BusinessMagazin

Tag: model

  • Modelul noului Formular D112 – Declaraţia Unică – a fost publicat de Finanţe. Cum se completează

    Declaraţia vizează obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate intervenite ca urmare a modificărilor legislative în domeniul contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice şi juridice.

    Declaraţia 112 cuprinde atât informaţii privind obligaţiile fiscale ale contribuabililor, cât şi informaţii necesare stabilirii prestaţiilor sociale potrivit legislaţiei specifice, acordate de Casa Naţională de Pensii Publice, de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lecţie de viaţă de la actorul Jackie Chan. “Drumul către succes nu este drept”

    Una dintre cele mai importante lecţii de viaţă dată de Jackie Chan este că drumul către succes nu este drept. Însuşi Jackie Chan a spus: De ce am devenit eu Jackie Chan? În general pentru că muncesc foarte mult. Când oamenii dormeau, eu eram gata de acţiune.

    Jackie Chan a început să înveţe arte marţiale şi acrobaţii de la vârsta de 7 ani. În timp ce era la şcoală, el a avut o disciplină strictă. Cu toate că a jucat în filme cu arte marţiale fără succes, el nu s-a descurajat şi a început să lucreze mai mult la acest lucru şi să-şi creeze propriul brand de arţe marţiale pe ecran: kung fu combinat cu comedie.

    Jackie Chan este unul dintre puţinii actori asiatici, care este un brand la Hollywood.

    “Toţi aspirăm la o viaţă de succes, indiferent de definiţia succesului. Cu toate acestea, pentru a ne atinge visele şi obiectivele, trebuie să fim pregătiţi să muncim din greu. Drumul către succes este ca o excursie. De-a lungul drumului, vor exista cu siguranţă punţi şi curbe, iar eşecurile şi incertitudinea cer determinare, răbdare şi perseverenţă.”, consideră actorul.

  • Afacere inspirată de zeiţele greceşti

    CONTEXT:
     
    În fiecare an, la nivel internaţional, numărul procedurilor invazive de înfrumuseţare scade, acestea fiind înlocuite cu proceduri non-invazive, care sunt rapide, eficiente şi au rezultate vizibile şi de durată, comparabile cu cele obţinute prin proceduri chirurgicale.
     
    DECIZIE:
    Extinderea pe piaţa serviciilor de înfrumuseţare a afacerilor grupului elen care a dezvoltat pe piaţa locală Cosmos Group, Alesonor şi Global Eye printr-o investiţie într-un institut de tratamente de remodelare dotat cu aparate ce folosesc tehnologii non-invazive.
     
    CONSECINŢE:
    Noua afacere va ajunge la rulaje de peste jumătate de milion de euro în doi ani de funcţionare şi se va extinde într-un lanţ de astfel de clinici.
     
    Zeiţa Avra (Aura), din mitologia greacă, face parte din ”anturajul“ Afroditei, zeiţa frumuseţii, şi este zeiţa brizelor şi a aerului rece. Pe piaţa locală, Avra denumeşte cel mai nou business din portofoliul grupului elen care a dezvoltat pe piaţa locală afacerea din telecom Cosmos Group, din imobiliare Alesonor şi din fashion Global Eye – o clinică de tratamente noninvazive pentru remodelare şi rejuvenare.
     
    Am putea spune că ”brizele şi aerul rece“ fac parte din modalităţile de remodelare a corpului prin intermediul aparatelor din clinică, ce fac obiectul unei investiţii de 400.000 de euro – spre exemplu, un aparat de remodelare a abdomenului care nici măcar nu atinge corpul şi care are mare succes, potrivit reprezentanţilor institului, în rândul clienţilor bărbaţi. ”Şi în România se respectă trendul internaţional de a scădea numărul tratamentelor invazive şi a creşte numărul tratamentelor non-invazive, dar cred că încă nu suntem la nivelul potenţialului“, descrie Marina Aristotel, managing director al Avra Aesthetic Institute, nişa pe care activează începând cu toamna anului trecut, când au deschis centrul.
     
    Ideea dezvoltării institutului s-a conturat după vizitarea SkourasMed, un grup de clinici din Grecia cu peste 25 de ani de experienţă în chirurgia estetică, unde au văzut ce rezultate se pot obţine prin intermediul tehnologiilor noninvazive de înfrumuseţare. După ce au observat acest model de business şi au constatat că în România încă nu erau prezente tehnologiile din clinicile greceşti, au decis să lanseze un institut pe plan local. Investitorii observaseră că trendul internaţional, de orientare dinspre operaţiile invazive spre modalităţile noninvazive, se respecta, totuşi nu exista niciun institut de înfrumuseţare cu un asemenea profil, ci clinici de operaţii estetice şi centre de înfrumuseţare care aveau şi câteva aparate de acest tip. 
     
    După câteva luni de funcţionare, investitorii au constatat că clienţii sunt deopotrivă bărbaţi şi femei; pentru remodelare corporală, de pildă, au observat că numărul bărbaţilor este egal cu al femeilor, iar vârsta clienţilor depăşeşte 30-40 de ani. Pentru alte tipuri de servicii (tratamente cosmetice, de pildă), există o plajă mai extinsă de vârstă; sunt oameni cu venituri medii spre mari. Preţurile tratamentelor variază în funcţie de complexitatea acestora şi de aparatele folosite, însă cel mai scump, care îmbină utilizarea a trei aparate, costă în jur de 1.400 lei. Pentru 2018, primul an complet de funcţionare, Marina Aristotel previzionează o cifră de afaceri de 300.000 de euro. Conform aşteptărilor, investiţia totală ar urma să se amortizeze în aproximativ doi ani. Pe termen lung, investitorii greci şi-au propus să deschidă şi alte unităţi, dar vizează şi extinderea gamei de servicii oferite, se gândesc să introducă şi tratamente minim invazive. 
     
