BusinessMagazin

Tag: muzica

  • Instalaţie sonoră inedită

    Printre evenimentele dedicate marcării trecerii a o sută de ani de la începutul Primului Război Mondial îşi face loc unul muzical găzduit de Tate Britain, în care ”cântăreţii“ sunt instrumente care au suferit stricăciuni în timpul unor conflicte armate.

    ”War Damaged Musical Instruments“ (Instrumente muzicale stricate în război) este o instalaţie sonoră creată de artista Susan Philipsz, care rulează înregistrări realizate cu diverse instrumente care au luat parte la războaie, printre care o tubă recuperată din tranşeele germane, un clarinet lovit de un şrapnel şi o trompetă găsită în epava unei nave torpilate de un submarin german în 1918.

  • Instalaţie sonoră inedită

    Printre evenimentele dedicate marcării trecerii a o sută de ani de la începutul Primului Război Mondial îşi face loc unul muzical găzduit de Tate Britain, în care ”cântăreţii“ sunt instrumente care au suferit stricăciuni în timpul unor conflicte armate.

    ”War Damaged Musical Instruments“ (Instrumente muzicale stricate în război) este o instalaţie sonoră creată de artista Susan Philipsz, care rulează înregistrări realizate cu diverse instrumente care au luat parte la războaie, printre care o tubă recuperată din tranşeele germane, un clarinet lovit de un şrapnel şi o trompetă găsită în epava unei nave torpilate de un submarin german în 1918.

  • Caseta audio nu se predă. Diverşi artişti încă lansează compoziţiile lor pe casetă

    Considerată depăşită odată cu impunerea compact discurilor şi criticată de unii pentru fâşâitul benzii, caseta audio nu se predă, fiind preferată de diverşi artişti pentru lansarea compoziţiilor lor.

    Printre motivele care-i determină să apeleze la această soluţie se numără nu numai preţul redus al acestui mediu de stocare şi posibilitatea de a da comenzi pentru loturi mici de fabricaţie, ceea ce nu se poate face la discurile de vinil, ci şi faptul că oamenilor încă le place să aibă muzica preferată pe un suport fizic, scrie Boston Globe.

    Printre artiştii care nu au uitat de casete se numără Sufjan Stevens ori Best Coast, dar şi Metallica, trupa lansând nu demult în ediţie limitată o casetă demo înregistrată în 1982. Ca să profite de această tendinţă, unele magazine au reînceput să vândă şi casetofoane mai mult sau mai puţin portabile.

  • Cine sunt câştigătorii celei de-a doua ediţii a Galei Premiilor Brâncoveanu

    Oameni de cultură, reprezentanţi ai Academiei Române, diplomaţi, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai mass-media au participat la Gala de aseară şi au fost alături de cei nouă laureaţi şi de membrii juriului.

    Cele şapte categorii premiate au fost Muzică, Arhitectură, Arte Plastice, Istorie, Literatură, Teatru şi Sculptură. Acestora li s-au adăugat două premii speciale, acordate de Fundaţia Alexandrion unor oameni remarcabili, care au pus o amprentă importantă asupra domeniilor în care activează.

    Astfel, premiul pentru Secţiunea Muzică a fost acordat domnului Marin Cazacu, muzician eminent, violoncelist, solist concertist al Filarmonicii George Enescu, membru al Trio-ului Pro Arte, cu activitate concertistică în Româia, Europa, Asia şi cele două Americi.

    Arhitectul şi profesorul universitar Emil Barbu Popescu este laureatul Secţiunii Arhitectură. La cei 77 de ani, este arhitect cu proiecte pe planşetă şi profesor şi are, în portofoliu, lucrări de reper în arhitectura românească: Academia de Fotbal de la Mogoaşoaia, Casa Olimpismului, Sediul Federaţei Române de Fotbal sa Stadionul Sportul Studenţesc.

    Câştigătorul Secţiunii Arte Plastice este pictorul şi graficianul român Sorin Dumitrescu, discipol al părintelui Constantin Galeriu, profesor universitar la Academia de Arte din Bucureşti şi membru corespondent al Academiei Românie, din 2006.

