el.

    Mai mulţi lideri internaţionali, între care Papa Francisc, sunt aşteptaţi să participe la Adunarea Generală aniversară a ONU. Papa Francisc urmează să susţină la 25 septembrie un discurs în faţa Adunării. Acesta va fi primul discurs la ONU al unui Suveran Pontif în ultimii 20 de ani.

    În ultimii ani, delegaţia rusă la Adunarea Generală a ONU a fost condusă de ministrul de Externe Serghei Lavrov. Ultimul preşedinte rus care a participat la o Adunare Generală este Dmitri Medvedev. El a condus delegaţia rusă la Adunarea ONU din 2009. În schimb, Vladimir Putin a participat ultima dată la o Adunare Generală a Naţiunilor Unite acum zece ani.

  • Diplomat ONU, ucis într-un atac asupra unui hotel din Somalia

    Yusuf Mohamed Ismail Bari-Bari, reprezentantul permanent al Somaliei la ONU în Geneva, se află printre persoanele ucise, a declarat Guvernul somalez.

    Atacul a început vineri seara, în jurul orei locale 17.00, când o maşină-capcană a explodat la intrarea în hotel, a declarat un martor ocular, Aden Hussein, care susţine că se afla în apropiere. Bărbaţii înarmaţi au luat cu asalt hotelul şi au deschis focul, a adăugat el.

    Unul dintre atacatori, care purta o centură cu explozibili, s-a aruncat în aer în interiorul hotelului, a declarat căpitanul de poliţie Ahmed Abdi.

    Hotelul este situat pe autostrada care duce la palatul prezidenţial şi este popular în rândul parlamentarilor, jurnaliştilor şi oamenilor de afaceri.

    Gruparea militantă islamistă Al-Shabaab a revendicat atentatul, afirmând că a vizat acel hotel pentru că oaspeţii sunt spioni şi oficiali guvernamentali. Gruparea este activă în Somalia de mai mulţi ani şi scopul său iniţial era de a implementa o formă strictă a legii islamice, sharia, luptând împotriva Guvernului somalez. Ulterior aceasta şi-a schimbat obiectivele pentru a se concentra pe atacuri teroriste pe teritoriul somalez şi dincolo de acesta.

  • Marile puteri negociază o rezoluţie ONU asupra anulării sancţiunilor impuse Iranului – surse

    Potrivit unor diplomaţi occidentali citaţi de agenţie, rezoluţia ar urma să îngreuneze o eventuală încercare a Congresului Statelor Unite de a anula un eventual acord.

    Negocierile dintre China, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Statele Unite – cei cinci membri permanenţi ai Consiliului – plus Germania (G5+1) şi Iran au loc înaintea reluării, săptămâna viitoare, a negocierilor dificile care vizează limitarea capacităţii nucleare a Iranului.

    Opt rezoluţii ONU – dintre care patru impun sancţiuni – interzic Iranului să îmbogăţească uraniu, dar şi alte activităţi atomice sensibile, şi să cumpere ori să vândă tehnologie atomică ori altele în domeniul rachetelor balistice. Teheranul este supus, de asemenea, unui embargo asupra armamentului.

    Iranul consideră anularea acestor rezoluţii crucială, având în vedere că măsurile ONU reprezintă baza unor măsuri americane şi europene şi mai dure. Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) citează adesea încălcări ale embargoului impus de ONU asupra activităţilor de îmbogăţire a uraniului şi altor activităţi nucleare sensibile ca justificare în impunerea unor sancţiuni suplimentare.

    Secretarul de Stat american John Kerry a declarat miercuri, în Congres, că acordul în domeniul nuclear cu Iranul nu va avea caracter obligatoriu, ceea ce înseamnă că viitorii preşedinţi pot decide să nu-l implementeze. Acest lucru a fost subliniat de către 47 de senatori republicani într-o scrisoare adresată luni liderilor iranieni, în care se avertizează că orice înţelegere poate fi anulată imediat ce preşedintele Barack Obama îşi încheie mandatul, în ianuarie 2017.

    Însă o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU cu privire la un acord cu Iranul poate avea caracter constrângător, afirmă diplomaţi occidentali. Acest lucru poate să complice şi chiar să submineze viitoare încercări ale republicanilor de la Washington de a dejuca acordul.

    Iranul şi cele şase mari puteri intenţionează să ajungă la un acord asupra cadrului viitorului acord până la sfârşitul lui martie şi să încheie, până la 30 iunie, un acord prin care să interzică Iranului să desfăşoare activităţi nucleare sensibile pentru o perioadă de cel puţin zece ani, în schimbul anulării sancţiunilor impuse Republicii islamice.