    Şapte oameni lucrează în prezent la Avra, dintre care un medic chirurg plastician, un dermatolog, trei terapeuţi licenţiaţi, un nutriţionist; echipa completă va fi formată din zece oameni, iar potrivit Marinei Aristotel, recrutarea personalului a fost una dintre provocări. O alta a constat în găsirea unui spaţiu potrivit: au mizat pe clădirea Labyrinthe Paris din apropierea Pieţei Dorobanţi, în care se află, pe lângă institutul de estetică corporală şi facială şi magazinul de bijuterii Malvensky, Espace Labyrinthe  un hub creativ şi spaţiu de evenimente, restaurantul Maize şi un spa.
     
    Marina Aristotel, managing directorul institutului de înfrumuseţare, a studiat la Academia de Studii Economice din Bucureşti – Relaţii Economice Internaţionale şi într-un program masteral de managementul afacerilor prin proiecte. După absolvirea studiilor economice, în 2009, s-a înscris şi la secţia de pictură a facultăţii de arte. De când grupul elen a hotărât să dezvolte acest business, şi-a completat pregătirea cu traininguri pe aparatele din cadrul centrului, precum şi prin cursuri de cosmetică. ”|mi doream ceva care să le îmbine pe cele două  şi partea de înfrumuseţare, estetică şi partea de business; s-au îmbinat în mod fericit prin această afacere.“ |nainte de a prelua rolul de managing director al Avra Aesthetic Institute, Aristotel a fost brand manager pentru Burberry în România şi, anterior, marketing manager pentru firma de telecomunicaţii din cadrul Cosmos Group. 
     
    Deschiderea acestui institut a reprezentat o oportunitate în contextul în care România este una dintre ţările în care numărul operaţiilor invazive este printre ele mai mari – un argument în acest sens este, de pildă, faptul că România este singura ţară din sud-estul Europei care declară numărul operaţiilor estetice pentru societatea chirurgilor plasticieni. La nivel internaţional, în fiecare an numărul procedurilor invazive scade, fiind înlocuite cu proceduri noninvazive. Trendul se respectă şi pe piaţa locală: potrivit statisticilor Societăţii Internaţionale de Chirurgie Estetică Plastică (ISAPS) referitoare la numărul de proceduri estetice sau cosmetice realizate la nivel global, pe piaţa locală s-au realizat în 2016, cel mai recent an pentru care există statistici disponibile, 76.911 de operaţii estetice, în creştere cu 0,3% faţă de anul anterior. Totuşi, trendul este unul descrescător, dacă luăm în considerare faptul că în 2011 numărul operaţiilor estetice depăşea 96.000. 
     
    Avra Aesthetic Institute face parte dintr-un grup elen de investiţii din care mai fac parte şi compania de dezvoltare imobiliară Alesonor, compania din telecom Cosmos Mobile şi fondul de investiţii Global Eye. Alesonor s-a specializat pe piaţa locală în construirea de proiecte rezidenţiale cu locuinţe verzi şi a dezvoltat Amber Gardens, descris de companie drept primul proiect rezidenţial din România cu locuinţe verzi de lux (respectă designul bioclimatic şi urmează standardele unei case pasive), precum şi Almond Tree Residence, Clover Residence, Magnolia Residence, Ivi Office Residence. |n afară de imobiliare, Alesonor investeşte şi în soluţii de wellness, fiind distribuitor exclusiv în România al brandurilor de fitness Kettler, SKLZ şi Bodytone. Compania a realizat până în 2016 investiţii de 45 de milioane de euro.
     
    Cosmos Group reuneşte mai multe companii din sectorul telecomunicaţii, axate pe furnizarea de soluţii telecom atât pentru clienţi retail, cât şi B2B şi care au ajuns în 2016 la venituri de 23 mil. euro. Cosmos Mobile şi reţeaua de magazine IQBOX sunt două dintre cele mai importante companii ale grupului. Cosmos Mobile a devenit cel mai mare distribuitor de cartele preplătite în România pentru Vodafone, Orange, Telekom şi Lyca Mobile, iar IQBOX este o reţea de magazine telecom de peste 40 de unităţi (dintre acestea, jumătate sunt proprii, iar jumătate operate în regim de franciză; operează cea mai mare reţea independentă de magazine a operatorului Telekom în România). Potrivit ZF, Global Eye deţine companiile The Luxury, Division (distribuitor exclusiv Burberry România), Sport Couture, Fashion Lifestyle Distribution (distribuitor exclusiv Vans, Superdry, New Era), Living Well (distribuitor exclusive Technogym, Powerbar, Polar).
     
