BusinessMagazin

Tag: nevoie

  • Oraşul din oraş

    Prime Kapital şi-a propus să dezvolte un proiect tip „mixed use” (de folosinţă mixtă n. red) care va include 2.500 de apartamente, 160 de camere de hotel şi spaţii de conferinţe, 1.500 mp de clinică privată, 11.700 metri pătraţi de servicii şi retail, 1.500 mp de facilitaţi de fitness, 1.500 mp de gradiniţă privată, 3.500 mp loc de joacă pe acoperiş. 49% din suprafaţă va conţine spaţii verzi, locuri recreative şi zone pietonale, iar infrastructura proiectului va beneficia şi de o reţea de parcări subterane cu puncte de acces multiple. Per total, proiectul se va întinde pe o suprafaţă de 11 hectare şi va fi obiectul unei investiţii de 200 de milioane de euro. Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta este şi cea mai mare investiţie imobiliară din zona Moldovei, ce urmează a fi realizată pe fosta fabrică din industria textilă Teba, urmaşa întreprinderii de mătase Victoria Iaşi. Prime Kapital a finalizat în septembrie achiziţia platformei fabricii de textile Teba Industries, de 10 hectare. Reprezentanţii dezvoltatorului susţin că reconversia unui fost sit industrial va crea o nouă comunitate urbană, diminuând presiunea existentă pe centrul oraşului.

    Construcţia proiectului se va realiza în patru faze, prima fază urmând să înceapă în trimestrul al treilea al anului 2020, iar termenul de livrare pentru aceasta fiind în trimestrul al treilea al anului 2021; începând de atunci se vor finaliza restul fazelor la fiecare 12 luni până în 2024.

    „Am ales modelul acesta de dezvoltare în faze după ce am văzut că în alte proiecte funcţionează foarte bine. Chiriaşii au un plan pe următorii cinci ani, dar nu angajează imediat. Fazarea aceasta de proiecte le dă ocazia să îşi extindă organic businessul în aceeaşi zonă, cu cel mai redus impact distructiv asupra afacerii lor. De asemenea, corelaţia rezidenţial cu birouri ajută foarte mult chiriaşii să atragă angajaţii”, consideră Mihail Vasilescu, partener la Prime Kapital şi unul dintre fondatorii companiei. El a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, cu o licenţă în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene şi un master în Managementul si Finanţarea Proiectelor, iar înainte de Prime Kapital, a lucrat ca senior corporate relationship manager la Bancpost şi a condus Departamentul de Proiecte Financiare din cadrul Băncii Româneşti, poziţie din care a gestionat numeroase finanţări de proiecte imobiliare. În anul 2008, a părăsit sectorul bancar pentru a înfiinţa o companie independentă de fuziuni şi achiziţii şi consiliere financiară, pe care a condus-o până în anul 2015. În ianuarie 2016 s-a alăturat prietenilor săi, cofondatori şi foşti manageri ai celui mai mare fond de investiţii pe piaţa imobiliară din regiune, pentru a crea Prime Kapital, dezvoltator, investitor şi operator imobiliar axat pe Europa Centrală şi de Est. În rândul fondatorilor Prime Kapital se numără şi Martin Slabbert, fost şef al NEPI în România.

    Prime Kapital are o experienţă de 10 ani pe piaţa locală şi are aici o echipă integrată de peste 200 de oameni. „Am livrat 40 de proiecte de dezvoltare şi reamenajări. Prime Kapital este o afacere românească, iar principiile cheie ale companiei se leagă de o dezvoltare sustenabilă pentru comunităţi locale. Este foarte greu să schimbi piaţa imobiliară”, descrie Maggie Kitshoff, managing director al residential & office developments în cadrul Prime Kapital, proiectele de pe piaţa locală ale companiei pe care o reprezintă. Printre acestea se numără proiectele rezidenţiale din Bucureşti Avalon Estates şi Marmura Residence în Bucureşti.

