Tag: nuclear

  • Diaconescu: CTBTO a transmis un semnal clar Phenian-ului că politica sa nucleară va fi contracarată

    Organizaţiei Tratatului de Interzicere Totală a Testelor Nucleare (CTBTO) a avut o întrunire a grupului său “de eminenţă” la Seul, în perioada 24-26 iunie.

    “Reuniunea s-a organizat la Seul, pentru a se transmite un semnal clar Coreei de Nord, singurul stat care a testat arme nucleare in acest secol, prin care comunitatea internaţionala îşi arată determinarea de a contracara astfel de gesturi, care sporesc insecuritatea în regiune şi în lume. A fost abordată şi problema unor state, deţinătoare de armament nuclear, care deşi au semnat şi ratificat documentele multilaterale, cu forţa juridică obligatorie în domeniul dezangajării nucleare au transmis mesaje publice din care rezultă că ar putea reveni asupra angajamentelor asumate”, a spus, pentru MEDIAFAX, fostul ministru de Externe, care este membru al acestui grup.

    Diaconescu a mai spus că, în acest sens, membrii GEM al CTBTO urmează să îşi asume “responsabilităţi, în numele ONU, privind dialogul atât cu statele care întârzie să si îndeplinească obligaţiile juridice privind combaterea proliferării nucleare,cât si cu cele care exprima intenţia de a încalcă angajamente deja asumate”.

    În cadrul GEM al CTBTO, fostul ministru de Externe român are în responsabilitate Israel şi China.

    GEM este format din persoane care prin poziţiile publice şi experienţa în negocierile privind controlul armamentelor, dezarmare si neproliferare nucleară pot influenţa şi determina statele care continuă experienţele nucleare şi dezvoltă armamente nucleare (Iran, Coreea de Nord, Egipt, Israel, China, SUA, India, Pakistan) să adopte o poziţie apropiată comunitaţii internaţionale. Între membrii grupului se află Hans Blix, fost director al AIEA, foşti miniştri de Externe – Hector Timerman (Argentina),Igor Ivanov (Rusia) -, fostul secretar american al Apărării, William Perry.

    CTBTO dispune de o reţea de câteva sute de staţii de supraveghere pentru reperarea cutremurelor sau emisiilor radioactive care semnalează un test nuclear. Organizaţia tocmai a semnat un acord cu Ecuadorul pentru instalarea unor instrumente de măsurare în insulele Galapagos.

    Tratatul CTBT, care interzice testele nucleare în scopuri civile sau militare, a fost negociat în 1996 şi până în prezent a fost semnat de 183 de ţări. Dar pentru a putea intra în vigoare, el trebuie să fie ratificat de 44 de state cheie ce dispun de tehnologie nucleară. Dintre acestea, 36 l-au ratificat deja. Doar Statele Unite, China, Coreea de Nord, Egiptul, India, Iranul, Israelul şi Pakistanul nu au făcut acest lucru.

    Eventuala aplicare a tratatului va fi supravegheată de CTBTO, ale cărei instrumente de măsurare repartizate peste tot în lume au fost deja folosite după accidentul nuclear de la Fukushima, în Japonia în martie 2011, sau în timpul testelor nucleare din Coreea de Nord din 2006, 2009 şi 2013.

     

     


     

  • NATO ar putea reevalua strategia armelor nucleare, pe fondul tensiunilor cu Rusia – surse

    O actualizare a doctrinei nucleare NATO ar putea lua forma unor măsuri simetrice de retorsiune faţă de Rusia, o situaţie care ar conduce la escaladarea tensiunilor existente deja pe fondul crizei din Ucraina.

    Oficiali NATO au exprimat preocupare în legătură cu anunţul preşedintelui rus, Vladimir Putin, privind achiziţionarea a 40 de rachete nucleare suplimentare, referitor la retorica Rusiei despre armamentul nuclear şi la măsura în care acest tip de armament este folosit în exerciţiile militare.