    Toate aceste companii au în spate acţionari greci; printre ei se numără Leonidas Anastasopoulos, care a venit în România în 2003 şi a început dezvoltarea proiectelor imobiliare din rolul de managing partner al companiei de dezvoltare imobiliară specializate în proiecte rezidenţiale cu locuinţe verzi de lux Alesonor. Din 2005, Anastasopoulos este şi membru fondator şi CEO al Cosmos Group. |ntr-un interviu acordat anterior Business Magazin, Anastasopoulos spunea că se vede în continuare implicat în proiecte pentru viitor, care îmbunătăţesc stilul de viaţă al oamenilor. ”Personal, sunt atras de tot ceea ce înseamnă tehnologie şi inovaţie.“
     

  • People: Pink, aleasă cel mai frumos om din lume

    Cântăreaţa în vârstă de 38 de ani, recompensată cu Grammy, a pozat alături de cei doi copii ai ei, Jameson Moon, în vârstă de 15 luni, şi Willow Sage, în vârstă de 6 ani, pentru ediţia specială anuală a revistei People.

    Anual, People publică o listă a oamenilor frumoşi din lume, iar, în 2018, printre aceştia se numără şi fosta actriţă americană Meghan Markle, care, pe 19 mai, se va căsători cu prinţul Harry al Marii Britanii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tesla işi propune să înceapă producţia modelului Y din noiembrie 2019

    Firma condusă de Elon Musk acceptă deja solicitari preliminare pentru 500.000 de maşini, însă Tesla a oferit clienţilor detalii minime despre program. Directorul companiei a indicat însă că vehiculul ar începe să fie construit în fabrica din Fremont, California.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se poziţionează retailerii moderni în topul importatorilor: Lidl şi Kaufland la vârf, Selgros spre coada clasamentului, iar Cora lipseşte

    Cel mai bine poziţionat retailer în topul im­por­tatorilor este dis­counterul german Lidl, care ocupă locul şase într-un clasam­ent condus de companii din industrii grele precum auto sau energie. Mai exact clasamentul este condus de Autom­obile Dacia, Rompetrol Rafi­nare, Petrotel – Lukoil, Ford România şi ArcelorMittal Galaţi. Lidl este cel mai sus poziţionat retailer, ceilalţi jucători din comerţul alimentar au poziţii variate de la 22 (Kaufland) la 362 (Selgros Cash & Carry).

    Nemţii de la Lidl au însă şi un model de business diferit, mai exact circa 80% din produsele de la raft sunt marcă privată. Pentru a obţine preţul cel mai mic, aceste produse sunt realizate într-o unitate de producţie pentru mai multe ţări, iar apoi trimise în toată Europa. Nemţii realizează şi local produse pe care le exportă apoi pe alte pieţe din Europa.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Acţiunile Tesla au scăzut cu peste 6%, pe fondul îngrijorărilor legate de producţia Modelului 3

    Acţiunile companiei au înregistrat scăderi încă din tranzacţionarea pre-comercială de luni, ajungând, în momentul deschiderii bursei, la 255,5 dolari/acţiune.

    Tesla s-a angajat să construiască 2.500 de modele Tesla M3 pe săptămână până la sfârşitul trimestrului, ca o reasigurare pentru piaţă că îşi poate atinge obiectivele proprii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Huawei a lansat noile modele de vârf P20 şi P20 Pro

    Dispozitivele au un display Huawei FullView, de 5,8 inci, în cazul modelului P20, şi de 6.1 inci, în cazul modelului P20 Pro, cu margini ultra-subţiri. Noul Huawei P20 Pro integrează sistemul triplu-camera Leica, cu cel mai mare număr cumulat de pixeli integrat vreodată într-un smartphone. Ansamblul sistemului de camere foto este alcătuit dintr-un senzor RGB de 40MP, un senzor monocrom de 20 MP şi un senzor de 8MP, cu lentile telephoto.

    Cu aperturi de f/1.8, f/1.6 respectiv f/2.4, Huawei P20 Pro integrează o noua lentila Leica VARIO-SUMMILUX (VARIO-SUMMILUX-H 1:1.6-2.4/27-80ASPH), cu un zoom optic 3x, utila în surprinderea fotografiilor pe o rază mare de acţiune de până la 5x Zoom Hibrid, precum şi un senzor de imagine foarte sensibil, util în cazul fotografiilor realizate în condiţii de iluminare scăzută, cu ISO de până la 102400.

    Huawei P20 este creat plecând de la predecesorul său, integrând un sistem dual-camera cu lentile Leica de generaţie nouă, cu un senzor RGB de 12MP, cu o dimensiune a pixelului de 1.55 μm, şi un senzor monocrom de 20MP, îmbunătăţind performanţele chiar şi în condiţii cu o iluminare slabă.

    Cele două dispozitive ale seriei P20 suportă stabilizarea optică pe 6 axe şi filmarea în slow motion cu 960 fps, de 4 ori mai mare decat standardul de 240 fps, capturand astfel detalii care nu pot fi vazute cu ochiul liber. Datorita modului Ultra Snapshot, dispozitivele pot captura o imagine in doar 0,3 secunde, doar printr-un dublu click al butonului de volum, chiar si cand ecranul e oprit.

    Cu ajutorul procesorului Kirin 970, noua serie P20 identifică automat mai bine de 500 scenarii din 19 categorii diferite şi alege opţiunile potrivite pentru a livra fotografii. Funcţia cu totul nouă o reprezintă focusul predictiv 4D integrat în camerele foto ale noilor modele Huawei. Prin alegerea acestui mod, camera anticipează obiectele în mişcare şi le focalizează pentru a capta cât mai multe detalii ale acestora.