    Potrivit ei, Silk District este un proiect adaptat nevoilor generaţiilor tinere, care sunt în pas cu trendurile internaţionale. Proiectul are la bază concepte şi tehnologii de dezvoltare verzi, acestea fiind integrate încă din faza incipientă.

    „Proiectele de tip Silk District sunt foarte greu de realizat. În primul rând necesită foarte mult capital şi cunoştinţe adecvate. Prin urmare, numărul celor care pot să realizeze astfel de proiecte, nu doar în România, este foarte limitat”, adaugă Mihail Vasilescu. „Oraşele din România suferă de pe urma modelului de dezvoltare folosit în perioada comunistă, sunt foste platforme industriale, uneori active, alteori inactive amplasate în zone centrale, înconjurate de cartiere, care astăzi oferă un standard scăzut, dar care în acelaşi timp beneficiază de o infrastructură de transport public foarte bine dezvoltată. Conversia unor astfel de locuri aduce beneficii foarte mari pe termen scurt şi pe termen lung comunitaţii respective. Permite oraşelor să îşi folosească resursele existente şi reduce presiunea pe infrastructura urbană din centrul oraşului”, spune el.
    Decizia de a intra pe piaţa din Iaşi cu un proiect de asemenea dimensiuni se datorează unor studii recente care plasau oraşul pe locul doi din România după Capitală din punctul de vedere al dimensiunii populaţiei. În Iaşi, compania este deja prezentă prin Mall Moldova, centrul comercial superregional pe care îl extind în prezent la o suprafaţă închiriabilă de peste 100.000 de metri pătraţi. Potrivit ZF, Iaşiul este al doilea oraş ca mărime din România, cu 371.000 de locuitori, iar în judeţ sunt 930.000 de locuitori.

    „Judeţul Iaşi are aproape 1 milion de locuitori, iar oraşul va continua să crească; în urma estimărilor, aproximativ 20%-25% din populaţia din România va ajunge să locuiască în Iaşi. Oraşul are o fundaţie academică mare – fiind prezente aici 6 universităţi, 42 facultăţi şi 60.000 de studenţi. De asemenea, are un aeroport internaţional cu un potenţial de creştere a traficului – în 2017 a înregistrat o creştere a traficului de 20%”, a descris Maggie Kitchoff potenţialul oraşului.

  • Cât costă să îţi faci o parcare în România şi ce condiţii trebuie să îndeplinească proprietarii

    „Amenajarea parcărilor poate fi considerată în primul rând responsabilitatea autorităţilor, însă dacă luăm în calcul timpul relativ
    scurt de recuperare a investiţiei într-un sistem de parcare cu plată, considerăm că şi companiile private au responsabilitatea de a amenaja şi întreţine locuri de parcare în zonele de interes ridicat”, descrie Mihaela Racoviţă, managing partner al Tritech Group, cea mai nouă nişă pe care au intrat. Compania pe care o conduce a fost înfiinţată în 2004, având iniţial ca obiect de activitate sistemele de securitate.

    Ulterior, compania şi-a extins activităţile şi pe importul şi distribuţia de automatizări de căi de acces şi pe comercializarea şi instalarea de sisteme integrate de securitate (sisteme de avertizare la incendiu, sisteme de control acces şi sisteme de supraveghere video). De-a lungul timpului, au păstrat aceste domenii de activitate, însă au identificat un potenţial în sistemele de plată a parcării.

    Anul trecut, veniturile companiei au fost generate, în procent de 60%, de panourile fotovoltaice şi restul, de activităţi precum importul şi distribuţia de automatizări căi de acces, comercializarea şi instalarea de sisteme integrate de securitate (sisteme de avertizare la incendiu, sisteme de control acces şi sisteme de supraveghere video) şi comercializarea şi instalarea de sisteme de parcare cu plată. În ceea ce priveşte investiţiile companiei, cea mai mare dintre acestea, respectiv 2,5 milioane de euro, a fost direcţionată înspre construcţia fabricii de panouri fotovoltaice a companiei de la Ovidiu, din judeţul Constanţa, inaugurată în 2015. Compania investeşte însă constant în instrumente de lucru şi de pregătire profesională a angajaţilor.