    Fundaţia Magazin Istoric a prmit prmeiul pentru categoria Istorie. Magazin Istoric este una dintre cele mai longevive reviste din România. Apărută în anul 1967, a împlinit 48 de ani şi a ajuns publicarea a 583 de numere.

    Profesor, dramaturg, eseist şi poest, Dumitru Radu Popescu a fost laureatul Secţiunii de Literatură, în timp ce Mihai Măniuţiu a câştigat premiul la Teatru. Cea de-a 7-a categorie – Sculptura – l-a avut drept câştigător pe cunoscutul sculptor Ştefan Râmniceanu.

    Premiilor speciale au fost acordate de Fundaţia Alexandrion istoricului Ladislau Gyemant, pentru contribuţiile originale la dezvoltarea şcolii de istorie a Transilvaniei şi o carieră închinată cercetărilor istorice, dar şi col. (rtr.) ing. Dorin Petruţ, care a luptat în Irak şi s-a sacrifcat pentru protejarea vieţii colonelului Allen Brown, şeful de stat major al NTM-I (NATO Training Mission Irak).

    “I-am onorat, astfel, pe cei care cred în puterea minţilor strălucite şi a spiritelor înalte, aducând un tribut uriaşei moşteniri istorice lăsate de Constantin Brâncoveanu, una dintre figurile emblematice ale spiritualităţii noastre naţionale. Credem cu tărie că este datoria noastră morală să păstrăm acest model în lumina şi atenţia societăţii române şi de aceea ne-am luat angajamentul de a organiza în fiecare an această Gală prin care onorăm valorile culturii române. Faptul că am avut alături de noi atât de muţi oameni este un semnal clar al faătului că încă mai există o şansă pentru cultură şi pentru cei care şi-au pus viaţa şi cariera în slujba ei”, a declarat dl. Nawaf Salameh, preşedintele Fundaţiei Alexandrion.

    Ca şi anul trecut, nominalizările, selecţia listei scurte şi decizia asupra câştigătorilor finali au aparţinut unui juriu extern, independent, format din reprezentanţi ai Academiei Române şi condus de Acad. Dan Berindei, Preşedintele Academiei Române. Din juriu au mai făcut parte: Marina Constantinescu, prof. univ. Dana Duma, prof. Filaret Acatrinei, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, prof. arh. Dorin Ştefan, prof. univ. dr. Eugen Negrici, prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, Magdalena Popescu-Bedrosian şi Dumitru Constantin (secretarul juriului).

    Premiile au constat într-o diplomă onorifică şi o statuie care reprezintă imaginea lui Constantin Brâncoveanu, realizată de sculptorul Ioan Bolborea.

    Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu a fost prezentată de actriţa Maia Morgenstern, iar momentele artistice au fost asigurate de ansamblul de copii Muguraşii Brâncoveni, Casandra Maria Hausi şi grupul Anton Pann.

    Înfiinţată în anul 2003, Fundaţia Alexandrion şi-a pus amprenta în susţinerea artei, culturii şi sportului românesc. Sute de proiecte din aceste domenii, dar şi sponsorizări punctuale şi activităţi de într-ajutorare s-au concretizat cu sprijinul fundaţiei.

  • Priveşte cum 43 de aruncări cu banul creează un moment muzical inedit – VIDEO

    43 de aruncări cu banul simultane realizate de către 43 de oameni creează un moment muzical de două minute.  Clipul a fost realizat de către trei agenţii de creaţie în vederea promovării unei băuturi energizante.

    Fie că e vorba de mult antrenament şi precizie japoneză, fie că e vorba de o editare inteligentă în post-producţie, videoclipul ne arată o metodă inedită de promovare. 

  • STUDIU: Muzica stimulează refacerea pacienţilor după intervenţii chirurgicale şi reduce durerile

    După ce au analizat date statistice şi medicale provenind de la aproximativ 7.000 de bolnavi, cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că pacienţilor care urmează să fie operaţi ar trebui să li se permită să îşi aleagă singuri muzica pe care vor să o asculte în timpul intervenţiei, pentru a maximiza beneficiile medicale.