    Ambele modele ale seriei P20 integrează o cameră frontală de 24MP**, dotată cu funcţii de Beauty avansate bazate pe Inteligenţa Artificială, precum şi cu funcţia 3D Portrait Lighting.

    La fel ca în cazul seriei Mate, seria P20 dispune de tehnologia de încărcare rapidă securizată, certificată de compania TÜV şi baterii de 4000 mAh, în cazul modelului P20 Pro, şi de 3400 mAh (Standard), în cazul modelului P20, ambele modele dispunând şi un sistem de management al bateriei bazat pe Inteligenţa Artificială.

    Modelul Huawei P20 va fi disponibil pe plan local la pre-comandă în perioada 28 martie – 5 aprilie 2018, în variantele de culoare Black, Pink Gold şi Midnight Blue, la un preţ recomandat de 649 euro, iar modelul P20 Pro va fi disponibil la pre-comandă în perioada 28 martie – 16 aprilie 2018, în variantele de culoare Black, Twilight şi Midnight Blue, la un preţ recomandat de 849 euro.

  • Viitorul într-o lume unde forţa de muncă este rară stă în automatizare. Ce se va întâmpla în Europa de Est

    Directorul de uzină Gabor Kiraly îşi aminteşte întâlnirea din urmă cu câţiva ani, când el şi şefii săi austrieci au înţeles cât de gravă urma să devină criza de forţă de muncă din Ungaria  a fost, spune el, o ”descoperire şocantă“, scrie Reuters.

    Rata şomajului din oraşul Papa, din vestul Ungariei, unde Hirtenberger Automotive Safety are 725 de angajaţi şi produce componente auto, se apropia practic de zero. Realizarea unei cifre de afaceri mai mari era deja o mare problemă.
    Dar au venit roboţii. Hirtenberger a cheltuit 2,5 milioane de euro pentru a automatiza două linii de producţie la fabrica maghiară pentru a face faţă cererii crescute din partea BMW, Mercedes, Volkswagen şi Audi. Şi nu este singura companie care recurge le această soluţie.

    Companiile din Europa de Est îşi intensifică investiţiile în automatizări pentru a răspunde unui deficit de forţă de lucru care a început după criza financiară din 2008 şi după ce în 2011 au fost ridicate ultimele restricţii privind fluxurile de muncitori către ţările mai bogate din Uniunea Europeană.

    În timp ce politicienii şi economiştii din multe părţi ale lumii se îngrijorează cu privire la posibilele efecte sociale negative ale înlocuirii oamenilor cu roboţi, aici automatizarea este mană cerească pentru companiile care doresc să evite reducerea cotei de piaţă.

    Schimbările indică o modificare a modelului economic bazat pe folosirea intensivă a forţei de muncă al fostelor state comuniste satelite ale URSS, care au atras investiţiile străine cu stimulente fiscale şi cu mâna de lucru ieftină – eclipsată de costurile muncii din Occident.

    Deşi au fost majorate semnificativ de multinaţionale, salariile nu sunt suficient de mari pentru a convinge tinerii să rămână să lucreze în ţară sau pentru a compensa dinamicile demografice acum îngrijorătoare – populaţia se micşorează şi îmbătrâneşte.
    Dacă ratele de fertilitate scăzute persistă, populaţiile cumulate ale Poloniei, Cehiei, Slovaciei şi Ungariei se vor reduce cu mai mult de 8 milioane de persoane, la 56 milioane până în 2050, potrivit unui raport al ONU din 2017.
    ”Înainte de criză, nu era suficient capital disponibil, în timp ce forţa de muncă era foarte ieftină şi abundentă“, explică Attila Godi, director executiv la Terran Tetocserep, producător de ţiglă din Ungaria. Compania a cheltuit anul trecut 900.000 de euro pentru a instala roboţi şi echipamente auxiliare la fabrica sa din sudul ţării. ”Tendinţa este inversă acum. Capitalul este disponibil şi acesta ar trebui să fie investit în tehnologii moderne şi funcţionale, în timp ce costul forţei de muncă creşte“, spune Godi.

    Economiştii avertizează că lipsa forţei de muncă ar putea avea un efect de paralizie asupra unor economii din estul Europei în următorii ani, într-un moment în care companiile occidentale se plâng de lipsă de muncitori inclusiv în Germania, Olanda, Franţa şi Marea Britanie. ”Restrângerea treptată a pieţelor forţei de muncă este evidentă de cel puţin trei ani, însă 2018 ar putea constitui un punct critic, cu penuria de forţă de muncă începând să preseze creşterea economică“, avertizează analiştii de la UniCredit.

    Pentru că nu mai găsesc personal, companiile ar putea începe să se gândească la relocarea producţiei. Kiraly spune că aceasta nu a fost una dintre opţiunile discutate la întâlnirea de la sediul Hirtenberger deoarece investiţiile făcute în Papa fac din fabrica de acolo o ”bază strategică“ pentru firmă.

    ”De aceea am ales ca strategie automatizarea. Dacă vom automatiza, impactul asupra pieţei muncii va fi mai mic“, a spus el, adăugând că Hirtenberger are în vedere o fabrică nouă, dar mai aproape de sursa cererii. El nu a oferit mai multe detalii.
    Ungaria se confruntă cu cel mai mare deficit de forţă de muncă, însă sunt afectate şi companiile cehe, slovace şi poloneze, după cum arată un sondaj realizat de Erste Bank.

