BusinessMagazin

Tag: nato

  • Dacă vrei pace, pregăteşte-te de război: România va cheltui 2,5% din PIB pentru armată. La fel şi Germania. Războiul din Ucraina a schimbat toată arhitectura securităţii în Europa

    România va cheltui 2,5% din PIB, în 2023, pentru Armată, scrie pre­şedintele Ro­mâ­niei, Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis luni cu prilejul Zilei Forţelor Terestre. Ar fi vorba de 28,5 mld. lei (5,7 mld. euro), la PIB-ul estimat de Comisia Naţională de Prognoză pentru 2023. Nu este neapărat o noutate, preşedintele a mai spus asta, dar pare un angajament, de această dată serios, având în vedere ceea ce se întâmplă lângă noi.

    „Ne aflăm într-un context de securitate complicat, rezultat al agresiunii armate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, şi se impun, aşadar, măsuri speciale suplimentare, cu caracter strict defensiv“, susţine preşedintele Iohannis.

    Ceea ce părea de neconceput în urmă cu un an s-a produs. Dictonul latin „Si vis pacem, para bellum” (Dacă vrei pace pregăteşte-te de război) este mai actual decât oricând.

    „La summitul extraordinar al NATO din 24 martie, prin implicarea activă şi susţinerea ţării noastre, s-au luat decizii ferme pentru consolidarea pe termen lung a posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic al NATO”, spune preşedintele României în mesajul citat – un limbaj de lemn, plin de superlative, dar care trebuie luat în seamă.

    „Consolidarea capacităţii de apărare reprezintă o prioritate strategică pentru ţara noastră, aşa cum rezultă şi din decizia de a creşte cheltuielile pentru Apărare de la 2% la 2,5% din PIB începând de anul viitor”, scrie preşedintele.

    Povestea acestui 2% din PIB alocat Apărării a fost mărul discordiei între administraţia americană a lui Donald Trump şi guvernul german condus de Angela Merkel. Atât cât a fost pace.

    Poate are America un PIB de 20.000 de miliarde de dolari, dar nici PIB-ul Germaniei, de 4.000 de miliarde de dolari – de trei ori mai mare ca al Rusiei –  nu este de lepădat. Americanii spun aşa: noi cheltuim 4-5% din PIB pentru apărare. Voi, europenii, doar undeva la 1-1,5% din PIB, de căciulă. Păi nu avem o apărare comună? De ce să plătim noi pentru voi? Europenii susţineau că armata americană este mai aproape de Asia, de frontierele Chinei – acolo ar fi fost pericolul, în vreme ce noi suntem bine – pace de 70 de ani, bunăstare pentru toată lumea. Iată că istoria este ciudată, iar războiul a ajuns la graniţele UE şi ale României. Declaraţiile publice ale unui general rus sunt relevante: Rusia vrea întreg litoralul Ucrainei ca să facă o joncţiune cu Transnistria, provincie a Republicii Moldova. Dacă Rusia reuşeşte asta, Republica Moldova nu ar mai exista – pentru că nu are armată sau are una pe care un singur batalion rus ar face-o praf.

    După ce a susţinut conducta şi a finanţat (nu din buget, dar va trebui să plătească compensaţii, pentru că a garantat investiţia de 10 miliarde de euro) Nord Stream 2, noul guvern al Germaniei are probleme. Cândva idolul Germaniei şi al întregii Europe, Angela Merkel este pusă la zid pentru rolul ei în ascensiunea Rusiei. Angela Merkel nu a vrut să crească cheltuielile de apărare pentru că se înţelegea bine cu Vladimir Putin, dar a crescut dependenţa ţării de gazul Federaţiei Ruse – gaz ieftin, bun, aproape. Economia ţării a profitat, dar strategii germani nu au anticipat şi nota de plată ascunsă.

    Istoria este altminteri de cum cred şi cei mai străluciţi strategi. Germania nu voia să-şi crească cheltuielile de apărare pentru că judeca aşa: la un PIB de 4.000 de miliarde de dolari (3.700 mld. euro), chiar şi 1,5% din PIB alocat apărării este peste tot ce alocă Rusia apărării.

    Noul guvern german va duce cheltuielile de apărare anuale la peste la 2% din PIB (în jur de 100 de miliarde de dolari (92 mld. euro) – cu cel puţin o treime peste bugetul de apărare al Rusiei, ceea ce lui Donald Trump nici nu i-ar fi trecut prin minte să ceară, în urmă cu 3-4 ani. În plus, armata germană va primi fonduri de 100 de miliarde de euro (109 mld. dolari) pentru înzestrare, după cum a anunţat cancelarul  Olaf Scholz.