    Potrivit Mihaelei Racoviţă, piaţa pe care o ţintesc cu sistemele de parcare cu plată se împarte în parcări administrate de autorităţi publice (gări, aeroporturi, pieţe, etc.) şi parcări private. Acestea din urmă pot fi şi parcări care deservesc şi sunt încadrate în diverse obiective (centre de afaceri, centre comerciale, centre medicale, hoteluri etc.) sau parcări de sine stătătoare.

    „Nivelul de interes al publicului general pentru parcările cu plată a crescut în ultimii ani faţă de anii 2004-2005, semn al creşterii aglomerării, dar şi al nivelului de educaţie; putem interpreta şi prin faptul că jucătorii din piaţă au contribuit la o orientare către monetizarea parcărilor de către administraţiile publice, investitori şi antreprenori”, descrie ea potenţialul dezvoltării unei afaceri cu parcări.
    Cum se construieşte însă o astfel de afacere?

    „În ceea ce priveşte sistemul de parcare cu plată, alegerea acestuia depinde de numărul de locuri de parcare, de circuitul vehiculelor şi de alţi factori de infrastructură rutieră din zona în care este amplasată parcarea”, explică Mihaela Racoviţă. Investiţia variază între 18.000 de euro şi 60.000 de euro, dar pentru parcările aferente centrelor comerciale sau aeroporturi investiţia poate fi de până la 400.000 de euro. Investiţia în infrastructura parcării este la latitudinea beneficiarului proiectului (poate alege un anumit tip de pavaj, spre exemplu), potrivit Mihaelei Racoviţă.

    Amortizarea investiţiei este influenţată de mai mulţi factori, însă, observă Racoviţă, în esenţă este vorba despre cererea şi oferta pentru zona respectivă. Beneficiarul poate dori să recupereze investiţia într-un timp foarte scurt sau poate eşalona amortizarea preferând să ofere bonusuri clienţilor sub forma posibilităţii de folosire a parcării (cum este cazul centrelor comerciale sau al hotelurilor). Din experienţa instalărilor, investiţia într-un sistem de parcare cu plată se recuperează între 3 luni şi 9 luni, explică Racoviţă. „Accesul facil la un loc de parcare merită investiţia şi se leagă cu gradul de civilizaţie şi de dezvoltare economică”, adaugă ea.

    Cei care cumpără un astfel de sistem se împart în trei categorii: reprezentanţii parcărilor publice (spre exemplu, în portofoliul lor se numără Aeroportul Internaţional Iaşi sau Centrul Istoric Alba Iulia), a doua este cea a parcărilor incluse în diverse obiective (în portofoliul lor se află Băneasa Shopping City sau Patinoarul Telekom Arena, precum şi hoteluri din ţară), a treia categorie este cea a afacerilor de sine stătătoare. În această ultimă categorie se află beneficiarii care au un teren disponibil într-o zonă de interes public şi au decis să îşi dezvolte o afacere transformând imobilul în parcare privată cu plată.

    Mihaela Racoviţă oferă ca reper în interesul românilor pentru dezvoltarea unei astfel de afaceri numărul vizitatorilor pe site-ul lor: 9.000 vizitatori unici, în creştere cu 90% faţă de anul 2017.Ca împărţire geografică, cel mai mare interes pentru sistemele lor l-au manifestat clienţi din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov.

    În ceea ce priveşte preţul plătit de clienţii parcărilor, Racoviţă spune: „Ne aşteptăm ca cererea şi oferta din zonă să dicteze preţul, chiar fiind el peste media pieţei”.