    Un alt studiu, al companiei Ipsos, la care au participat 100 de companii cehe, a constatat că aproape o treime dintre acestea a trebuit să reducă comenzile anul trecut din cauza lipsei forţei de muncă, iar una din patru întreprinderi intenţiona să accelereze planurile de automatizare.

    Vesz-Mont 2000 construieşte unităţi de producţie robotizate, dar se chinuie să ţină pasul cu cererea deoarece şi ea este o victimă a lipsei de forţă de muncă. Lansată într-un hambar în urmă cu 19 ani, compania a trecut de la construirea de echipamente pentru gimnastică la unităţi pentru furnizorii automotive şi pentru alte firme. Are acum 170 de angajaţi. ”Gama de sarcini pe care le-am automatizat pentru clienţii noştri s-a triplat în ultimul an“, spune directorul executiv Tibor Zentai. Veniturile au crescut cu aproximativ 10% anul trecut, iar compania îşi propune să dubleze vânzările de roboţi în acest an. ”Creşterea putea fi mult mai mare, având în vedere cererea, dar cu greu am putut ţine pasul cu piaţa“, a spus Zentai.

    Federaţia Internaţională de Robotică din Frankfurt (IFR) estimează că anul trecut au fost instalaţi 9.900 de roboţi în Europa Centrală şi de Est, în creştere cu 28% faţă de anul precedent. IFR proiectează o rată de creştere anuală de 21% a livrărilor de roboţi către regiune până la sfârşitul acestui deceniu, ritm aproape dublu faţă de media europeană.

    Densitatea roboţilor, o măsură a roboţilor industriali multifuncţie la 10.000 de muncitori din sectorul de producţie, este cea mai ridicată în Slovacia, de 135. |n Cehia este de 101, ajunge la 57 în Ungaria şi respectiv 32 în Polonia, conform cifrelor IFR pentru 2016.

    Cota este scăzută în Polonia din cauza celor peste un milion de muncitori veniţi din statele vecine, mai ales din Ucraina, ţară care are o cultură şi o limbă asemănătoare. Pentru ucraineni, permisele de muncă sunt relativ uşor de obţinut. Jakub Gontarek, expert în cadrul unei uniuni patronale din Polonia, a explicat că este mai ieftin pentru companiile poloneze să angajeze străini sau să plătească salarii mai mari decât să automatizeze producţia.

    Compania austriacă Engel, care a furnizat către Hirtenberger utilaje de modelat mase plastice, a anunţat că în timp ce două treimi din unităţile vândute în Ungaria au fost automatizate în 2017, proporţia creşte la peste 75% pentru comenzile noi. Engel automatizează şi liniile de producţie deja în funcţiune, asigură directorul executiv al subsidiarei ungare, Albert Vincze.
    ”În aceste zile, instalăm şi punem în funcţiune patru astfel de roboţi la clienţii noştri şi suntem în discuţii cu un alt client cu privire la instalarea postvânzare a trei roboţi. |n cazul său, achiziţia este în mod clar determinată de necesitatea înlocuirii muncii umane“, a spus directorul.

    Dar automatizarea aduce noi provocări. Vincze a remarcat că programarea, întreţinerea şi repararea utilajelor automate necesită specialişti cu înaltă calificare. Această resursă aproape că s-a epuizat. Engel încearcă să angajeze absolvenţi de liceu şi de învăţământ universitar imediat după şcoală, oferind un program de formare de 3-5 ani şi condiţii suficient de atractive pentru ca aceştia să-şi reconsidere planurile de a pleca în străinătate. ”Lucrăm în acelaşi mediu cu al clienţilor noştri şi avem la fel de multă dificultate în a găsi profesionişti calificaţi ca oricare alţii“, se plânge Vincze.

    Productivitatea generală a muncii în regiune este inferioară mediei UE, după cum arată datele Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), însă cheltuielile mai mari pentru maşini şi automatizări au condus la îmbunătăţiri modeste.
    Intensitatea capitalului în raport cu orele lucrate a crescut cu 2,9% în Polonia între 2000 şi 2014, cu 2,2% în Ungaria şi cu 1,7% în Republica Cehă. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă, indicatorul a crescut cu 0,7% în Germania şi cu 0,3% în Franţa.

    Băncile cu operaţiuni în Ungaria, cum ar fi K & H, unitatea locală a KBC belgian, Raiffeisen Bank International din Austria şi OTP Bank, cea mai mare bancă maghiară, se aşteaptă ca investiţiile în automatizare să rămână ridicate.
    Dinax, care vinde produse de tratare a apei pentru hoteluri şi piscine în Ungaria, are doar 30 de angajaţi, după ce a fost forţată să îşi automatizeze operaţiunile pentru că nu găsea studenţi pentru muncă temporară de vară, chiar şi în condiţiile în care a majorat salariile cu până la 20% în 2016 şi cu 15% anul trecut.

    După ce a cumpărat controlere de greutate programabile de 18.000 dolari, pompe de la Rice Lake Weighing Systems din Wisconsin şi pompe Stenner din Jacksonville, Florida, Dinax poate acum să tragă cu 50% mai mult lichid în recipiente din plastic  munca a două persoane pe zi. Firma are în plan încă o investiţie, de 20.000 de dolari, pentru a automatiza acelaşi proces pentru substanţele chimice pudră. ”Am nimerit două păsări cu o singură piatră: pe de o parte ne putem mări capacităţile. Pe de altă parte, nu este nevoie să angajăm mai mulţi oameni“, spune managerul de operaţiuni Tibor John.
    Cu noi fabrici sau extinderi de producţie anunţate în regiune aproape săptămânal, penuria de forţă de muncă riscă să se transforme în criză. Automatizarea devine o necesitate.