  • Rusia a transmis avertismente oficiale Suediei şi Finlandei asupra consecinţelor aderării la NATO

    Administraţia Vladimir Putin a transmis avertismente Suediei şi Finlandei referitoare la efectele eventualei integrări în Alianţa Nord-Atlantică, afirmă Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova.

    “Noi am emis toate avertismentele, atât public, cât şi prin canale bilaterale. Suedia şi Finlanda cunosc aceste lucruri, nu vor trebui să fie surprinse de nimic, au fost informate despre tot, la ce vor conduce aceste decizii”, a declarat Maria Zaharova la postul Russia-24, citat de BBC News.

    Parlamentul Finlandei va iniţia miercuri o dezbatere pe tema oportunităţii aderării la NATO, în contextul intensificării poziţiilor politice în acest sens la Helsinki după invazia militară rusă în Ucraina.

    În pofida avertismentelor Rusiei că va instala capabilităţi nucleare în regiunea Mării Baltice dacă Finlanda sau Suedia aderă la NATO, Guvernul de la Helsinki a semnalat că va lua rapid o decizie pe această temă. Şi lideri politici din Suedia au evocat posibilitatea aderării la NATO.

    Administraţia Vladimir Putin a avertizat în mai multe rânduri că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. “NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare”, a declarat săptămâna trecută Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să “reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

    Înaintea invaziei militare, Moscova a criticat vehement intenţia Ucrainei de a deveni membră NATO şi a cerut garanţii de securitate din partea Alianţei Nord-Atlantice. NATO argumentează că nu are intenţii ofensive, ci doar o strategie defensivă.

  • Un general britanic aruncă bomba: NATO nu este pregătită pentru război cu Rusia. Ar trebui să ne fie ruşine!

    Deşi autorităţile dau asigurări că Rusia nu poate învinge NATO, în eventualitatea unei confruntări directe, Richard Barrons are altă părere.

    „Principalul motiv pentru care vrem să evităm un război între Rusia şi NATO este că NATO nu este pregătită. Şi ar trebui să ne fie ruşine de asta”, a declarat ieri generalul britanic Richard Barrons, şeful Comandamentului Forţelor Comunale din 2013 până în 2016, în cadrul unei audieri în faţa Comisiei de Apărare a Parlamentului de la Londra, scrie The Independent.

    Ţările Alianţei au sprijinit Ucraina cu arme şi ajutor financiar încă de la începutul invaziei ruse, dar au avut grijă să evite orice acţiune care le-ar putea trage în război, a comentat generalul. Răspunzând apoi celor care l-au întrebat în ce moment NATO va fi forţată să intre în război cu Rusia, Barrons a răspuns: NATO „ar avea de luat o decizie”, dacă forţele ruse ameninţă anumite ţării.

    De ceva vreme încoace, vrând să liniştească spiritele, oficialii NATO, în frunte cu Mircea Geoană, au dat asigurări că Rusia nu poate ieşi triumfătoare dintr-o confruntare cu NATO. „Raportul de militari este de 10 la 1 în favoarea NATO”, este unul dintre argumentele emise de fostul candidat la preşedinţia României.


     

  • Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei ameninţă că Finlanda şi Suedia vor deveni frontieră de război dacă aderă la NATO

    Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zakharova, a avertizat că dacă Suedia şi Finlanda aderă la NATO, vor deveni o nouă frontieră în conflictul NATO cu Rusia.

    Potrivit acesteia, „consecinţele negative pentru pace şi stabilitate în nordul Europei sunt evidente”.

    Suedia şi Finlanda plănuiesc să adere la NATO în această vară după ce Sanna Marin, prim-ministrul finlandez, a declarat că a sosit momentul ca Finlanda să îşi reconsidere serios poziţia faţă de NATO.“Rusia nu este vecinul pe care îl credeam”, a declarat ea la sfârşitul săptămânii, îndemnând ca decizia să fie luată “în mod temeinic, dar rapid”.

    Joi, Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a ameninţat că Rusia îşi va consolida toate forţele din regiune,  inclusiv prin instalarea de arme nucleare în regiunea baltică dacă cele două ţări nordice se vor alătura alianţei conduse de SUA. 

