BusinessMagazin

Tag: norvegia

  • Locul din Europa unde este ilegal să nu ai casă şi serviciu. În România nu ar putea exista niciodată

    Deşi are aproape 3.000 de locuitori şi o suprafaţă de două ori cât a statului New Jersey, oraşul Longyearbyen din Norvegia este cunoscut pentru rata criminalităţii de sub 1%. Localitatea are doar şase ofiţeri de poliţie şi o singură celulă pentru deţinuţi – aceasta fiind ultima dată ocupată cu mai mult de un an în urmă.

    Una din explicaţiile pentru comunitatea extrem de paşnică din Longyearbyen este aceea că şomajul a fost declarat ilegal. Cei care nu au un loc de muncă constant nu pot locui în oraş. O altă condiţie pentru a fi locuitor este de a deţine o locuinţă. Prin aceste măsuri, guvernatorul Odd Olsen s-a asigurat că fiecare persoană va avea un venit stabil şi familiile vor putea să se întreţină, fără a exista riscul ca cineva să rămână în stradă. Deşi intră în contradicţie cu legislaţia din Norvegia, cunoscut pentu protecţia socială oferită tuturor, indiferent dacă au sau nu serviciu şi casă, oficialii din Longyearbyen spun că acesta este singurul mod în care societatea poate funcţiona.

    Fiind parte din arhipelagul Svalbard, localitatea Longyearbyen a fost selectată de-a lungul timpului pentru diverse proiecte ştiinţifice. Unul dintre acestea a avut loc în anul 2008, când în Longyearbyen s-a construit un depozit de seminţe care va păstra, când va fi la capacitate maximă, aproximativ 100 de milioane de specii de plante de pe glob. În prezent depozitul găzduieşte aproximativ jumătate de milion de specii. Svalbard International Seed Vault (SISV), cunoscut şi ca “seiful pentru sfârşitul lumii”, este conceput pentru a păstra câte un eşantion din toate varietăţile de plante cunoscute de om.

    Longyearbyen a fost ales pentru a găzdui acest depozit în primul rând datorită pentru stabilităţii sale seismice. Fiind săpat în solul îngheţat în permanenţă al teritoriului arctic (permafrost), temperatura simplifică procesul de conservare. Seminţele sunt împachetate în folie de aluminiu şi înconjurate de ziduri de un metru grosime. Seiful are un tunel de 125 metri lungime, săpat în stâncă.

  • Prima ţară din Europa care renunţă la banii cash. Vor dispărea complet pentru că cetăţenii nu îi mai folosesc

    Doar 5% din tranzacţiile anuale din economie care au loc în Norvegia se mai fac cu bani lichizi, iar instituţiile financiare din această ţară susţin că autorităţile de la Oslo ar trebui să renunţe la banii lichizi până în 2020, relatează Russia Today, în ediţia electronică.

    Astfel, oficialii Finans Norge, o organizaţie care reprezintă peste 200 de instituţii financiare norvegiene, militează pentru eliminarea  tranzacţiilor cu bani cash, în scopul diminuării numărului de infracţiuni, precum jaf şi spălare de bani.

    “Bani lichizi sunt extrem de rar utilizaţi în plăţile care se fac în societatea norvegiană şi am putea trăi foarte bine şi fără ei”, susţin oficialii Finans Norge, într-o declaraţie oficială. Numărul tranzactiilor cu cardul din Norvegia a crescut cu 8,6% în acest an, iar populaţia a retras mai puţini bani de la ATM-uri şi a folosit mai puţini bani lichizi pentru plăti în magazine. La nivel european, doar Suedia şi Marea Britanie raportează procentaje mai mici ale utilizării banilor lichizi. 

    Contestatarii acestei măsuri susţin că eliminarea totală a banilor lichizi din tranzacţiile financiare va prejudicia viaţa privată a cetăţenilor, ca urmare a evidenţei tuturor plăţilor efectuate, a veniturilor încasate şi a poziţionării geografice a plătitorului în momentul efectuării plăţii, fapt care se întâmplă în prezent, dar la scară mai redusă.

     

     

    Încălcarea Legii Concurenţei poate duce la amenzi de milioane de euro

  • LOCURI DE MUNCĂ în Franţa, Irlanda, Norvegia şi Germania. Salariile depăşesc, în unele cazuri, 40.000 de euro pe an

     Germania oferă, prin reţeau Eures, 50 de posturi de asistent medical pentru spitale, azile şi instituţii medicale. Persoanele interesate să ocupe unul dintre aceste posturi trebuie să aibă diplomă de absolvire a unei şcoli postliceale sau universitare de asistenţi medicali, acreditată. Cunoştinţele de limbă germană nivel de bază constituie un avantaj, dar nu sunt obligatorii pentru a fi recrutat.