    De asemenea, muzica respectivă nu ar trebui să interfereze cu sistemul de comunicare utilizat de echipa medicală în timpul operaţiei.

    “Muzica este o intervenţie non-invazivă, sigură şi ieftină, care ar trebui să fie disponibilă pentru toţi oamenii care vor fi operaţi”, a spus Catherine Meads, cercetătoare la Universitatea Brunel din Marea Britanie, coordonatoare a studiului.

    Cercetătorii britanici au realizat această meta-analiză folosind toate studiile deja publicate anterior şi care realizau o comparaţie între serviciile medicale însoţite de muzică şi serviciile medicale standard sau intervenţiile non-medicamentoase, precum masaj şi relaxare, în ceea ce priveşte convalescenţa adulţilor care au suportat diverse intervenţii chirurgicale.

    Studiul, publicat în The Lancet, a evidenţiat faptul că pacienţii care au apelat la ajutorul muzicii erau considerabil mai puţin anxioşi după operaţie şi au raportat un nivel mai mare de satisfacţie postoperatorie după ce au ascultat muzică. De asemenea, aceiaşi pacienţi au avut nevoie de mai puţine analgezice şi au raportat dureri mai puţin intense în comparaţie cu grupul de control.

    Deşi autorii studiului au descoperit că muzica are efecte benefice în toate etapele care însoţesc operaţiile chirurgicale, totuşi, rezultatele sunt mai bune atunci când pacienţii ascultă muzică înainte de a fi operaţi, în comparaţie cu situaţiile în care ascultau muzică în timpul intervenţiei sau după aceasta.

    Iar atunci când pacienţii şi-au ales muzica preferată, savanţii au constatat o reducere şi mai mare a durerilor resimţite şi a nevoii de analgezice.

    Autorii studiului, la care a participat şi Martin Hirsch, de la Universitatea Queen Mary din Londra, intenţionează să demareze în curând un test clinic ce vizează introducerea muzicii la The Royal London Hospital for Women pentru femeile care nasc prin cezariană şi pentru cele care suportă histeroscopii.

    Pacientele îşi vor alege cântecele preferate, care vor fi înregistrate pe un dispozitiv de redare a sunetului prin intermediul unor boxe minuscule, inserate în perne.

     

  • O companie a lansat cutii muzicale care arată ca nave spaţiale

    Cutiuţele muzicale se pricep şi la muzică de film, după cum o demonstrează o creaţie recentă semnată MB&F. Mai cunoscută pentru ceasurile sale ciudate, compania MB&F s-a aventurat şi în domeniul cutiuţelor muzicale cu seria Music Machine, ajunsă acum la numărul 3.

    Cu aspect de navă de luptă imperială din seria Războiul stelelor (aşa-numitele TIE fighters), lansarea Music Machine 3 marchează atât cea de-a zecea aniversare a MB&F, cât şi lansarea unui nou episod al celebrei serii de filme anul acesta, fondatorul companiei, Max Büsser, fiind fan declarat.

    Realizată în colaborare cu compania elveţiană Reuge, specializată în cutiuţe muzicale, Music Machine 3 ştie ”să cânte“ nu numai muzică din Războiul stelelor, ci şi din seria James Bond sau Misiune imposibilă şi nu numai, şi este disponibilă în doar 99 de exemplare la preţul de circa 16.000 de euro.

     

  • Studiu: Preferinţele muzicale pot să dezvăluie principalele trăsături de personalitate ale oamenilor

    Dacă unei persoane îi plac acordurile melodioase ale pieselor interpretate de Norah Jones, atunci acea persoană este cel mai probabil “un empatizator”, potrivit autorii studiului, care folosesc acest termen pentru a se referi la un individ care reacţionează la emoţiile transmise de ceilalţi.