    „Ne-am propus să creştem organic afacerea pe toate liniile şi o provocare în acest sens este să ajungem la clienţi prin mediul online. În zilele noastre fiecare achiziţie începe cu o căutare pe internet şi ne-am propus să fim prezenţi nu doar offline, ci şi online.”
    Potrivit Mihaelei Racoviţă, există nevoia ca mai mulţi clienţi să aibă o viziune pe termen lung, să înţeleagă că relaţia cu ei nu se limitează la a furniza şi instala un sistem de parcare cu plată; compania oferă şi servicii postvânzare, precum şi partea de consultanţă tehnică şi comercială, pe care o oferă atât la început, cât şi pe parcurs (în situaţia în care, de pildă, cei care au cumpărat un astfel de sistem şi-au propus să extindă zona de parcare).

    „O provocare a afacerii ţine de zona tehnologică, odată cu avansul metodelor de plată depunem toate eforturile să ne sprijinim beneficiarii să vină în întâmpinarea cererii venite din partea clienţilor prin diversificarea metodelor de plată: numerar, aplicaţii mobile, plată cu cardul, plată prin SMS.”

    Mihaela Racoviţă, managing partner al Tritech Group, are formare profesională economică. S-a angajat în urmă cu 10 ani în cadrul Tritech Group ca asistent manager, evoluând până în rolul de partener în firmă. Potrivit reprezentanţilor companiei, în cadrul acesteia nu există poziţia de CEO, coordonarea fiind realizată în echipă de către Mihaela Racoviţă din poziţia de managing partner şi de către Octavian Ghinea din poziţia de technical partner. 

  • 100 cele mai puternice femei din business: Anita Niţulescu, CEO { Eurolife ERB Asigurări }

    •   Anita Niţulescu conduce Eurolife ERB Asigurări România (companie care include Eurolife ERB Asigurări de Viaţă şi Eurolife Asigurări Generale), având o carieră de peste 20 de ani în domeniul asigurărilor.
    •   Spune că autenticitatea este valoarea care o defineşte, atât ca profesionist, cât şi ca om. „Atunci când eşti sincer cu tine însuţi, atunci când eşti tu, totul devine mult mai simplu”.
    •   Principiile la care nu a renunţat niciodată sunt integritatea, onestitatea şi atenţia acordată celor din jur, indiferent că este vorba de colegi sau de parteneri de afaceri; la fel de important este şi să recunoşti meritele, să încurajezi părăsirea zonei de confort şi să poţi da un feedback constructiv, atunci când este cazul. 

    Prime brute subscrise (2017): 110 mil. lei
    Profit: 3 mil. lei
    Număr de angajaţi: 55

  • Povestea tinerei care a reuşit în mai puţin de două zile ce alţii nu reuşesc o viaţă întreagă

    La 27 de ani şi după o bună perioadă de timp petrecută în corporaţii, Payal Kardakia şi-a propus să găsească, în mai puţin de două săptămâni, o idee de afaceri cu care să intre în lumea antreprenoriatului.
     
    Era anul 2010, iar Kadakia lucra pentru Warner Music Group, în New York. Nu i-a luat două săptămâni, ci doar 36 de ore: un website care să permită rezervarea online a unor clase de balet şi fitness.
     
    Ideea i-a venit în timp ce încerca să realizeze o programare online la un curs de balet, dar niciuna dintre platformele disponibile online nu permitea rezervarea propriu-zisă şi nici nu oferea prea multe informaţii. “Am vizitat şase siteuri diferite şi nu m-am lămurit dacă ceea ce ofereau mi se potrivea”, a povestit tânăra celor de la BBC. “Trecuse mai bine de o oră şi eu tot nu rezervasem nimic.”
     
    Modelul de business era bazat pe comisioane pe care Payal Kardakia le încasa de la sălile respective.
     
    În ianuarie 2011, ea a lansat prima versiune a siteului ClassPass. Astăzi, afacerea este estimată la o valoare de 470 de milioane de dolari; ClassPass funcţionează în Statele Unite, Marea Britanie, Canada şi Australia.
     