    Angajatorul oferă un salariu de 11,22 euro pe oră, asigurare socială, asigurare de sănătate şi un curs lingvistic în România, cu profesori specializaţi şi material didactic special conceput pentru domeniul medical. Costurile cursului sunt finanţat de companie, cursantul trebuind să plătască doar cărţile necesare.

    Contractul de muncă este pe perioadă nedeterminată, iar programul de lucru este de aproximativ 40 de ore pe săptămână. De asemenea, se asigură sprijin pentru găsirea unei locuinţe şi integrarea în Germania, compania ocupându-se de toate demersurile necesare pentru recunoaşterea profesiei în ţara gazdă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Norvegia va interzice cerşetoria. Care vor fi pedepsele

    Norvegia va interzice cerşetoria în locurile publice, în virtutea unui amendament legislativ dezbătut luni în Parlament, o măsură controversată care-i va afecta în special pe romii de origine română, ministrul Justiţiei invocând “o legătură” între cerşetorie şi infracţionalitate.

    Textul prezentat de Guvernul de dreapta prevede autorizarea municipalităţilor să interzică cerşetoria pe plan local începând din vara lui 2014, după care va fi introdusă o interdicţie la nivel naţional, prevăzută începând din vara lui 2015. Măsura urmează să fie adoptată în mod sigur.

    Ministrul Justiţiei Anders Anundsen, provenind din Partidul progresului (FrP), o formaţiune de dreapta populistă şi aniimigraţie, a invocat “o legătură” între cerşetorie şi delincvenţă, în special furt.

    Potrivit autorităţilor, la Oslo se înregistrează acelaşi număr de furturi ca la Berlin, deşi populaţia oraşului este de şapte ori mai mică.

    Cerşetoria, în oraşele care o vor interzice, va fi pasibilă de aplicarea unei amenzi şi unei pedepse de până la trei luni de închisoare.

    Măsura urmează să-i penalizeze în special pe romi. Din 194 de cereşetori număraţi la Oslo în 2012, doar şapte erau norvegieni. “Ceilalţi erau în principal cetăţeni români” de origine romă, potrivit Ministerului Justiţiei, care a precizat că aproape toţi cei 69 de români verificaţi aveau un cazier judiciar în Norvegia.

    Un reprezentant al Stângii Socialiste (opoziţie), Baard Vegar Solhjell, a sugerat că interzicerea cerşetoriei vizează să descurajeze aceste populaţii să vină în Norvegia.

    “Cum să nu crezi că, după 200 de ani, acest lucru nu este asimilat unei încercări de a împiedica intrarea romilor în regat?”, a declarat Solhjell, referindu-se în mod implicit la un articol – în prezent abolit, dar perceput ca ruşinos – al Constituţiei norvegiene, care interzicea pătrunderea evreilor pe teritoriul ţării, în urmă cu 200 de ani.

    Susţinută de majoritatea opiniei publice, interdicţia riscă să aibă efecte contrare scopului declarat, au obiectat anumite asociaţii.

    Cei care cerşesc “vor fi nevoiţi să recurgă şi mai mult la infracţiuni”, a declarat pentru postul de televiziune TV2 Nyhetskanalen preşedintele unei asociaţii de toxicomani, Arild Knutsen.

    Norvegia nu face altceva decât să reintroducă o interdicţie aflată în vigoare până în 2005. Şi alte ţări europene au introdus interdicţii la nivel naţional – ca de exemplu Marea Britanie şi Danemarca – sau la nivel local.

    Amendamentul, adoptat în primă lectură luni seara, urmează să fie adoptat definitiv în cursul săptămânii. Este sigur că va fi susţinut de o majoritate, deoarece Guvernul minoritar format de către conservatori şi populişti a obţinut susţinerea Partidului de Centru (agrarian).

  • Ţara europeană care nu ştie ce să mai facă cu banii: încasează un miliard de dolari pe săptămână şi nu-i poate cheltui

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator.

    Transferul de putere va aduce schimbări la Government Pension Fund Global (GPFG). Noii guvernanţi, care au promis reduceri de taxe, s-au angajat din start să limiteze cheltuielile fondului pentru a evita supraîncălzirea economiei. Totodată, conservatorii iau în calcul divizarea fondului, pentru reducerea riscului ca o greşeală să provoace efecte catastrofale, dar şi din convingerea că apariţia concurenţei ar putea da rezultate mai bune.

    FONDUL ARE ACTIVE EVALUATE LA 760 MILIARDE DE DOLARI ŞI A AVUT PERFORMANŢE MODESTE ÎN ACEST AN, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.