    Pe 13 aprilie, premierul Finlandei, Sanna Marin s-a întâlnit cu premierul Finlandei, Magdalena Andersson, într-o atmosferă degajată.Ea a postat pe pagina sa de Facebook următoarea declaraţie:

    “Am avut plăcerea să o întâlnesc astăzi la Stockholm pe colega mea, prim-ministrul suedez Magdalena Andersson. Am discutat despre războiul ucrainean, securitatea europeană şi procesele politice externe şi de securitate ale ţărilor noastre. Atât Finlanda, cât şi Suedia evaluează în prezent posibila aderare la NATO şi impactul acesteia asupra securităţii Europei de Nord şi a regiunilor Mării Baltice”.

    .

  • Alte două ţări ameninţate de Rusia că vor fi văzute ca “adversari” dacă vor adera la NATO

    Finlanda şi Suedia au parcurs miercuri etape importante în drumul lor spre aderarea la NATO, guvernul finlandez prezentând un raport de securitate legislatorilor, iar partidul de guvernământ din Suedia iniţiind o analiză a opţiunilor de politică de securitate, scrie Sky News.

    Răspunzând acestei idei în această dimineaţă, fostul lider rus Dmitri Medvedev a declarat că vor exista consecinţe în cazul în care cele două state vor adera la NATO.

    Vorbind în această dimineaţă, Medvedev a declarat că ar trebui să se pună capăt discuţiilor despre o regiune baltică fără arme nucleare, adăugând că “echilibrul trebuie restabilit”.

    El a mai spus că, deşi nu ar reprezenta o mare schimbare pentru Rusia, aceasta “va avea mai mulţi opozanţi înregistraţi oficial” şi că va “lua măsuri” în regiune.

    Unul dintre principalele puncte nevralgice ale Rusiei în relaţia cu Ucraina a fost reprezentat de ambiţia de a adera la NATO – la care se pare că acum a renunţat.

  • Le Pen vrea retragerea Franţei din anumite structuri NATO şi reducerea contribuţiilor la UE

    Marine Le Pen, adversara preşedintelui Emmanuel Macron în scrutinul prezidenţial, pledează pentru “apropierea strategică” între NATO şi Rusia şi, deşi vrea menţinerea Franţei în NATO, propune retrgerea din Comandamentul aliat şi reducerea contribuţiilor la Uniunea Europeană.

    Marine Le Pen, candidata formaţiunii Mobilizarea Naţională (extremă-dreapta) în scrutinul prezidenţial din Franţa, a pledat miercuri pentru “o apropiere strategică între NATO şi Rusia, imediat ce războiul ruso-ucrainean se va încheia printr-un tratat de pace”. Este interesul Franţei şi al Europei, dar eu cred că şi al Statelor Unite, care nu au niciun interes să asiste la o alianţă strânsă chinezo-rusă”, a declarat Marine Le Pen, în prezentarea politicii externe, potrivit cotidianului Le Monde.

    “Dacă voi fi aleasă preşedinte, voi decide retragerea din Comandamentul integrat al NATO, dar nu voi renunţa la Articolul 5, privind apărarea reciprocă între membrii Alianţei Nord-Atlantice. Dar nu vom plasa trupele noastre nici sub comandamentul integrat al NATO, nici sub un viitor comandament european”, a adăugat Marine Le Pen, justificând decizia prin “refuzul de subordonare faţă de protectoratul american” şi refuzul “implicării în războaiele americane”.

    Marine Le Pen a dat asigurări că ea nu vrea retragerea Franţei din Uniunea Europeană. “Nu am un astfel de proiect”, a precizat ea, potrivit postului BFMTV, explicând însă că vrea reducerea contribuţiilor la bugetul UE. “Vrea să reducem contribuţia la cinci miliarde, acum este în medie de opt-nouă miliarde”, a argumentat Marine Le Pen.

    Conferinţa de presă a candidatei la funcţia de preşedinte al Franţei a fost întreruptă scurt timp de un protestatar care a denunţat relaţiile cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, dar Marine Le Pen a condamnat un act “provocator” şi a dat asigurări că este “independentă de orice putere externă”. Rugată de jurnalişti să comenteze acuzaţiile că a fost în trecut o susţinătoare a preşedintelui rus, Vladimir Putin, Marine Le Pen a precizat: “Niciodată nu am făcut altceva decât să apăr interesele Franţei”.

    Marine Le Pen s-a pronunţat în favoarea extinderii numărului membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU, considerând că trebuie să existe şi reprezentanţi ai Africii şi ai Americii de Sud. În prezent, membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU sunt Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China.

    Marine Le Pen a dat asigurări că, dacă va deveni preşedinte, nu va retrage Franţa din Acordul internaţional de la Paris, privind protejarea climei.

    Referindu-se la relaţia cu Beijingul, Marine Le Pen a argumentat că naţiunea chineză “reacţionează doar la un raport de forţă”. “Voi menţine relaţii de la egal la egal cu Beijingul”, a subliniat ea.

  • Le Pen vrea retragerea Franţei din anumite structuri NATO şi reducerea contribuţiilor la UE

    Marine Le Pen, adversara preşedintelui Emmanuel Macron în scrutinul prezidenţial, pledează pentru “apropierea strategică” între NATO şi Rusia şi, deşi vrea menţinerea Franţei în NATO, propune retrgerea din Comandamentul aliat şi reducerea contribuţiilor la Uniunea Europeană.

    Marine Le Pen, candidata formaţiunii Mobilizarea Naţională (extremă-dreapta) în scrutinul prezidenţial din Franţa, a pledat miercuri pentru “o apropiere strategică între NATO şi Rusia, imediat ce războiul ruso-ucrainean se va încheia printr-un tratat de pace”. Este interesul Franţei şi al Europei, dar eu cred că şi al Statelor Unite, care nu au niciun interes să asiste la o alianţă strânsă chinezo-rusă”, a declarat Marine Le Pen, în prezentarea politicii externe, potrivit cotidianului Le Monde.

    “Dacă voi fi aleasă preşedinte, voi decide retragerea din Comandamentul integrat al NATO, dar nu voi renunţa la Articolul 5, privind apărarea reciprocă între membrii Alianţei Nord-Atlantice. Dar nu vom plasa trupele noastre nici sub comandamentul integrat al NATO, nici sub un viitor comandament european”, a adăugat Marine Le Pen, justificând decizia prin “refuzul de subordonare faţă de protectoratul american” şi refuzul “implicării în războaiele americane”.

    Marine Le Pen a dat asigurări că ea nu vrea retragerea Franţei din Uniunea Europeană. “Nu am un astfel de proiect”, a precizat ea, potrivit postului BFMTV, explicând însă că vrea reducerea contribuţiilor la bugetul UE. “Vrea să reducem contribuţia la cinci miliarde, acum este în medie de opt-nouă miliarde”, a argumentat Marine Le Pen.

    Conferinţa de presă a candidatei la funcţia de preşedinte al Franţei a fost întreruptă scurt timp de un protestatar care a denunţat relaţiile cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, dar Marine Le Pen a condamnat un act “provocator” şi a dat asigurări că este “independentă de orice putere externă”. Rugată de jurnalişti să comenteze acuzaţiile că a fost în trecut o susţinătoare a preşedintelui rus, Vladimir Putin, Marine Le Pen a precizat: “Niciodată nu am făcut altceva decât să apăr interesele Franţei”.

    Marine Le Pen s-a pronunţat în favoarea extinderii numărului membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU, considerând că trebuie să existe şi reprezentanţi ai Africii şi ai Americii de Sud. În prezent, membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU sunt Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China.

    Marine Le Pen a dat asigurări că, dacă va deveni preşedinte, nu va retrage Franţa din Acordul internaţional de la Paris, privind protejarea climei.

    Referindu-se la relaţia cu Beijingul, Marine Le Pen a argumentat că naţiunea chineză “reacţionează doar la un raport de forţă”. “Voi menţine relaţii de la egal la egal cu Beijingul”, a subliniat ea.

  • Finlanda şi Suedia semnalează din nou intenţii de aderare la NATO / Rusia avertizează cele două ţări

    “Finlanda va lua peste câteva săptămâni o decizie” privind posibila candidatură pentru aderarea la NATO, ca reacţie la invazia rusă în Ucraina, a afirmat miercuri premierul Sanna Marin, potrivit cotidianului Le Monde.

    “Nu există altă modalitate de a avea garanţii de securitate decât în cadrul apărării şi disuasiunii comune garantate de Articolul 5 al NATO. Diferenţa între a fi partener şi a fi stat membru este foarte clară”, susţine premierul Finlandei.

    Sanna Marin a făcut aceste declaraţii cu ocazia întrevederii cu premierul Suediei, Magdalena Andersson, care, la rândul său, nu a exclus posibilitatea aderării la NATO. Partidul Social-Democrat din Suedia, aflat la guvernare, a anunţat că îşi va reconsidera poziţia, în contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina. “Atunci când Rusia a invadat Ucraina, poziţia de securitate a Suediei s-a schimbat fundamental”, a declarat Tobias Baudin, unul dintre liderii Partidului Social-Democrat suedez, care până acum se opunea integrării în NATO.