    Prin siteul ClassPass au fost rezervate, de-a lungul celor 8 ani de activitate, peste 60 de milioane de rezervări.

  • Cele mai responsabile companii din România: Zitec – #cei1024

    Motivaţie

    Zitec şi-a propus să contribuie la reducerea crizei de sânge din România şi să salveze minimum 3.000 de vieţi cu ajutorul a câte 1.024 de persoane în fiecare an. „După experienţa mai multor sesiuni la noi la sediu, ne-am dat seama că numărul donatorilor creşte considerabil dacă nu e nevoie să-ţi iei o zi liberă, să mergi la Centru şi să aştepţi acolo fără să ai garanţia că vei putea dona. În schimb, dacă vine echipa medicală la birou, procesul de analize şi recoltare durează undeva în jurul a 30 de minute pentru fiecare donator”, spun reprezentanţii Zitec.

    Descrierea proiectului

    #cei1024 este o campanie de donare de sânge la birou iniţiată de Zitec în 2016 şi sprijinită de echipa mobilă a Centrului de Transfuzie Bucureşti. Începând cu 2014, reprezentanţii Zitec au organizat în mod constant sesiuni de donare la birou, la sediul companiei, iar următorul pas a fost lansarea invitaţiei de participare la sesiuni de donare şi către alte companii din industrie. Platforma www.1024.ro facilitează înscrierea oricui lucrează într-o echipă, într-o organizaţie sau într-o clădire de birouri şi vrea să organizeze o sesiune de donare de sânge. E nevoie doar de un spaţiu de 3×3 mp şi de minimum 40 de angajaţi care vor să doneze. Echipa #cei1024 administrează comunicarea şi mijlocirea legăturii cu centrul de transfuzii aferent, oferă informaţii şi facilitează donarea.

    Rezultate

    În prezent, peste 35 de companii din Bucureşti şi din ţară donează o dată sau de mai multe ori pe an la sediul lor. Anul trecut, s-au alăturat proiectului şase noi parteneri – echipele mobile ale MApN, CTS Cluj, Iaşi, Constanţa, Timişoara şi Maramureş, ceea ce s-a tradus într-o extindere la nivel naţional, astfel că, în prezent, companii din peste 15 judeţe din ţară pot dona chiar de la birou. Până în prezent, prin campania #cei1024 au donat 3.152 de oameni, echivalentul a 1.418 litri de sânge şi a 9.456 de vieţi salvate.

    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    cca. 6 mil. euro

    Număr de angajaţi
    160

  • De câţi angajaţi este nevoie în industria hotelieră? – ​Călin Ilie, Preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR) şi director general Ibis – VIDEO

     

    „Criza forţei de muncă este cea mai mare problemă pe care noi o întâmpinăm în industria ospitalităţii. Cifra avansată de noi în discuţiile anterioare, adică deficitul de 100.000 de persoane, pleacă din nişte calcule pe care noi le-am făcut, care ţin cont de dezvoltarea extrem de importantă pe care noi o avem în momentul de faţă. Sunt cel puţin 25 de hoteluri noi care sunt în lucru şi urmează să se deschidă. Ca rezultat al unor cifre mai bune pe care le-am înregistrat în ultima perioadă în turism, care pleacă de la o comparaţie cu media europeană, unde unul din zece angajaţi lucrează în turism, deci 10% din forţa de muncă activă are legătură cu domeniul ospitalităţii, pe când în România suntem undeva la 5%. Deci potenţialul e mult mai mare şi astăzi din întrebările pe care noi le-am adresat operatorilor din turism a rezultat că o cifră de 100.000 de angajaţi ar rezolva deficitul de pe piaţă. Sigur că unii dintre ei sunt sezonieri, mă refer la sezonul de pe litoral unde criza e acută şi unde simţiţi şi dumneavoastră în serviciile pe care le întâmpinaţi când mergeţi acolo, dar estimarea de 100.000 corespunde pe deplin părerilor operatorilor din turism.”