    Compania japoneză Yaskawa, unul dintre cei mai mari producători de roboţi din lume, vede în această posibilitate o oportunitate. Yaskawa îşi construieşte o fabrică şi un centru de cercetare în robotică în Slovenia, o investiţie de 25 de milioane de euro. Fabrica, prima din Europa, va începe să producă anul acesta. Scopul japonezilor este să intre pe terenul pe care până acum au excelat nemţii. Yaskawa a avut de ales între Slovenia, Slovacia, Cehia şi Polonia. Uzina va da de lucru la 200 de persoane. Presa locală a scris că japonezii vor produce iniţial 4.000 de roboţi pe an, apoi 5.000-6.000 de unităţi pe an. |n 2020 fabrica urmează să fie extinsă. Fabrica ar trebui să acopere până la 80% din cererea europeană. Investiţia a fost îndelung aşteptată şi va aşeza Slovenia pe harta tehnologiei.

    Cu la fel de mult entuziasm a fost aşteptată construirea unei fabrici Jaguar Land Rover în Slovacia. Şi pentru această investiţie a fost o cursă între ţările din regiune. Elanul britanicilor s-a mai domolit când s-au lovit de problema lipsei de forţă de muncă. Problema este atât de mare încât uzinele auto din Ungaria se tem că le vor pleca oameni în ţara vecină, unde salariile sunt mai mari. Rămâne de văzut cu se va descurca Yaskawa.

    Engineered Arts, un producător de roboţi, dar din Marea Britanie, simte din plin penuria de oameni cu pregătire în robotică. ”Mereu căutăm să angajăm oameni noi. O mare problemă de care ne lovim este că nu există experienţă în robotică. Iar cererea este uriaşă“, spune, pentru CNBC, Will Jackson, fondatorul companiei. Engineered Arts proiectează şi produce roboţi umanoizi care pot imita mişcările umane şi chiar cânta şi pot fi programaţi să ţină discursuri. ”|n cazul nostru, roboţii creează locuri de muncă, nu distrug joburi“, explică Jackson.

    ”Abilităţile digitale, în domeniul IT, în fizică, tehnologie, inginerie şi matematică, sunt foarte importante pentru angajatul viitorului“, explică Stefano Scabbio, preşedinte regional al companiei de recrutare ManpowerGroup. Un sondaj recent al acesteia, la care au participat 20.000 de angajatori din 42 de state, a găsit că aproape 90% dintre companii intenţionează să menţină sau să majoreze personalul în următorii doi ani datorită automatizării. Cele mai multe locuri de muncă vor fi adăugate în sectoarele IT, serviciu clienţi şi producţie avansată. ”Este important să facem companiile de toate mărimile să înţeleagă importanţa recalificării şi pregătirii oamenilor“, subliniază Scabbio.

  • Modelul american pentru servicii medicale româneşti

    ”Vrem să ducem abordarea multidisciplinară dincolo de teorie, la nivelul faptelor – în Europa Centrală şi de Est nu există o astfel de abordare. |n sistemul medical românesc, pacientul este diagnosticat, se plimbă din spital în spital, până când se ajunge la o concluzie; în această situaţie, şeful echipei medicale este însuşi pacientul“, descrie medicul Ovidiu Palea conceptul de multidisciplinaritate, pe care specialiştii reţelei private Provita şi-au concentrat eforturile în ultimii ani.

    Fondată în 2011, printr-o clinică dedicată imagisticii, reţeaua Provita s-a dezvoltat ulterior cu o policlinică şi, din 2016, cu un centru medical (spital), toate în Bucureşti. Anul trecut, 27.000 de consultaţii s-au realizat în cadrul reţelei, iar valoarea veniturilor înregistrate de Provita a ajuns la 20 de milioane de lei, în creştere cu 170% faţă de anul anterior. Iar dacă în 2011, în cadrul clinicii lucrau circa 20 de angajaţi, în prezent numărul personalului medical a ajuns la aproximativ 90. Anul trecut, valoarea investiţiilor s-a plasat la 500.000 de euro şi au fost direcţionate în tehnologizare şi îmbunătăţirea unităţilor existente, iar investiţiile bugetate pentru anul acesta se ridică la 1 milion de euro şi vor fi axate pe dezvoltarea unui laborator şi a încă unui centru de zi; în plus, urmează să fie mutată şi extinsă divizia de kinetoterapie într-un centru complex.

    Medicii reţelei spun că în ultimii ani şi-au concentrat eforturile în direcţia unei abordări multidisciplinare: ”Există două direcţii a acesteia: pentru partea de diagnostic, iar a doua, după stabilirea unui tratament, când este nevoie de o echipă mai mare de medici în jurul pacientului – echipa chirurgicală, dar şi alţi specialişti, anestezişti, recuperatori etc.“. Ovidiu Palea insistă că propunerea lor este una fundamental diferită în acest context: ”Propunem discuţii între noi – avem boarduri, reuniuni disciplinare, în care nu un doctor, cu o singură specializare, ci mai mulţi oferă cea mai bună opţiune pentru pacient“. 