    În schimb, dacă preferinţele muzicale se îndreaptă spre cântecele trupei Sex Pistols, atunci persoana în cauză este “un sistemizator”, un individ care analizează legile de funcţionare şi tiparele care definesc lumea.

    Studiul, publicat miercuri în revista Plos One, a fost condus de o echipă coordonată de David Greenberg, masterand la Facultatea de Psihologie din cadrul Universităţii Cambridge.

    “Deşi preferinţele muzicale ale oamenilor au fluctuat de-a lungul timpului, am descoperit că nivelul de empatie şi stilul de a gândi ale unei persoane prezic genul de muzică care este pe placul acelui individ”, a declarat David Greenberg.

    “De fapt, stilul cognitiv – care defineşte dacă un om excelează în empatie sau în gândire sistemică – poate fi un indicator mai bun în ceea ce priveşte preferinţa pentru un gen muzical decât un indicator al personalităţii lui”, a adăugat coordonatorul studiului.

    Cercetarea s-a bazat pe răspunsurile oferite de 4.000 de utilizatori ai reţelei de socializare Facebook care au fost invitaţi să răspundă la întrebările de ordin psihologic dintr-un chestionar şi ale căror preferinţe muzicale au fost asociate cu stilurile lor cognitive determinate de răspunsurile lor.

    “Oamenii cu scoruri mari la empatie tind să prefere muzica melodioasă (R&B, soft-rock şi alte genuri alternative), muzica lipsită de pretenţii (country, folk) şi muzica contemporană (electronică, latino, acid jazz şi euro-pop)”, au explicat autorii studiului.

    “Acestor persoane le displace muzica intensă, precum punk şi heavy metal. În schimb, oamenii cu scoruri mari la sistematizare preferă muzica intensă şi detestă stilurile muzicale melodioase”, au adăugat ei.

    Studiul a arătat că preferinţele muzicale pot să indice chiar şi stilurile şi curentele muzicale ascultate cu predilecţie de participanţi în cadrul unui aceluiaşi gen muzical – “empatizatorii” preferă jazz-ul melodios, iar “sistemizatorii” preferă jazz-ul complex şi avangardist.

  • Cum a reuşit un tânăr actor să includă iluzionismul pe lista meseriilor din România

    La momentul scrierii acestui articol Andrei Teaşcă se afla la Expo Milano 2015, manifestare la care participă patru echipe de artişti români, specializaţi în magie, dans, pantomimă şi muzică.

    Andrei Teaşcă a terminat facultatea de teatru la clasa lui Mircea Albulescu, iar după aceea a decis să plece în străinătate. Acolo, cumva, pantomima şi mişcarea scenică s-au amestecat cu iluzionismul şi din această mişcare Andrei Teaşcă a creat un nou stil artistic, teatrul de magie.

    A avut mai multe contracte în străinătate, iar în 2007 a  decis să se întoarcă în ţară. A avut succes, aşa că în februarie 2009 a înfiinţat Academia de Magie, o şcoală de iluzionism la care au tot venit tineri, în următorii ani, tineri care au crescut şi au devenit profesionişti.

    Andrei Teaşcă a creat Federaţia Română de Iluzionism şi Magie, ba a făcut posibilă şi includerea iluzionismului în nomenclatorul meseriilor. Acţiunile de promovare, dar şi numărul de spectacole în creştere, la care s-au adăugat concursurile de talente de la televiziuni au făcut ca iluzionismul să capete noi dimensiuni, să devină popular, să atragă tot mai mulţi oameni. „Tinerii sunt atraşi de efecte, de feedback-ul pe care îl obţin în faţa celor apropiaţi, după care descoperă că pot avea şi satisfacţii financiare. Dacă ştii să te promovezi este o meserie bănoasă.“

    Cursurile nu-l învaţă pe tânărul aspirant atât trucuri, cât îi oferă o identitate, o traiectorie. „Dacă nu ştii să te organizezi, dacă nu ai cunoştinţe despre marketingul cultural, degeaba eşti talentat şi degeaba faci bine ce faci. Trebuie să ştii să te vinzi.“ Teaşcă spune că acum s-a depărtat de latura pragmatică a meseriei şi se desfăşoară în teatru. Îşi dă doctoratul cu tema „Teatrul de magie, inovaţie în artele spectacolului“, o formă nouă de manifestare teatrală care o să se dezvolte din ce în ce mai mult.