    BM: Nu am văzut pe litoral angajaţi din state asiatice, am văzut din Republica Moldova, dar nu s-a ajuns încă la importul de personal din Asia. Sunt românii mobili vara?

    „Nu, acest lucru se explică prin faptul că sezonul nu este foarte mare, mai avem o problemă cu sezonalitatea foarte mică pe litoral. Să lucrezi doar trei luni de zile în plin sezon nu prea se justifică să faci eforturile de a aduce un angajat din ţările non-UE, să investeşti în aducerea lui, în pregătirea lui, astfel încât să-l foloseşti doar trei luni, nu face sens. Din rândul operatorilor de pe litoral sau din alte zone extrem de sezoniere vor apela în continuare la forţă de muncă fie din ţară, fie din proximitate, mă refer la Moldova, Ucraina, Serbia ţări care pot să vină.”

  • Mai ştii ce face şeful tău? – Piaţa de business din România are nevoie de cancanurile din companii

    A fost un story extraordinar, care ţi-a reţinut atenţia de la prima până la ultima propoziţie. O poveste în care descria cum Jeff Bezos se întâlnea cu amanta, cum foloseau hoteluri retrase şi camere separate, cum se fereau de toate privirile. Probabil că Jeff Bezos nu ar fi făcut anunţul că divorţează de soţia lui aşa intempestiv dacă nu ar fi fost vândut presei de către fratele amantei.

    În aceeaşi ediţie a Wall street Journal, pe prima pagină în dreapta era un articol legat de un şef mare din industria de entertainment americană, care fusese prins în campania MeToo” referitoare la hărţuirea sexuală. Un alt subiect de cancan. The Wall Street Journal şi Financial Times, cele mai importante ziare de business din lume, nu ratează nicio ştire şi chiar vânează ştiri legate de ceea ce în România ar fi considerat cancan: scandalurile şi bârfele din marile companii legate de şefi, salariile directorilor care conduc companiile, corupţia din companiile private, modul cum folosesc directorii bunurile şi banii companiilor – tocmai Carlos Ghosn, fostul şef de la Renault, este acuzat că şi-a făcut nunta pe banii Renault, că avea la dispoziţie trei avioane private, că plătea studiile copiilor din banii grupului, sau că avea patru case în diferite oraşe ale lumii renovate şi plătite de companiile pe care le conducea –, de luptele interne între directori, de luptele între acţionari (un mare fond de investiţii, Elliott, care este principalul acţionar de la Fondul Proprietatea, urmărea directorii companiilor pe care le viza pentru a-i ameninţa ulterior) etc.

    Toată presa de business urmăreşte şi caută să scrie despre salariile marilor directori din marile companii: nu salariul în sine este o problemă, ci corelaţia lui cu performanţa companiei, adică acţionarii trebuie să ştie pe cine dau banii şi de ce. În ultimii ani, presa de business urmăreşte tot mai mult cazurile de corupţie din companii, aşa cum există în companiile de stat. Directorii pot supraevalua activele şi rezultatele financiare pentru a obţine bonusuri sau pentru a avea o creştere a valorii acţiunilor, care este partea variabilă şi cea mai consistentă dintr-un pachet salarial.

    Prăbuşirea Steinhoff, unul dintre cei mai mari retaileri din Europa, care deţine printre altele brandurile Kika şi Pepco, prezente şi în România, a scos la iveală o fraudă de 6,5 miliarde de euro, obţinută prin umflarea valorii activelor şi a profitului. Acum toţi se întreabă cum de a fost posibil acest lucru, cum de nu au văzut auditorii, cine a câştigat şi cât.

    Luptele interne din marile familii care deţin businessuri de miliarde, zeci şi sute de miliarde de euro sau dolari sunt subiecte de interes pentru presa de business şi nu numai.