    “Există preocupări reale privind modul în care Rusia foloseşte referiri la arme nucleare în disputele publice”, a declarat un diplomat NATO.

    Subiectul strategiei nucleare a NATO este abordat cu ocazia reuniunii miniştrilor Apărării, aflată în curs la Bruxelles. Statele Unite vor introduce subiectul pe agenda grupului ministerial NATO pentru strategii nucleare.

    Potrivit surselor citate, printre modalităţile luate în considerare figurează o mai mare implicare a armelor atomice în exerciţiile militare NATO. De asemenea, vor fi analizate moduri de interpretare a avertismentelor cu caracter nuclear făcute de Rusia.

  • Iranul şi Coreea de Nord îşi consolidează cooperarea în domeniul balistic şi nuclear

    Consiliul Naţional al Rezistenţei Iraniene (CNRI) este cel care a dezvăluit existenţa uzinei de îmbogăţire a uraniului de la Natanz şi a instalaţiei de prodecere a apei grele de la Arak, în 2002. Însă unii analişti afirmă că grupul are o agendă politică, iar Iranul respinge acuzaţiile cu privire la efectuarea unor cercetări în domeniul bombei nucleare ca nefondate şi falsificate de către inamicii săi.

    Iranul şi şase mari puteri încearcă să ajungă până la 30 iunie la un acord definitiv asupra controversatului program nuclear iranian, însă există în continuare probleme cu privire la măsurile de monitorizare şi verificare menite să asigure că Teheranul nu continuă un program clandestin de înarmare nucleară.

    Citând surse din Iran, inclusiv din cadrul Gardienilor Revoluţiei, Consiliul, cu sediul la Paris, afirmă că o echipă de şapte reprezentanţi din cadrul Ministerului nord-coreean al Apărării s-a aflat în Iran în ultima săptămână din aprilie. Aceasta a fost a treia vizită efectuată de nord-coreeni în Iran de la începutul anului, iar o delegaţie de nouă membri urmează să revină în iunie, potrivit Consiliului.

    “Printre delegaţi s-au aflat experţi în domeniul nuclear, experţi în foacoase nucleare şi experţi în diverse elemente ale rachetelor balistice, inclusiv sisteme de ghidaj”, a anunţat aceeaşi sursă.

    Au mai existat, anterior, informaţii neconfirmate cu privire la o cooperare între cele două ţări în domeniul rachetelor balistice, dar nimic specific în domeniul nuclear.

    Grupul ONU de experţi care monitorizează respectarea sancţiunilor impuse Coreei de Nord a raportat în trecut că Phenianul şi Teheranul schimbă frecvent tehnologie în domeniu rachetelor balistice, încălcând sancţiunile impuse de către ONU.

    Consiliul afirmă că delegaţia nord-coreeană a vizitat în secret Complexul Imamul Khomenei, o instalaţie aflată sub controlul Ministerului Apărării, la est de Teheran. Consiliul a oferit detalii despre amplasament şi cu cine s-au întâlnit oficialii.

    Delegaţia s-a întâlnit cu reprezentanţi de la Centrul pentru Cercetare şi Proiectare de Tehnologie Aerospaţială Nouă, o unitate de cercetare şi planificare din cadrul centrului pentru înarmare nucleară cunoscut sub numele de Organizaţia de Inovare Defensivă şi Cercetare (SPND), vizată de sancţiuni impuse de către Statele Unite, potrivit Consiliului, care precizează că unitatea efectuează cerectări şi produce piese interne de focoase nucleare.

    Reuters scrie că nu a putut să verifice în mod independnent aceste acuzaţii..

    “Teheranul nu a dat niciun semn de interes faţă de abandonarea cursei înarmării nucleare. Programul de înarmare continuă. Ei nu au încetinit procesul”, a declarat Shahin Gobadi, un purtător de cuvânt al Consiliului.

    Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), care anchetează de mai mulţi ani un presupus program iranian de cercetare în domeniul armamentului nuclear, a refuzat să comenteze. Oficiali iranieni au refuzat, de asemenea, să comenteze, iar oficiali nord-coreeni nu au fost disponibili în acest sens, scrie Reuters.

    Mai mulţi oficiali occidentali au declarat că nu sunt la curent cu vreo vizită recentă a vreunei delegaţii nord-coreene în Iran.

    Oficiali nord-coreeni şi iranieni se întâlnesc în mod regulat în cadrul activităţii diplomatice generale. Preşedintele nord-coreean Kim Yong-nam şi preşedintele iranian Hassan Rohani au participat, pe 23 aprilie, la o rară reuniune bilaterală, în cadrul Summitului Asia-Africa de la Jakarta.

  • Fabius condiţionează un acord asupra programului nuclear iranian de inspectarea bazelor militare

    “Franţa nu va accepta (acordul asupra programului nuclear al Iranului) dacă nu se va stabili în mod clar efectuarea unor verificări la toate instalaţiile iraniene, inclusiv la bazele militare”, a afirmat şeful diplomaţiei franceze.

    În contextul în care marile puteri şi Iranul trebuie să încheie un acord final până la 30 iunie, Abbas Araghchi, numărul doi al echipei iraniene de negociatori, nu a exclus, miercuri, posibilitatea ca discuţiile asupra programului nuclear al Teheranului să se prelungească după această dată.

    Ghidul Suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, care are putere de decizie asupra dosarului nuclear, a exclus, în cursul săptămânii trecute, posibilitatea ca Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) să inspecteze bazele militare şi să chestioneze oamenii de ştiinţă, evocând suveranitatea şi interesele naţionale.

    “Mi-ar plăcea ca toate puterile (…) să adopte poziţia franceză cu privire la acest punct”, a insistat Fabius.

    “Suntem în favoarea unui acord, dar nu pentru unul care i-ar permite Iranului să aibă bomba atomică. Aceasta este poziţia Franţei”, a subliniat el.

    Capitolul privind efectuarea unor inspecţii internaţionale la complexe nucleare iraniene este unul dintre cele mai delicate ale negocierilor angajate între Teheran şi Grupul P5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite, plus Germania). Iranul şi marile puteri sunt angajate de peste 20 de luni în negocieri intense.

    Acordul final trebuie să garanteze caracterul paşnic al programului nuclear al Teheranului, suspectat că ascunde o componentă militară, şi să anuleze, în contrapartidă, sancţiunile internaţionale care afectează economia Iranului. Încă de la începutul negocierilor, conduse în special de Statele Unite şi Iran, Franţa a adoptat o poziţie mai dură, spre deosebire de partenerii săi, de teama ca Washingtonul să nu facă prea multe concesii pentru a obţine un acord istoric.

  • Ali Khamenei refuză accesul marilor puteri la instalaţii militare şi cercetători în domeniul nuclear

    Cu cât Republica islamică va da dovadă de mai multă îngăduinţă, cu atât mai insistenţi vor deveni americanii şi aliaţii lor, le-a spus Khamenei comandanţilor militari iranieni.

    “Nu vom permite nicio inspecţie a vreunei instalaţii militare iraniene de către străini”, a subliniat ayatollahul.

    El a adăugat că marile puteri vor să-i “interogheze” pe cercetătorii iranieni.

    “Nu vom permite nici cel mai mic ultraj la adresa discreţiei cercetătorilor noştri (din domeniul) nuclear sau cercetătorilor noştri care lucrează în orice alt domeniul sensibil”, a subliniat el.

    Teheranul şi şase mari puteri au lansat o nouă rundă de negocieri la Viena, vizând să ajungă la un acord final cu privire la controversatul program nuclear iranian.

    Calendarul anulării sancţiunilor şi viitorul cerecetării şi dezvoltării atomice iraniene sunt, în continuare, principalele puncte de fricţiune între cele două părţi.

  • Ucraina continuă să lupte împotriva incendiului din zona de excludere a centralei nucleare Cernobîl

    “Focul nu se mai extindea începând de joi de la ora (locală) 6.30 (6.30, ora României). Efortul continuă pentru stingerea unor incendii minore pe o suprafaţă de aproximativ 70 de hectare de pădure, într-un perimetru controlat”, a anunţat joi dimineaţa, într-un comunicat, serviciul de presă al Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă.

    Un centru mobil coordonează toate măsurile de luptă împotriva incendiului de vegetaţie din zona de exludere a centralei nucleare avariate de la Cernobîl, a precizat ministerul.

    Un incendiu de vegetaţie, care afectează 320 de hectare de pădure, în incinta întreprinderii Cernobîlska Puscia, în regiunea Kiev, a fost raportat marţi.

    Însă înaintarea flăcărilor către centrala nucleară avariată Cernobîl a fost oprită, potrivit autorităţilor.

    Şeful Serviciului de Stat pentru Situaţii de Urgenţă Zorian Şkiriak a anunţat că incendiul a fost controlat miercuri la ora locală 10.30 (10.30, ora României) şi că pompierii deţin controlul total asupra situaţiei.

    Şkiriak a declarat că incendiul fie a fost provocat în mod intenţionat, fie a fost vorba despre o “manipulare neglijentă a focului”.

    Nivelul radiaţiilor era normal în Belarus joi dimineaţa, a anunţat Ministerul belarus pentru Situaţii de Urgenţă într-un raport, citat de Interfax Ucraina.

    “Nivelurile radiaţiei erau normale pe teritoriul Belarusului joi, la ora (locală) 6.00 (6.00, ora României)”, se arată în document, în care se precizează că “suflă rafale ale vântului de nord-vest”.

    Ultimele măsurători sunt postate pe site-ul Serviciului pentru monitorizarea radiaţiilor şi mediului din cadrul Centrului belarus pentru Hidrometeorologie, a precizat ministerul.

    Mministrul român al Mediului Graţiela Gavrilescu a exclus miercuri posibilitatea ca fumul degajat de incendiul de la Cernobîl să ajungă în România, în urma unei şedinţe a Comitetului ministerial de urgenţă.

    Ministerul român al Mediului, Apelor şi Pădurilor monitorizează, prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, nivelul de radioactivitate al factorilor de mediu, a anunţat Gavrilescu.

    Ministrul român a precizat că valorile erau de aproximativ cinci ori mai mici decât limitele admise.

  • Apa toxică de la centrala japoneză Fukushima s-a scurs ani la rând în Oceanul Pacific

    Tokyo Electric Power Co a anunţat că anchetează ce anume a determinat oprirea pompelor de drenaj şi cum a ajuns apa în ocean de la centrala nucleară Fukushima Daiichi.

    Operatorul a început să pompeze apa toxică abia vineri, după ce a aflat în februarie că apa radioactivă continuă să se scurgă în ocean după dezastrul din 2011.

    Centrala a suferit avarii la trei dintre cele şase reactoare ale sale după ce a fost afectată de cele două dezastre.

    Operatorul a confirmat că pompele funcţionau luni după-amiază, dar a declarat că a trebuit să le oprească din nou, marţi, la ora 08.45 (02.45 ora României).

     

  • Ungaria vrea să construiască o instalaţie de eliminare a combustibilului nuclear uzat

    Construirea instalaţiei pentru combustibilul uzat de la Centrala Nucleară de la Paks ar putea creşte costurile viitoarei extinderi a centralei cu jumătate, subliniază Nepszabadsag.

    Potrivit publicaţiei, nicăieri în lume nu operează vreo instalaţie de stocare pe termen nedefinit a deşeurilor nucleare puternic radioactive, însă se construiesc asemenea instalaţii.