    „Avem posibilitatea ca în vremuri tulburi să aşteptăm cu răbdare ieşirea din turbulenţe„, spune CEO-ul GPFG, Yngve Slyngstad, citat de BBC.Fondul este administrat de un departament care funcţionează în sediul băncii centrale a Norvegiei de la Oslo. Agenţia are peste 200 de angajaţi la Oslo şi alţi 100 în birouri regionale la New York, Londra, Shanghai şi Singapore.
    Traderii lucrează într-o atmosferă calmă, acţionează în mod răbdător, chibzuit, chirurgical. Nici vorbă de zgomotul şi nervii de pe Wall Street, de vânzările panicate la primul semn de prăbuşire a pieţei.

    MISIUNEA FONDULUI ESTE DE A STRÂNGE BANI PE TERMEN LUNG. „În timpul crizei din 2008-2009, mulţi investitori au fost forţaţi de circumstanţe să vândă. Noi ne-am bucurat de privilegiul de a ne păstra activele şi chiar de a acumula mai mult„, spune Slyngstad.Taxele şi redevenţele încasate de Norvegia din industria petrolului şi gazelor naturale pun la dispoziţia fondului lichidităţi de aproximativ un miliard de dolari pe săptămână. Astfel, GPFG a ajuns să deţină în medie 1% din acţiunile listate la nivel global. În Europa, fondul norvegian deţine peste 2% din companiile listate.

    Succesul GPFG este datorat atât exploatării zăcămintelor petrolifere şi gazeifere, cât şi respectării consensului politic de către toate forţele care s-au succedat la guvernare: profiturile obţinute de stat din hidrocarburi trebuie investite în fond. Fondul are întotdeauna o atitudine de investitor pe termen lung, iar mandatul instituţiei impune transparenţă. GPFG încearcă să impună propriile principii de guvernanţă corporativă asupra companiilor unde investeşte şi să se asigure că acestea sunt profitabile pe termen lung.


    CA ACŢIONARI PE TERMEN LUNG, TREBUIE SĂ NE ASIGURĂM CĂ ACESTE COMPANII SUNT PROFITABILE PE TERMEN LUNG, şi de asemenea că nu fac bine doar investitorilor şi acţionarilor, ci şi societăţii în general. Lucrăm cu raţiune, şi nu cu forţă„, explică Slyngstad pentru BBC.În pofida succesului de până acum al GPFG, politicienii de dreapta şi voci din mediul academic vor o schimbare.

  • “Slow TV”, conceptul de televiziune pentru care timpul nu contează. Ce spuneţi de “o zi din viaţa unui melc”?

    Dar televiziunea publică norvegiană a preluat ideea şi a dezvoltat-o, în ultima perioadă, cu succes. Una din primele emisiuni a fost o călătorie cu trenul de 7 ore de la Bergen la Oslo, care a fost urmărită de 20% din populaţia Norvegiei.

     

    În 2011 călătoria unui vapor din Bergen către Kirkenes, de 134 de ore, a fost integral transmisă şi este în prezent disponibilă la adresa http://nrk.no/hurtigruten/; Youtube găzduieşte o variantă de numai 37 de minute:

     

    Spectacolul navei a fost urmărit de jumătate din populaţie, într-un moment sau altul, şi a devenit un fenomen social, cu oameni care pândeau nava, pentru a apărea pe film.

    Alte emisiuni au inclus 12 ore de tăiat lemne de foc (cu 8 ore de şemineu), 18 ore despre migraţia somonului (unii au spus că e prea puţin), 100 de ore cu şahistul Magnus Carlsen jucând, precum şi căteva ore bune despre împletitul puloverelor.

    Următoarele proiecte privesc o zi din viaţa unui melc, dar şi construcţia, timp de 24 de ore, a unui ceas uriaş din lemn.

    Conceptul pare a fi gata să traverseze oceanul: o companie de producţie TV din Los Angeles a cumpărat drepturile emisiunilor Slow TV.

  • Wizz Air face angajări pentru viitoarea bază de la Craiova

    Wizz Air recrutează pentru această bază însoţitori de bord, având în vedere că va trimite la Craiova o aeronavă nouă, respectiv un Airbus A320. Conform site-ului Wizz Air, candidaţii trebuie să aibă cel puţin 19 ani şi o serie de calităţi fizice (cel puţin 1,65 m fetele, respectiv 1,70 m băieţii), dar şi de educaţie, în sensul unei foarte bune cunoaşteri a limbii engleze, scris şi vorbit etc.

    Salariul unui însoţitor de bord de pe cursele Wizz Air porneşte de la 600 de euro lunar, potrivit unor surse din piaţă, în timp ce un şef de cabină poate câştiga o mie de euro.

    Selecţia va avea loc la “Airport Angelo Hotel Bucureşti” din Otopeni pe 20 februarie. Candidaţii trebuie să aibă asupra lor un CV în engleză actualizat.

    În prezent, compania lucreaza cu un personal angajat din diferite tari ale Europei, cum ar fi Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Germania, Norvegia si Franta. Compania Wizz Air are 1500 de angajati, dintre care câteva sute provin din România, una dintre principalele piete ale companiei.