    Spălarea rufelor în public face senzaţie. Bolile magnaţilor sau ale directorilor sunt subiecte pe agenda de business pentru că au un impact direct în viaţa companiilor. Dacă eşti persoană importantă în America şi nu declari un cancer boardului, acţionarilor sau publicului, poţi fi dat în judecată pentru ascunderea de informaţie relevantă, pentru că dacă ar fi fost cunoscută, cei implicaţi ar fi luat o altă decizie.

    Acţionarii, care au expuneri de zeci şi sute de miliarde de euro, trebuie să ştie pe cine mizează şi cine are grijă de banii lor. Între un subiect de cancan şi o analiză de politică monetară şi valutară, The Wall Street Journal sau Financial Times nu au nicio îndoială ce pun pe prima pagină. România a fost ferită de astfel de subiecte de cancanuri din business. Poate doar Cancan a mai reuşit să scoată în prim-plan câteva bârfe din cadrul firmelor sau din viaţa milionarilor români.

    Marile companii din România se confruntă şi ele cu astfel de bârfe şi cancanuri care pot avea un impact în business. „Mai ştii ce face şeful tău?” ar bate în orice moment orice ştire legată de inflaţie, majorarea dobânzilor sau creşterea cursului, care au un impact direct în buzunar, pentru că şi cancanurile fac parte din business. 

  • FSLI, despre extinderea învăţământului obligatoriu la 15 clase: Avem nevoie de şcoli dotate şi cadre bine pregătite

    Aceste modificări impun însă, spun sindicaliştii, autorităţilor elaborarea unei strategii cu aplicare imediată, prin care să fie rezolvate o serie de probleme cu care se confruntă sistemul de învăţământ.

    În primul rând, avertizează FSLI, trebuie găsite soluţii pentru o problemă care trenează de ani de zile, şi anume deficitul locurilor la grădiniţă.
     
    “Numai în Bucureşti există un deficit de 7.000 de locuri. În plus, numărul cadrelor didactice din învăţământul preşcolar este insuficient. Sunt multe situaţii în care educatoarele sunt nevoite să lucreze cu grupe de preşcolari supradimensionate”, arată Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), într-un comunicat de pres remis marţi dimineaţa MEDIAFAX.
     

  • Când sistemul public nu e suficient, intervin companiile. Vodafone a investit peste 800.000 de euro în renovarea şi modernizarea centrelor de transfuzie sangvină din România

    Motivaţie
    România ocupă, conform studiilor, unul dintre ultimele locuri în privinţa numărul donatorilor de sânge constanţi la mia de locuitori. În spitalele din ţară sunt amânate intervenţii chirurgicale, iar persoanele care au nevoie de transfuzii şi produse din sânge întâmpină greutăţi în tratament.
    Anual, peste 600.000 de români au nevoie de sânge şi preparate din sânge. România este într-o criză permanentă de sânge în toate judeţele ţării. În momentele cu încărcătură emoţională, în România apar „vârfuri de donare” în care donatorii asaltează centrele şi iau pe nepregătite personalul medical subdimensionat (logistic, uman).  

    Descrierea proiectului
    Îmbunătăţirea sistemului transfuzional este un proces complex care presupune atât creşterea numărului donatorilor de sânge, cât şi îmbunătăţirea condiţiilor de donare. O piedică serioasă în procesul de donare era starea deplorabilă în care se aflau centrele de transfuzie sangvină din ţară, potrivit reprezentanţilor Vodafone România. Renovarea şi dotarea lor cu aparatură corespunzătoare au devenit astfel priorităţi.
    În perioada 2014 – 2017, proiectul a acoperit renovarea a 18 din cele 42 de centre de transfuzie sangvină din ţară. Restul de 24 de centre au trecut prin diverse lucrări de renovare şi dotare în perioada 2017 – 2018, finalizarea întregului proiect fiind estimată pentru prima jumătate a lui 2019. Intervenţiile realizate până acum în cele 24 de centre au fost adaptate la necesarul identificat la faţa locului: în 8 centre (din judeţele Argeş, Dolj, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Vaslui şi Vrancea) au avut loc renovarea şi modernizarea traseului donatorului, iar în alte 16 judeţe (Dâmboviţa, Galaţi, Hunedoara, Brăila, Harghita, Caraş-Severin, Vâlcea, Maramureş, Botoşani, Teleorman, Tulcea, Dolj, Neamţ, Bacău, Timiş, Bihor) a avut loc dotarea cu mobilier medical specific pentru recoltarea sângelui.