    Reţeaua Provita este un business de familie dezvoltat de Ovidiu Palea şi de soţia lui, Ada. Medic primar specializat în anestezie şi terapie intensivă şi în terapia durerii din România, Palea şi-a început parcursul profesional în Statele Unite, unde a fost plecat timp de mai mulţi ani pentru a-şi face pregătirea ca rezident de specialitate; a lucrat apoi câţiva ani ca medic anestezist şi de terapie intensivă în Washington. ”|n contextul în care nu am fost un emigrant fericit şi veneam foarte des în ţară şi aveam familia aici, după ce am intrat în Uniunea Europeană mi-am spus că mă întorc acum ori niciodată“, descrie el gândurile pe care le avea înainte de întoarcerea în ţară.

    A revenit în România în 2007 şi a lucrat, timp de câţiva ani, ca medic anestezist în sistemul de stat ”cu enorm de multe frustrări fiindcă nu am avut experienţa românească în rolul de medic specialist, prin urmare mi-a fost greu să mă integrez“. |n 2011 a decis să facă trecerea cu totul în privat: ”Mi-am spus că nu pot să mă integrez fiindcă sunt eu diferit, nu neapărat în bine“. |ntreg planul a început să se dezvolte în jurul centrului de imagistică şi terapia durerii transformat în Provita în 2011, iar primele investiţii în acesta ”au fost rezultatul multor gărzi în America şi a foarte multă muncă; fondurile proprii au fost direcţionate spre partea operaţională, iar investiţiile în RMN şi alte tehnologii de pildă sunt de ordinul milioanelor şi au fost făcute prin împrumuturi bancare şi leasinguri“.

    În 2012 au decis să preia o clinică ambulatorie care se afla în regiunea Primăverii – Arcul de Triumf, iar în intervalul 2012-2015 au creat centrul de ambulatoriu, unde aveau intervenţii de zi şi multidisciplinaritate. A urmat etapa 2015-2016, dedicată lansării proiectului centrului de cercetare clinică şi diagnostic şi tratament Provita, despre care Palea spune că a fost într-adevăr o provocare, din mai multe puncte de vedere. Pentru realizarea acestui proiect a fost nevoie de o investiţie de 9 milioane de euro, cofinanţată din fonduri europene (care au constituit 60% din proiect, adică aproape 5 milioane de euro); 4 milioane de euro au fost credite bancare. ”Probabil că cea mai mare provocare a noastră a fost să ne găsim finanţare; o parte din aberaţiile sistemului le-am regăsit prin acest proiect: câştigi un proiect şi simţi că îl prinzi pe Dumnezeu de picior; timp de doi ani însă nu am găsit finanţarea bancară de care aveam nevoie pentru a continua.“ Medicul spune că erau consideraţi start-up, cu foarte mare risc şi erau pe punctul de a pierde proiectul european în lipsa finanţării; Banca Transilvania le-a acordat în cele din urmă resursele de care aveau nevoie.

    Au ales să dezvolte spitalul bazându-se pe conceptul unei infrastructuri cu puţine paturi, în contextul în care majoritatea intervenţiilor realizate sunt de zi sau cu internare foarte scurtă, astfel că nu se justifică să ţină pacientul foarte mult timp în spital. ”America este un mediu foarte agresiv şi eficient financiar, iar experienţa medicilor este foarte interesantă în ceea ce poţi să implementezi aici; nu merge să iei cu copy paste un sistem de acolo, aici, dar poţi adapta. Ce ştim foarte clar este că spitalele sunt foarte scumpe“. El oferă ca exemplu spitalul unde el şi-a făcut rezidenţiatul, spitalul universităţii George Washington, care avea 250 de paturi; număr ce ar putea fi considerat extrem de mic în raport cu numărul de paturi din spitalele româneşti. ”Ideea de spitale mari, cu multe paturi, este falimentară la nivel internaţional pentru că paturile sunt foarte scumpe. Standardul mondial este ca, în situaţia în care pacientul evoluează bine, în trei zile să meargă acasă. Dacă implementezi ce vezi afară, fără să inventezi nimic, devii mult mai eficient.“

    Din rândul dotărilor tehnologice oferă ca exemplu un mamograf digital cu tomosinteză ce oferă biopsie ghidată, pe care nu o face nimeni din România până acum, potrivit lui; precum şi un aparat de RMN care este printre cele mai complexe aparate din regiune, nu doar din România, fiindcă face şi RMN funcţional (vede activ ce părţi din creier funcţionează sau nu, vede dacă tumorile sunt active sau moarte, n.red). Au anunţat recent şi lansarea unei platforme online – health360.ro – construită cu scopul de a combate fenomenul dezinformării pacienţilor prin intermediul internetului. ”Pacienţii citesc mult pe internet şi îşi asumă rolul de medic, se suprainvestighează inutil, îşi greşesc deseori diagnosticul şi fac paşi în direcţia unui tratament greşit“, explică Palea. Platforma lansată recent este dedicată exclusiv pacienţilor şi include informaţii avizate de o echipă de medici.

    În privinţa colaborării cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, medicul spune că banii decontaţi de stat reprezintă 10% din venituri. ”|n mod natural, această pondere ar trebui să fie majoritară dacă am avea o medicină corectă; oriunde în lumea asta, statul are voie să dea cetăţenilor o grijă medicală, nu trebuie să fii preocupat dacă dă acest ajutor printr-un spital de stat sau printr-un spital privat.“ Oferă din nou un exemplu rezultat al experienţei sale americane: în America, spitalele sunt majoritar private (90%) şi lucrează majoritar cu statul. ”|ntr-o ţară evoluată ca America, statul nu poate să susţină masa de pensionari care creşte şi speranţa de viaţă care creşte“, explică medicul.