    Administraţia Vladimir Putin a avertizat că eventuala admitere a Suediei şi Finlandei în NATO va atrage consecinţe în materie de securitate. “NATO nu este tipul de alianţă care garantează pace şi stabilitate, iar extinderea nu va aduce securitate pe continentul european. Alianţa Nord-Atlantică rămâne un instrument conceput pentru confruntare”, a declarat marţi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News. Săptămâna trecută, Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să “reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

    Înaintea invaziei militare, Moscova a criticat vehement intenţia Ucrainei de a deveni membră NATO şi a cerut garanţii de securitate din partea Alianţei Nord-Atlantice. NATO argumentează că nu are intenţii ofensive, ci doar o strategie defensivă.

  • Klaus Iohannis: NATO va răspunde la orice provocare sau ameninţare posibilă

    „Prin eforturi comune, contribuim la securitatea spaţiului aliat, asigurăm pacea şi liniştea cetăţenilor noştri. Faptul că ne aflăm împreună în această bază militară reprezintă o dovadă în plus a unităţii, coeziunii şi solidarităţii care există la nivelul NATO. Încă din anul 2014, ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, NATO a început un proces complex de adaptare. Am fost conştienţi că ne confruntăm cu un mediu de securitate marcat de noi riscuri şi ameninţări şi de conduita tot mai agresivă a Federaţiei Ruse în plan regional. Astfel, a apărut postura de descurajare şi apărare a NATO pe Flancul Estic. Agresiunea brutală declanşată de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei a afectat însă fundamental securitatea regională, europeană, euroatlantică şi are proiecţii negative la nivel global – pe mai multe paliere chiar”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că, pentru sprijinirea Ucrainei, greu încercată de această agresiune, NATO şi Uniunea Europeană au luat măsuri concrete şi consistente, iar România a acţionat, la rândul său, rapid şi eficient, atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul societăţii civile.

    „Dincolo de aspectele umanitare, este evident că mediul de securitate internaţional a suferit modificări radicale. În consecinţă, a trebuit să luăm măsuri corespunzătoare de răspuns, strict defensive, menite însă să nu ducă la escaladare. Astfel, NATO a sporit măsurile de pregătire a forţelor militare aliate şi de consolidare a posturii aliate pe Flancul Estic. (…) Vom continua eforturile noastre pentru a asigura răspunsul prompt, hotărât şi robust al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. După cum am decis la recentul Summit de la Bruxelles, vom accelera transformarea Alianţei pentru a consolida postura de descurajare şi apărare a NATO pe termen lung, în special pe Flancul Estic şi la Marea Neagră”, adaugă şeful statului.

    El apreciază că prezenţa militarilor în România are, dincolo de componenta de securitate, şi o dimensiune simbolică.

    „Împreună cu colegii voştri, militarii români, protejaţi şi apăraţi valorile euroatlantice care definesc în mod esenţial societăţile noastre: democraţia, drepturile omului, statul de drept şi dreptul fiecărui popor de a-şi decide propria soartă. Numai împreună putem asigura securitatea şi bunăstarea cetăţenilor noştri. Vă doresc succes în activităţile de pregătire pe care le veţi întreprinde, precum şi în misiunile în care veţi fi angajaţi”, conchide Iohannis.

    Preşedintele Klaus Iohannis vizitează, miercuri, baza militară de la Mihail Kogălniceanu, alături de premierii Belgiei şi României.

  • Iohannis: Cred că încă din această primăvară vom avea grupul de luptă negociat şi finalizat

    „Grupul de luptă a fost aprobat la NATO şi acest lucru a fost surpriza plăcută de la summitul NATO de acum nu foarte multe zile. Deci avem decizia, însă tehnicalităţile, negocierile între aliaţi vor dura o vreme până când se finalizează, dar cred că încă în această primăvară vom avea grupul de luptă negociat şi finalizat”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis la conferinţa de presă organizată marţi cu premierul Belgiei Alexander De Croo.

    Şeful statului român şi-a exprimat speranţa ca Belgia să fie o parte semnificativă din acest grup de luptă.

    „Sunt o serie de aspecte tehnice care trebuie rezolvate, trebuie să vedem şi care e realitatea, care sunt nevoile. În realitate noi am crescut postura pe frontiera de est a alianţei semnificativ deja. Părerea mea este că prezenţa este una pe termen lung, dacă constatăm însă că teritoriul NATO este ameninţat, evident că putem spori prezenţa foarte rapid”, a spus Alexander De Croo.