    Este o meserie costisitoare? Andrei Teaşcă spune că sunt magicieni care pot realiza momente inedite cu un minim de recuzită, dar, din punctul lui de vedere, trebuie investiţii majore. Crede că jumătate din tot ce înseamnă un spectacol de magie reprezintă ambientul şi atmosfera. Ambientul se creează cu tehnică, cu construcţii, cu decoruri, cu elemente, de la fum până la cutii. În spate există o întreagă industrie, inventatori, constructori, dar şi fabrici de elemente şi aparate pentru iluzionişti.

    A stat o perioadă în Coreea de Sud şi acolo a văzut că există locuri unde pasionaţii se pot întâlni şi vorbi; la noi nu exista aşa ceva şi a deschis, în august anul trecut, Magic Bar, care combină magazinul de magie cu funcţiile unui bar şi cu un loc de întâlnire al meseriaşilor. Andrei Teaşcă crede că pe la Teatrul de Magie sau pe la federaţie au trecut câteva zeci de magicieni, mai mult de jumătate din numărul iluzioniştilor ce activează acum. Nu-i place faptul că mulţi tineri vor atestatul de profesionist nefiind destul de pregătiţi, nu au răbdare pentru studiu şi pentru dobândirea unui statut.

  • REPORTAJ: OneRepublic a înlocuit picăturile de ploaie cu confetti şi le-a oferit românilor un show magic

    OneRepublic, una dintre cele mai iubite trupe pop-rock ale momentului, a concertat pentru prima dată în România joi seară, la Arenele Romane din Bucureşti. Fanii au sosit în număr mare pentru a urmări show-ul formaţiei, care face parte din turneul de promovare a celui mai recent album al său, intitulat “Native”, chiar dacă vremea în Bucureşti nu a fost una plăcută, ploaia fiind “vrăjitoarea cea rea” din povestea muzicală, cea care încearcă să strice planurile celor buni.

    Condiţiile meteorologice şi faptul că show-ul a fost programat în timpul săptămânii nu au fost, însă, motive pentru ca fanii din România să nu participe la concertul în premieră al trupei OneRepublic. “Înarmaţi” cu pelerine de ploaie, românii au aşteptat nerăbdători apariţia pe scenă a cântăreţilor americani.

    Artiştii au urcat pe scenă în jurul orei 21.30, în deschiderea show-ului lor cântând trupa The Makemakes, care a fost reprezentanta Austriei în finala Eurovision din acest an, unul dintre cele mai apreciate nume ale genului din ţara natală. După ce au pregătit, vreme de 30 de minute, atmosfera pentru show-ul americanilor, membrii formaţiei The Makemakes s-au retras, lăsând loc organizatorilor pentru a aranja scena pentru OneRepublic.

    În aplauzele publicului, trupa OneRepublic şi-a făcut, timid, apariţia pe scenă. După prima piesă, “Light It Up”, care face parte din cel de-al treilea album de studio al trupei, membrii OneRepublic şi-au dat seama că au fani adevăraţi în România, care, la rândul lor, ar putea susţine un concert cu toate piesele îndrăgitei formaţii pop-rock. Pe cele două ecrane amplasate în dreapta şi în stânga scenei au fost proiectate imagini cu membrii trupei, pentru ca fanii să-i vadă mai bine pe artişti, dar şi imagini din public. Totodată, pe un ecran din spatele scenei au fost proiectate imagini care să completeze tabloul muzical, iar, la un moment dat, a fost proiectat steagul României.

    Fanii sosiţi la concertul susţinut de OneRepublic au cântat, împreună cu membrii trupei, versurile unor piese ca “Secrets”, “All The Right Moves”, “What You Wanted”, “Stop And Stare”, “Something I Need”.