    Rezultate
    În fiecare an, peste 418.000 de persoane donează sânge în spaţiile renovate şi dotate cu aparatură modernă prin proiectul „O şansă pentru viaţă – renovarea şi modernizarea centrelor de transfuzie sangvină din România”. Suprafaţa renovată până acum în toate centrele depăşeşte 33.700 mp.
    În prezent, peste 837.000 de pacienţi din România primesc anual sânge recoltat şi prelucrat în condiţii de siguranţă transfuzională, din centrele de transfuzie renovate şi modernizate. Dotarea centrelor prin acest proiect include 118 paturi de recoltare fixe, 18 scaune de recoltare mobile, 21 de echipamente medicale (centrifugi, hemomixere, frigidere de stocare a sângelui, congelatoare medicale şi echipamente medicale), o canapea pentru sala de aşteptare, 297 de scaune pentru zonele de aşteptare, 38 de mese medicale, 10 dulapuri medicale.

    Venituri din servicii (anul fiscal 2017-2018)
    723,6 mil. euro

    Număr de angajaţi
    3.000

    Valoarea investiţiei
    3,7 mil. lei

  • Se întâmplă: Două dintre cele mai mari bănci din Europa merg înainte şi încep discuţiile pentru o fuziune

    Acţiunile bursiere ale creditorilor din Germania s-au tranzacţionat în creştere după ce luni mediul german de business a fost acaparat de un sentiment pozitiv legat de o potenţială fuziune între cele mai mari două bănci din ţară, potrivit Reuters.

    Berlinul a început să facă presiune asupra Deutsche Bank să vină cu un plan pe termen lung după ce s-a chinuit timp de un deceniu să redevină o bancă profitabilă după criza din 2008 – perioadă în care cel mai mare creditor din Germania a plătit miliarde de euro în amenzi şi penalizări.

    Astfel, ieri la ora 15.30 acţiunile Deutsche Bank se tranzacţionau la 8 euro per acţiune, în creştere cu 3,7% de la începutul şedinţei la o capitalizare de circa 16,6 mld. euro. În acelaşi timp, acţiunile Commerzbank se tranzacţionau la 7 euro per acţiune, în creştere cu 5,9% de la începutul şedinţei, la o capitalizare bursieră de aproape 8,8 mld. euro.

    Federaţia nemţească BGA, care reprezintă companiile medii şi mari care exportă bunuri şi servici, a anunţat ieri că o fuziune ar putea avea sens dacă rezultatul ar da naştere unui jucător pe termen lung pentru economia germană.

    Înăsprirea cadrului de reglementare corelat cu dobânzile scăzute fac din ce în ce mai dificilă pentru bănci acordarea de credite de export.

    „Devine din ce în ce mai greu pentru companii să găsească un partener care poate oferi finanţare. Modelul de business al băncilor este pus sub presiune, şi ne-am bucura dacă pe termen lung am avea cel puţin un jucător global ca partener internaţional pentru businessurile noastre”, a spus Holger Bingmann, preşedintele BGA.

    CEO-ul Deutsche Bank a anunţat că este de acord să se întâlnească cu omologul său pentru a începe discuţiile informale, potrivit unei surse citate de Reuters. Potrivit informaţiilor, investitorul american Cerberus Capital Management, un acţionar majoritar atât în Deutsche Bank cât şi în Commerzbank, este deschis către o fuziune.