    O asemenea instalaţie destinată combustibilului nuclear uzat de la cele patru reactoare ale centralei de la Paks ar costa aproximativ 1,671 miliarde de forinţi (peste 5,6 milioane de forinţi.

    Publicat a efectuat acest calcul pe baza unor date de la Fundaţia Energetică Levai Andras din cadrul Academiei ungare de Ştiinţă şi de la compania ungară de stat pentru managementul deşeurilor radioactive RHK.

    Fundaţia a estimat costurile capacităţii suplimentare cauzate de extinderea centralei nucleare de la Paks la suma de 1,150 miliarde de forinţi (aproximativ 5 milioane de euro).

  • Centrala nucleară Emsland din Germania a fost închisă, în urma unui incident

    Dispozitivele de măsurare au înregistrat o uşoară creştere a nivelului de radiaţii la centrală, iar operatorii RWE Power AG şi E.On SE au decis să închidă temporar centrala veche de 27 de ani, ca măsură de precauţie.

    Autorităţile au declanşat o anchetă pe tema acestui incident. Ministerul nu a prezentat alte detalii şi nici nu a precizat când îşi va relua activitatea centrala nucleară.

    Centrala de 1.400 de megawaţi, situată în apropierea frontierei olandeze, a fost pusă în funcţiune în 1988. De atunci, produce aproximativ 11 miliarde de kWh de electricitate anual, asigurând alimentarea cu energie electrică a 3,5 milioane de locuinţe, potrivit RWE.

    Pe lângă Emsland, în landul Saxonia Inferioară mai funcţionează centrala nucleară Grohnde, care a fost pusă în funcţiune în 1984.

    Centrala Emsland urmează să fie închisă permanent în 2022, în cadrul planului Germaniei de a renunţa treptat la energia nucleară.

  • Marile puteri negociază o rezoluţie ONU asupra anulării sancţiunilor impuse Iranului – surse

    Potrivit unor diplomaţi occidentali citaţi de agenţie, rezoluţia ar urma să îngreuneze o eventuală încercare a Congresului Statelor Unite de a anula un eventual acord.

    Negocierile dintre China, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Statele Unite – cei cinci membri permanenţi ai Consiliului – plus Germania (G5+1) şi Iran au loc înaintea reluării, săptămâna viitoare, a negocierilor dificile care vizează limitarea capacităţii nucleare a Iranului.

    Opt rezoluţii ONU – dintre care patru impun sancţiuni – interzic Iranului să îmbogăţească uraniu, dar şi alte activităţi atomice sensibile, şi să cumpere ori să vândă tehnologie atomică ori altele în domeniul rachetelor balistice. Teheranul este supus, de asemenea, unui embargo asupra armamentului.

    Iranul consideră anularea acestor rezoluţii crucială, având în vedere că măsurile ONU reprezintă baza unor măsuri americane şi europene şi mai dure. Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) citează adesea încălcări ale embargoului impus de ONU asupra activităţilor de îmbogăţire a uraniului şi altor activităţi nucleare sensibile ca justificare în impunerea unor sancţiuni suplimentare.

    Secretarul de Stat american John Kerry a declarat miercuri, în Congres, că acordul în domeniul nuclear cu Iranul nu va avea caracter obligatoriu, ceea ce înseamnă că viitorii preşedinţi pot decide să nu-l implementeze. Acest lucru a fost subliniat de către 47 de senatori republicani într-o scrisoare adresată luni liderilor iranieni, în care se avertizează că orice înţelegere poate fi anulată imediat ce preşedintele Barack Obama îşi încheie mandatul, în ianuarie 2017.

    Însă o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU cu privire la un acord cu Iranul poate avea caracter constrângător, afirmă diplomaţi occidentali. Acest lucru poate să complice şi chiar să submineze viitoare încercări ale republicanilor de la Washington de a dejuca acordul.