    De altfel, şi în Europa se întâmplă la fel, spune el: există contracte prin casă prin care se fac operaţii pe cord, pe creier în privat fiindcă spitalele de stat din Italia, de exemplu, nu fac faţă; în Anglia, lista de aşteptare pentru bolile cronice la spitalele de stat este de 150 de săptămâni pentru o proteză de şold. ”Idealul românesc ar fi ca privatul să absoarbă ce nu poate face statul într-un timp util, dar acesta este un proces lung.“ El consideră că una dintre problemele spitalelor de stat se leagă de costurile mari care nu sunt în laborator, ci în spitalizările continue, ori atât timp cât statul nu acordă o decontare realistă, lucrurile se transformă într-o presiune uriaşă pentru pacient. ”|n prezent, pacientul nu poate aştepta decizii politice fiindcă el se confruntă cu o problemă de viaţă majoră şi atunci se caută de bani şi vine în privat, ceea ce pune un stres foarte mare pe pacient şi un stres la fel de mare pe doctori.“

    Palea consideră că mărirea salariilor medicilor trebuia să se întâmple şi este obligatorie, însă bugetul trebuie echilibrat: ”Şi spitalul de stat este o instituţie financiară care trebuie să aibă încasări şi costuri; dacă dă pe salarii 10 milioane, dar îi vin încasări de două milioane şi trebuie să suplimentăm bugetul cu 8 milioane, este incorect; asta se întâmplă peste tot în Est. Voi fi obligat să recunosc că actul medical costă de 10 ori mai mult, dar având un cost real, atunci spitalul va putea da zeci de mii de euro salarii pentru că încasează de la casă pe actul medical ceea ce este corect.“

    Totuşi, cea mai mare problemă din spitalele de stat şi din sistemul medical, în general, se leagă, potrivit specialiştilor Provita, de criza de personal. De altfel, acesta este şi motivul pentru care conceptul de multidisciplinaritate lipseşte din spitalele publice şi pentru faptul că pacienţii sunt puşi deseori în situaţia de a alerga de la un medic la altul. ”|n spitalele publice vorbim despre o lipsă de resursă – vorbim despre enorm de multe frustrări şi probleme, sunt alte lucruri de rezolvat. Un medic în spitalul de stat are extrem de mulţi pacienţi“, explică medicul neurochirurg Dorin Bica. Provocările de stat nu sunt străine pentru Bica; alături de neurochirurgul Ionuţ Gobej, şi-a anunţat recent plecarea de la spitalul Colentina din cauza managementului defectuos. A ajutat creşterea salarială în aducerea medicilor înapoi din străinătate? ”Vor pleca mai puţini, într-adevăr, deşi, din toate sondajele reiese că nu salariul era motivul principal de plecare“, spune medicul referindu-se la măririle salariale recente. Observă însă că o construcţie sănătoasă a sistemului medical se va face în 10-20 de ani de acum încolo. ”Ca să obţii o diferenţă de 1-2% în mortalitate, ai nevoie de investiţii de miliarde în sistem“, conchide Bica.

    Şi dezvoltarea Provita depinde, de altfel, de numărul personalului medical recrutat; anul trecut au angajat peste 20 de persoane, iar în 2018 şi-au fixat o ţintă asemănătoare. ”Cred că problema nu mai este aparatura în clipa de faţă, cumva te finanţezi, dar cum faci să ai un om care este alături de tine şi trage în aceeaşi direcţie cu tine? Aici este succesul nostru, faptul că avem oameni deosebiţi lângă noi“, subliniază Palea. ”Ideea a fost de a strânge în jurul meu câţi mai mulţi specialişti de care am nevoie ca să creez terapia durerii multidisciplinară – nu poţi face acest lucru fără specializări precum reumatologie, recuperare. Căutăm oricât de mulţi oameni; specialişti buni la toate nivelurile de complexitate şi de vârstă, fie că vorbim despre asistente şi infirmiere, fie despre medici.“ |n ceea ce priveşte planurile de dezvoltare a afacerii în continuare, Palea spune că acestea nu vizează o extindere naţională. ”Motivul este legat de factorul uman: vrem un act medical perfect raportat la ce se întâmplă în Vest“.

    Spune că, fiind vorba despre o afacere formată dintr-o echipă de medici, nu funcţionează pe ţinte de business: ”Lucrurile se întâmplă oarecum natural. Rezultatele financiare sunt consecinţele actului medical, nu a unui plan de business; nu avem o ţintă de încasări fiindcă nu avem nevoie de compromisuri. Clinica este condusă şi manageriată de medici, viziunea şi vocaţia sunt dintr-o perspectivă medicală şi mai puţin financiară. Mai bine tratezi un pacient pe săptămână decât trei pe zi – un pacient operat bine îţi aduce încă un pacient săptămâna viitoare, unul operat prost te face să pierzi 10 potenţiali.“

    Piaţa serviciilor medicale private a crescut de la 2,8 miliarde de lei în 2008, la 7 miliarde de lei în 2016, potrivit estimărilor ZF şi este condusă de reţelele MedLife, Regina Maria, Medicover şi Sanador.