    Până în prezent, aceste negocieri s-au concentrat asupra unor sancţiuni impuse în mod separat de către americani şi europeni sectoarelor energetic şi financiar ale Iranului, a căror anulare Teheranul o doreşte cu disperare. Problema sancţiunilor este unul dintre punctele ce urmează să fie abordate în negocierile care urmează să fie reluate săptămâna viitoare la Lausanne, în Elveţia, între cele şase mari puteri şi Iran.

    Însă oficiali occidentali implicaţi în negocieri au declarat că discută, de asemenea, elemente care urmează să fie incluse în proiectul de rezoluţie al Consiliuui în vederea flexibilizării sancţiunilor impuse în dosarul nuclear începând din decembrie 2006.

    “Dacă va exista un acord – şi există în continuare un mare «dacă» – vom dori să acţionăm rapid în privinţa problemei sancţiunilor ONU”, a declarat un oficial, solicitând protecţia anonimatului.

    Negocierile de desfăşoară la nivel de diplomaţi de rang înalt din ministerele de Externe şi nu la sediul ONU din New York.

    Un oficial guvernamental american de rang înalt a confirmat că discuţiile sunt în curs.

    El a declarat că membrii Consiliului au mandatat negocierile cu privire la sancţiunile ONU şi, prin urmare, este necesar să se implice. Rolul central jucat în negocierile cu Iranul de către cei cinci membrii permanenţi ai Consiliului înseamnă că orice înţelegere cu privire la sancţiunile impuse de către ONU este susceptibilă să fie aprobată de întregul Consiliu, a adăugat oficialul citat.

    Iranul respinge acuzaţiile occidentale potrivit cărora caută să se doteze cu arma nucleară.

    Oficiali au declarat că rezoluţia ONU ar putea apăra orice înţelegere în domeniul nuclear cu Iranul de eventuale încercări ale republicanilor din Congresul american de a o sabota. Având în vedere că încălcarea solicitării ONU ca Iranul să înceteze activităţile de îmbogăţire a uraniului oferă o bază legală pentru sancţionarea Teheranului, o nouă rezoluţie poate îngreuna impunerea unor noi sancţiuni.

    “Există o întrebare interesantă, şi anume dacă – în cazul în care Consiliul aprobă acordul – acest lucru opreşte Congresul să submineze înţelegerea”, a declarat un diplomat occidental.

    Alţi oficiali occidentali au declarat că republicanii ar putea să fie descurajaţi să submineze orice acord dacă membrii Consiliului îl aprobă în unanimitate şi demonstrează că lumea este unită în favoarea unei soluţii diplomatice la această criză nucleară care durează de 12 ani.

    Îngrijorările potrivit cărora republicanii, care deţin controlul asupra Congresului, ar putea să încerce să deraieze acordul în domeniul nuclear au fost alimentate atât de scrisoarea adresată liderilor iranieni, cât şi de invitaţia ca premierul israelian să susţină un discurs în Congres, pe 3 martie, în care Benjamin Netanyahu şi-a reiterat opoziţia faţă de acord.

    Oficialii au subliniat că anularea tuturor sancţiunilor este condiţionată de respectarea tuturor prevederilor acordului. Ei au adăugat că Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), cu sediul la Viena, va juca un rol-cheie în verificarea respectării acordului de către Iran.

    Între problemele la care negociatorii încearcă să găsească soluţii în pregătirea rezoluţiei Consiliului se află calendarul şi viteza anulării sancţiunilor impuse de ONU, dar şi dacă să fie prezentată în martie, în cazul în care săptămâna viitoare se ajunge la un acord asupra cadrului viitorului acord, ori dacă să fie amânată până semnarea acordului final, la termenul-limită – sfârşitul lui iunie.

  • OMS: Bilanţul epidemiei de Ebola a depăşit 10.000 de morţi

    De la declanşarea epidemiei de Ebola, la începutul lui 2014, în Liberia s-au înregistrat 4.162 de decese în rândul celor 9.343 de persoane contaminate. În timpul perioadei de vârf a epidemiei în această ţară, care s-a confruntat cu cele mai multe decese, aproximativ 300 de noi cazuri erau înregistrate pe săptămână, potrivit OMS.

    În celelalte ţări cel mai afectate, în Sierra Leone, 11.677 de persoane au fost contaminate, dintre care 3.655 au murit, iar în Guineea au fost contaminate 3.330 de persoane, dintre care au decedat 2.178.

    Epidemia din Africa de Vest, cea mai gravă de la identificarea virusului, în 1976, a pornit în decembrie 2013, în sudul Guineei, după care s-a propagat în Liberia şi Sierra Leone. Virusul avea să fie identificat abia în martie 2014.

    Un prim vaccin, VSV-EBOV, creat de către Agenţia pentru Sănătate Publică din Canada, este în curs de testare clinică, începând de la 7 martie, în Guineea.

    Celălalt vaccin, dezvoltat de către firma britanică GSK împreună cu Institutul american pentru Alergii şi Boli Infecţioase, este testat începând din februarie în Liberia.