    Iranul şi cele şase mari puteri intenţionează să ajungă la un acord asupra cadrului viitorului acord până la sfârşitul lui martie şi să încheie, până la 30 iunie, un acord prin care să interzică Iranului să desfăşoare activităţi nucleare sensibile pentru o perioadă de cel puţin zece ani, în schimbul anulării sancţiunilor impuse Republicii islamice.

    Până în prezent, aceste negocieri s-au concentrat asupra unor sancţiuni impuse în mod separat de către americani şi europeni sectoarelor energetic şi financiar ale Iranului, a căror anulare Teheranul o doreşte cu disperare. Problema sancţiunilor este unul dintre punctele ce urmează să fie abordate în negocierile care urmează să fie reluate săptămâna viitoare la Lausanne, în Elveţia, între cele şase mari puteri şi Iran.

    Însă oficiali occidentali implicaţi în negocieri au declarat că discută, de asemenea, elemente care urmează să fie incluse în proiectul de rezoluţie al Consiliuui în vederea flexibilizării sancţiunilor impuse în dosarul nuclear începând din decembrie 2006.

    “Dacă va exista un acord – şi există în continuare un mare «dacă» – vom dori să acţionăm rapid în privinţa problemei sancţiunilor ONU”, a declarat un oficial, solicitând protecţia anonimatului.

    Negocierile de desfăşoară la nivel de diplomaţi de rang înalt din ministerele de Externe şi nu la sediul ONU din New York.

    Un oficial guvernamental american de rang înalt a confirmat că discuţiile sunt în curs.

    El a declarat că membrii Consiliului au mandatat negocierile cu privire la sancţiunile ONU şi, prin urmare, este necesar să se implice. Rolul central jucat în negocierile cu Iranul de către cei cinci membrii permanenţi ai Consiliului înseamnă că orice înţelegere cu privire la sancţiunile impuse de către ONU este susceptibilă să fie aprobată de întregul Consiliu, a adăugat oficialul citat.

    Iranul respinge acuzaţiile occidentale potrivit cărora caută să se doteze cu arma nucleară.

    Oficiali au declarat că rezoluţia ONU ar putea apăra orice înţelegere în domeniul nuclear cu Iranul de eventuale încercări ale republicanilor din Congresul american de a o sabota. Având în vedere că încălcarea solicitării ONU ca Iranul să înceteze activităţile de îmbogăţire a uraniului oferă o bază legală pentru sancţionarea Teheranului, o nouă rezoluţie poate îngreuna impunerea unor noi sancţiuni.

    “Există o întrebare interesantă, şi anume dacă – în cazul în care Consiliul aprobă acordul – acest lucru opreşte Congresul să submineze înţelegerea”, a declarat un diplomat occidental.

    Alţi oficiali occidentali au declarat că republicanii ar putea să fie descurajaţi să submineze orice acord dacă membrii Consiliului îl aprobă în unanimitate şi demonstrează că lumea este unită în favoarea unei soluţii diplomatice la această criză nucleară care durează de 12 ani.

    Îngrijorările potrivit cărora republicanii, care deţin controlul asupra Congresului, ar putea să încerce să deraieze acordul în domeniul nuclear au fost alimentate atât de scrisoarea adresată liderilor iranieni, cât şi de invitaţia ca premierul israelian să susţină un discurs în Congres, pe 3 martie, în care Benjamin Netanyahu şi-a reiterat opoziţia faţă de acord.

    Oficialii au subliniat că anularea tuturor sancţiunilor este condiţionată de respectarea tuturor prevederilor acordului. Ei au adăugat că Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), cu sediul la Viena, va juca un rol-cheie în verificarea respectării acordului de către Iran.

    Între problemele la care negociatorii încearcă să găsească soluţii în pregătirea rezoluţiei Consiliului se află calendarul şi viteza anulării sancţiunilor impuse de ONU, dar şi dacă să fie prezentată în martie, în cazul în care săptămâna viitoare se ajunge la un acord asupra cadrului viitorului acord, ori dacă să fie amânată până semnarea acordului final, la termenul-limită – sfârşitul lui iunie.