    De asemenea, trupa OneRepublic a cântat “Apologize”, prima piesă cu care a reuşit să atragă atenţia publicului, dar într-o interpretare diferită faţă de cea cu care şi-a obişnuit fanii. La piesa “Stay With Me”, un cover după Sam Smith, românii au cântat alături de trupa americană, aplaudând, la final, prestaţia artiştilor.

    Spectatorii au cântat, au aplaudat şi s-au distrat la show-ul trupei OneRepublic, cu atât mai mult cu cât cântăreţii americani au ştiut să nu-şi plictisească publicul. Solistul trupei chiar a coborât de pe scenă, de câteva ori, a salutat publicul, a dat mâna cu fanii şi a vorbit cu ei.

    “Preacher”, “Good Life”, “Counting Stars” au fost alte câteva piese la care fanii din România au cântat împreună cu artiştii americani.

    Spre finalul concertului, trupa OneRepublic a cântat “What a Wonderful World”, un cover după Louis Armstrong, iar seara s-a terminat cu piesa “If I Lose Myself”, moment în care peste fanii din România ai formaţiei a “plouat” cu confetti.

    Lansată la începutul anilor 2000, trupa OneRepublic a avut un parcurs impresionant, ajungând să se claseze în prezent printre cele mai apreciate nume ale curentului pop-rock internaţional. Trupa a luat fiinţă în 2002, la iniţiativa solistului Ryan Tedder şi a chitaristului Zach Filkins, bucurându-se de notorietate încă de la debut, mai ales pe platforme de muzică online. Interesul caselor de discuri nu a întârziat să se manifeste, în cele din urmă trupa alegând să semneze un contract cu Velvet Hammer (Columbia Records), definitivându-şi astfel şi formula: Tedder (voce), Filkins (chitară şi backing vocals), Eddie Fisher (tobe), Brent Kutzle (bas şi violoncel), Drew Brown (chitară). Acest parteneriat s-a încheiat mai repede decât fusese însă preconizat, albumul programat pentru vara anului 2006 fiind anulat cu doar două luni înainte de lansare.

    Debutul discografic a avut loc un an mai târziu, în 2007, materialul “Dreaming Out Loud” având de această dată sprijinul Interscope Records. Primul single, “Apologize”, a devenit un hit incontestabil, versiunea remixată de producătorul muzical Timbaland ajungând pe prima poziţie a clasamentelor muzicale din 16 ţări, aducându-le, totodată, şi prima nominalizare la premiile Grammy. Cel de-al doilea single, “Stop and Stare”, a reuşit la rândul său să se poziţioneze bine în clasamentele Billboard, albumul ajungând să fie răsplătit cu mai multe discuri de platină şi aur pentru vânzările înregistrate.

    Cel de-al doilea material discografic s-a numit “Waking Up” (2009) şi a continuat seria pieselor de succes cu noi single-uri, precum “All the Right Moves”, “Secrets”, “Marchin On” şi “Good Life”.

    “Native”, al treilea album, a fost lansat în luna martie a anului trecut, debutând direct pe locul al patrulea în Billboard 200. “Feel Again”, “If I Lose Myself” şi “Counting Stars” au consolidat statutul trupei, care a cucerit clasamentele muzicale, trecându-şi în palmares noi distincţii şi nominalizări.

    Până în prezent, OneRepublic se poate lăuda cu un portofoliu consistent de nominalizări la diferite premii din industria muzicală, precum Grammy, MTV Music, People’s Choice şi Billboard Music.

    Live, OneRepublic este o prezenţă efervescentă, care a reuşit să câştige adepţi redutabili, printre care şi Pink, Bon Jovi şi Maroon 5, care i-au invitat pe cei cinci membri să le fie alături în câteva dintre turneele lor. După mai multe show-uri ca trupă care cânta în deschiderea altor formaţii, OneRepublic a început să-şi croiască propriile turnee.

    Concertul de la Bucureşti al trupei OneRepublic a fost organizat de Emagic.