  • ONU: Bilanţul conflictului armat din Ucraina a depăşit 6.000 de morţi

    Escaladarea conflictului în ultimele săptămâni, mai ales în zonele aeroportului Doneţk şi Debalţeve, s-a soldat cu sute de morţi, atât civili cât şi militari, potrivit noului raport.

    Documentul zugrăveşte o imagine de “devastare nemiloasă a vieţii civililor şi infrastructurii”, a declarat Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Zeid Ra’ad Al Hussein.

    El a îndemnat toate părţile să respecte înţelegerile de la Minsk, care prevăd un armistiţiu.

    Luptele i-au afectat extrem de puternic pe civili. “Multe persoane au fost blocate în zone de conflict şi au fost nevoite să caute adăpost în subsoluri, aproape fără apă potabilă, hrană, surse de căldură, electricitate sau medicamente de bază”, afirmă Zeid, citat în comunicat.

    Ideea că civilii au rămas în zone de conflict de bunăvoie este “greşită”, potrivit înaltului oficial. “Numeroase persoane au rămas deoarece se tem pentru vieţile lor în cazul în care încearcă să plece. Mulţi alţii stau să-şi protejeze copiii, alţi membri ai familiei sau proprietăţile. Iar alţii sunt obligaţi să rămână în pofida voinţei lor sau pur şi simplu nu sunt capabili din punct de vedere fizic să o facă”, a spus Zeid.

    O serie de atacuri teroriste comise la Mariupol, Harkov şi Odesa – oraşe care se află în afara zonei de conflict – constituie un precedent negativ, a subliniat Înaltul Comisar. “În cazul în care această tendinţă continuă, ea va deschide un capitol nou şi foarte sângeros în conflict, extinzând zonele în care statul de drept şi protecţia drepturilor omului nu există”, a spus Zeid.

    Bilanţul anunţat anterior de ONU era de 5.809 morţi documentate.

  • Votul ONU asupra proiectului rus de aprobare a înţelegrii de la Minsk privind Ucraina, amânat

    Potrivit surselor citate, votul a fost amânat din cauza amendării textului.

    Reprezentantul britanic în Consiliu Lyall Grant a declarat că diplomaţii nu au putut să voteze proiectul de rezoluţie, în noaptea de duminică spre luni, din cauza unor modificări în curs ale documentului.

    Reprezentantul Malaysiei în Consiliu Hussein Haniff a precizat că membrii organismului aşteaptă ca Moscova să analizeze amendamente, înainte să se treacă la vot.

    Un diplomat a declarat în weekend pentru Tass că Rusia a iniţiat un proiect de rezoluţie cu privire la soluţionarea paşnică a crizei din Ucraina. “Documentul salută rezultatele negocierilor de la Minsk şi îndeamnă părţile să se angajeze să le implementeze”, a spus această sursă.

    – Ban Ki-moon, “îngrijorat puternic” de încălcarea armistiţiului la Debalţeve

    Pe de altă parte, secretarul general al ONU Ban Ki-moon a salutat armistiţiul din estul Ucrainei, exprimându-şi însă “îngrijorarea profundă” faţă de informaţii referitoare la încălcarea lui în zona oraşului Debalţeve.

    “Secretarul general salută aplicarea armistiţiului în estul Ucrainei, aşa cum s-a convenit pe 12 februarie în cadrul pachetului de măsuri referitoare la implementarea Acordurilor de la Minsk”, a declarat un purtător de cuvânt al acestuia, citat într-un comunicat.

    Ban Ki-moon a apreciat că “armistiţiul pare să fie respectat per ansamblu, oferind un răgaz de care aveau nevoie disperată civilii blocaţi în zona” de conflict, şia îndemnat părţile la o “soluţionare paşnică a conflictului”.

    Însă secretarul general al ONU şi-a exprimat “îngrijorarea puternică în legătură cu informaţii despre cazuri de continuare a ostilităţilor, mai ales la Debalţeve” şi şi-a reiterat îndemnul ca “părţile să respecte armistiţiul fără excepţie”, se mai arată în comunicat.

    Armistiţiul a intrat în vigoare cu peste 24 de ore în urmă, la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică. El este doar un prim pas către încetarea conflictului armat care devastează estul Ucrainei de zece luni, soldat cu peste 5.400 de morţi, potrivit ONU.

    Comunitatea internaţională se întreabă cum va fi implementat şi dacă va dura, având în vedere acuzaţiile reciproce pe care şi le aduc Kievul şi separatiştii cu privire la încălcarea armistiţiului.

    Neîncrederea este puternică de ambele părţi, după ce armistiţiul precedent, încheiat în septembrie, tot la Minsk, a fost încălcat, iar violenţele în Donbas au reizbucnit la începutul anului şi s-au intensificat.