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

  • Unul din puţinele topuri unde România depăşeşte Statele Unite

    Clasamentul este condus, în mod aşteptat, de către statele din nordul Europei. Pe primele trei poziţii se situează, în ordine, Finlanda, Olanda şi Norvegia. România se află pe poziţia 45, iar Statele Unite pe poziţia 46.

    “World press freedom index” este publicat anual de către “Reporters without borders”, organizaţie ce are ca misiunea asigurarea libertăţii de exprimare. Aceasta a fost fondată în anul 1985 de către patru jurnalişti francezi, iar astăzi serveşte drept consultant către Naţiunile Unite şi Unesco.

    România a căzut trei poziţii, anul trecut situându-se pe locul 42. Clasamentul “World press freedom index 2014” poate fi consultat integral pe http://rsf.org/index2014/en-index2014.php.

  • OMV plăteşte 2,6 miliarde de dolari pentru o poziţie stabilă în Marea Nordului

     Compania austriacă a achiziţionat o participaţie de 19% în câmpul de producţie Gullfaks şi de 24% în câmpul Gudrun, două câmpuri petroliere şi gazeifere extrateritoriale situate pe platforma continentală norvegiană. Tranzacţia a cuprins şi participaţiuni de 30% în câmpul Rosebank şi de 5,88% în Schiehallion, ambele situate în vestul Insulelor Shetland, precum şi active în care OMV deţine deja participaţiuni. “Această tranzacţie reprezintă un element-cheie al strategiei OMV de concentrare pe activităţile de explorare şi producţie în pieţele stabile din punct de vedere politic şi va constitui un factor important în atingerea obiectivelor noastre pentru 2016.

    Ne consolidăm, aşadar, poziţia în inima regiunii noastre de dezvoltare din Marea Nordului”, spune Gerhard Roiss, CEO al OMV.OMV îşi va spori astfel considerabil rezervele. Rezervele dovedite şi probabile vor creşte cu aproximativ 320 milioane bep. Contribuţia sectorului de producţie va fi de aproximativ 25.000 bep/zi la 1 noiembrie 2013 şi este de aşteptat să crească la circa 40.000 bep/zi în anul 2014, cu o creştere planificată la 58.000 bep/zi în 2016. Tranzacţia a fost finanţată în mare parte din veniturile rezultate în urma reducerii capitalului circulant şi cesiunilor din sectoarele de business downstream, precum şi din fluxul de numerar solid al companiei – în primul semestru al anului 2013, OMV a avut un flux liber de numerar de aproximativ 1,6 miliarde de euro.

    De asemenea, au fost utilizate şi liniile de credit existente, arată datele furnizate de companie. Filiala OMV din Norvegia, OMV Norge, a fost înfiinţată din 2006, este partener în cadrul câmpurilor de dezvoltare Aasta Hansteen, Zidane, Edvard Grieg şi în proiectul de infrastructură Polarled şi îşi concentrează activităţile de explorare în zonele de graniţă cu Marea Norvegiei către Nord şi cu Marea Barents. OMV (Norge) AS deţine în prezent 23 de licenţe: 11 în Marea Barents, 11 în Marea Norvegiei şi una în Marea Nordului. Nouă licenţe sunt operate de OMV.

    OMV Aktiengesellschaft a avut în 2012 vânzări de 42,65 miliarde de euro şi o forţă de muncă de aproximativ 29.000 de angajaţi. În domeniul Explorare şi Producţie, OMV activează în două ţări principale, România şi Austria, şi deţine un portofoliu internaţional cu o producţie de aproximativ 303.000 bep/zi în 2012. În domeniul Gaze Naturale şi Energie, OMV a comercializat aproximativ 437 TWh de gaze naturale în 2012.În Austria, OMV operează o reţea de conducte cu o lungime de 2.000 de km şi cu o capacitate comercială de circa 103 miliarde m3 în 2012. În domeniul Rafinare şi Marketing, OMV are o capacitate anuală de rafinare de 22 milioane de tone şi avea la sfârşitul anului 2012 aproximativ 4.400 de staţii de distribuţie carburanţi în 13 ţări, printre care şi Turcia.

  • PREMIUL NOBEL PENTRU PACE va fi atribuit Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice, afirmă televiziunea norvegiană

     “Potrivit informaţiilor NRK, Premiul Nobel pentru Pace 2013 revine Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) susţinute de ONU”, scrie fără alte precizări postul, pe site, cu mai puţin de o oră înaintea anunţului oficial.

    Necunoscută marelui public, OIAC, cu sediul la Haga, a fost fondată în 1997 pentru a pune în aplicare Convenţia privind interzicerea armelor chimice, semnate pe 13 ianuarie 1993.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro