BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Averea lui Warren Buffett sfidează toate crizele: Cum a reuşit ”oracolul din Omaha” să câştige miliarde de dolari când toţi ceilalţi miliardari îşi văd averile sugrumate

    Warren Buffet, celebrul investitor american care a făcut istorie cu pariurile sale pe bursă, se numără printre puţinii miliardari ai căror avere a crescut în 2025, după ce tarifele lui Donald Trump au dus la pierderi semnificative pentru majoritatea super-bogaţilor, scrie Bloomberg.

    În ultimele trimestre, Buffet a evitat achiziţiile majore acumulând cash şi bazându-se pe acţiunile pe care le consideră sigure,ceea de a dus la creştere averii acestuia. Totodată, el a vândut o parte din acţiunile pe care le deţinea la gigantul tehnologic Apple.

    Averea lui Buffet a crescut cu 11,5 mld. dolari de la începutul anului, miliardarul controlând în prezent o avere de 153,5 mld. dolari, în ciuda unei pierderi de 14,5 mld. dolari suferite în aprilie.

    Buffett, în vârstă de 94 de ani, este acum a patra cea mai bogată persoană din lume şi una dintre cele doar două persoane din top 20 de pe listă care şi-au văzut averea crescând în acest an. Cealaltă este moştenitoarea L’Oreal SA, Francoise Bettencourt Meyers, care a câştigat 1,8 miliarde de dolari şi se află pe locul 19 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume.

    Elon Musk, care rămâne cea mai bogată persoană din lume, a pierdut 134,7 miliarde de dolari până acum în acest an. Averea sa a scăzut luni la 297,8 miliarde de dolari,  fiind prima dată când averea sa a scăzut sub 300 de miliarde de dolari din noiembrie şi până în prezent.

    În contextul noilor tarifel comerciale şi al scăderilor de pe burse, este posibil ca următoarea mutare a lui Buffet să fie o nouă achiziţie a unei companii mari, doar că la un preţ cu mult redus, ceea ce ar putea consolida si mai mult poziţia financiară a miliardarului american.

     

     

  • Gigantul american Google se confruntă cu un proces în Marea Britanie în urma căruia ar putea plăti pagube de peste 5,8 miliarde de euro

    Gigantul american Google este dat în judecată în Marea Britanie şi ar putea ajunge să plătească pagube de 5 miliarde de lire sterline (peste 5,8 miliarde de euro), fiind acuzat că s-a folosit de poziţia dominantă în piaţa motoarelor de căutare pentru a mări preţurile, potrivit CNBC.

    Procesul a fost deschis de Or Brook, profesor asociat în cadrul şcolii de drept de la Universitatea din Leeds, în numele a sute de mii de organizaţii din Marea Britanie care au utilizat serviciile de advertising în motorul de căutare din 2011 şi până azi. Este reprezentată de firma de avocatură Geradin Partners.

    „Astăzi, organizaţiile şi companiile din Marea Britanie, mai mari sau mai mici, nu prea au nicio altă opţiune decât să folosească Google ads pentru a-şi promova produsele şi serviciile. Autorităţile de reglementare din întreaga lume au descris Google drept un monopol, iar asigurarea unei poziţii în prima pagină din Google este esenţială pentru vizibilitate”, a declarat Or Brook.

    În cadrul procesului, gigantul Google este acuzat că a abuzat de poziţia de piaţă dominantă pentru a limita avântul altor competitori din piaţa motoarelor de căutare. Mai mult, Google şi-a consolidat poziţia dominantă şi s-a poziţionat drept singura destinaţie viabilă pentru advertising online în motoarele de căutare.

    „Google s-a bazat pe poziţia dominantă din piaţa motoarelor de căutare şi ce a publicităţii în motoarele de căutare pentru a cere preţuri prea mari clienţilor. Acest proces este despre a trage Google la răspundere pentru practicile incorecte de business şi de a obţine compensaţii pentru companiile din Marea Britanie care s-au confruntat cu această problemă.”

    Un studiu din 2020 realizat de autoritatea de concurenţă din Marea Britanie a scos la iveală că 90% din toate veniturile pieţei de advertising prin motoare de căutare au fost încasate de Google.

  • Datoria externă totală a României continuă să urce în 2025 şi ajunge la 208 miliarde euro după primele două luni, de la 204,8 miliarde euro la final de 2024

    Datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în primele două luni din 2025 cu 3,4 miliarde euro, la un total de 208 miliarde euro, faţă de 204 miliarde euro la finele anului trecut, arată datele publicate vineri de BNR.

    Din suma totală, datoria externă a administraţiei publice a fost de 111 miliarde euro, în creştere cu 4 miliarde euro.

    Soldul deţinut de societăţile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală, a fost de 13,2  miliarde euro, faţă de 12,8 miliarde euro în decembrie 2024. 

    Din volumul total, datoria externă este de 157,6  miliarde euro, în  creştere cu 3,4 miliare euro, iar creditele intra-grup reprezintă 50,6  miliarde euro, similar cu nivelul din 31 decembrie 2024. 

    La 31 ianuarie, datoria externă pe termen lung a însumat 158,5  mld. euro (76% din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,3%,  în timp ce datoria externă pe termen scurt a fost de 49,7  mld. euro (24% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,2% faţă de 31 decembrie 2024. 

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 10,6% în perioada ianuarie – februarie 2025, comparativ cu 19,6%  în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 28 februarie 2025 a fost de 5,9 luni, în comparaţie cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 28 februarie 2025 a fost de 99,5%, comparativ cu 99,1% la 31 decembrie 2024.

     

  • Datoria administraţiei publice a rămas aproape neschimbată în ianuarie 2025, la 964 mld.lei şi o pondere de 54,6% din PIB

    Datoria administraţiei publice a urcat uşor în ianuarie 2025, până la 964,382 miliarde lei, cu circa 36 milioane lei peste nivelul de la finalul anului 2024, menţinându-şi ponderea de 54,6% din PIB, conform datelor Ministerului de Finanţe.

     La sfârşitul anului 2024, datoria administraţiei publice se ridica la 964,345 miliarde lei. În intervalul 2020-2024, datoria a crescut cu 466 miliarde lei. 

    Din suma totală raportată la sfârşitul lunii ianuarie 2025, 789 miliarde lei reprezintă titluri de stat, iar 156,3 miliarde lei sunt împrumuturi. Restul de 19 miliarde lei reprezintă numerar sau depozite.

    Cea mai mare parte a datoriei este pe termen mediu şi lung, respectiv 889 miliarde lei. 

    Datoria în moneda naţională se ridica la 467,5 miliarde lei, cea în euro la 395,6 miliarde echivalent lei, iar cea în dolari la 99 miliarde echivalent lei.  

    Cea mai mare parte a datoriei, 939,9 miliarde de lei, apartine administratiei publice centrale, faţă de 940 miliarde lei în decembrie 2024, în timp ce administraţia publică locală are datorii de 24,4 miliarde lei, în creştere cu circa 100 milioane lei. 

    În cazul administraţiei centrale, ce mai mare parte a datoriei este în titluri de stat, de 786 miliarde lei, în timp ce 134,7 miliarde lei reprezintă împrumuturi. Valoarea titlurilor de stat a crescut uşor faţă de finalul anului trecut, cu circa 3 miliarde lei, în timp ce împrumuturile s-au redus cu 2 miliarde lei. 

    Comparativ, aproape toată datoria administraţiei locale reprezintă împrumuturi, cu un total de  21,5 miliarde lei. 

     

  • INS: Deficitul comercial al României a crescut în primele două luni din 2025 cu 35%, la 5,61 mld. euro, după ce exporturile au crescut cu 0,7%, iar importurile cu 8,2%

    Deficitul comercial al României a crescut în primele două luni  din 2025 cu 35% faţă de perioada similară din 2024, la 5,61 miliarde euro, după ce exporturile au crescut cu 0,7%, iar importurile cu 8,2%, arată datele INS.

    Valoric, deficitul a crescut cu 1,46 miliarde euro.

    Exporturile de bunuri s-au ridicat la 15,1 miliarde euro, iar importurile au totalizat 20,7 miliare euro. 

    În luna februarie 2025, exporturile au însumat 7,89 miliarde euro, în scădere cu 0,7%, iar importurile 10,77 miliarde euro, în creştere cu 6,3%, rezultând un deficit de 2,87 miliarde euro. 

    În perioada ianuarie-februarie 2025, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (45,5% la export şi 34,4% la import) şi alte produse manufacturate (28,2% la export şi 28,0% la import) – clasificate în principal după materia primă (fier, oţel, cauciuc, metal, etc.) şi articole manufacturate diverse (îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte, etc.).

    Ponderi importante la import sunt deţinute şi de produse chimice şi produse derivate (15,3%), mărfuri manufacturate (17%), alimente şi animale vii (9,3%), combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate (11%). 

    Cea mai mare creştere faţă de primele două luni  din 2024 a fost înregistrată la Combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate, cu 32%, iar în relaţie cu UE 27 creşterea a fost de 142%,  uleiuri, 30%, şi băuturi şi tutun, 28%.

    La capitolul exporturi, ponderi importante sunt deţinute şi de Mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă (15,2%) şi de Articole manufacturate diverse (13%). 

    Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri a fost de 10,645 milairde euro la expedieri şi de 14,78 miliarde euro la introduceri, reprezentând 70,3% din total exporturi şi 71,2% din total importuri.

    Valoarea schimburilor extra-UE27 a fost de 4,50 milairde euro la exporturi şi de 5,98 miliarde euro la importuri, reprezentând 29,7% din total exporturi şi 28,8% din total importuri.

  • Averea lui Warren Buffett sfidează toate crizele: Cum a reuşit ”oracolul din Omaha” să câştige miliarde de dolari când toţi ceilalţi miliardari îşi văd averile sugrumate

    Warren Buffet, celebrul investitor american care a făcut istorie cu pariurile sale pe bursă, se numără printre puţinii miliardari ai căror avere a crescut în 2025, după ce tarifele lui Donald Trump au dus la pierderi semnificative pentru majoritatea super-bogaţilor, scrie Bloomberg.

    În ultimele trimestre, Buffet a evitat achiziţiile majore acumulând cash şi bazându-se pe acţiunile pe care le consideră sigure,ceea de a dus la creştere averii acestuia. Totodată, el a vândut o parte din acţiunile pe care le deţinea la gigantul tehnologic Apple.

    Averea lui Buffet a crescut cu 11,5 mld. dolari de la începutul anului, miliardarul controlând în prezent o avere de 153,5 mld. dolari, în ciuda unei pierderi de 14,5 mld. dolari suferite în aprilie.

    Buffett, în vârstă de 94 de ani, este acum a patra cea mai bogată persoană din lume şi una dintre cele doar două persoane din top 20 de pe listă care şi-au văzut averea crescând în acest an. Cealaltă este moştenitoarea L’Oreal SA, Francoise Bettencourt Meyers, care a câştigat 1,8 miliarde de dolari şi se află pe locul 19 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume.

    Elon Musk, care rămâne cea mai bogată persoană din lume, a pierdut 134,7 miliarde de dolari până acum în acest an. Averea sa a scăzut luni la 297,8 miliarde de dolari,  fiind prima dată când averea sa a scăzut sub 300 de miliarde de dolari din noiembrie şi până în prezent.

    În contextul noilor tarifel comerciale şi al scăderilor de pe burse, este posibil ca următoarea mutare a lui Buffet să fie o nouă achiziţie a unei companii mari, doar că la un preţ cu mult redus, ceea ce ar putea consolida si mai mult poziţia financiară a miliardarului american.

     

     

  • Scăderi pe piaţa crypto: BTC se tranzacţionează la 76.000 de dolari, minus 8% în ultimele 24 de ore. Ethereum scade cu 17%, Solana scade cu 16% şi Cardano cu 15%

    Piaţa crypto înregistrează scăderi în contextul în care efectele tarifelor anunţate de preşedintele american Donald Trump continuă să se facă resimţite în pieţe şi în economia globală.

    BTC se tranzacţionează la 76.200 de dolari, în scădere cu 8% în ultimele 24 de ore, la o capitalizare de peste 1.500 de miliarde de dolari, conform platformei CoinMarketCap.

    În acelaşi timp, ETH se tranzacţionează la 1.490 de dolari, în scădere cu aproape 17% în ultimele 24 de ore, la o capitalizare de aproape 180 de miliarde de dolari.

    Solana (SOL), unul dintre ecosistemele crypto care stau în spatele exploziei aşa-numitelor meme coins, se tranzacţionează la 100 de dolari, în scădere cu 16% în ultimele 24 de ore, la o capitalizare de 51,5 miliarde de dolari.

    Cardano (ADA) se tranzacţionează la 0,54 de dolari, în scădere cu aproape 15% în ultimele 24 de ore, la o capitalizare de peste 19 miliarde de dolari.

    Scăderile semnificative înregistrate în pieţele de tranzacxţionare vin în contextul în care Goldman Sachs a crescut probabilitatea unei recesiuni în SUA de la 35% la 45%, în urma unei “înăspriri puternice a condiţiilor financiare” după ce Trump a impus săptămâna trecută tarife comerciale extinse asupra partenerilor comerciali ai SUA.

  • Cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au pierdut în total 208 miliarde de dolari într-o singură zi după tarifele lui Trump

    Cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au pierdut în total 208 miliarde de dolari într-o singură zi, după reacţia pieţelor la tarifele anunţate de preşedintele american Donald Trump, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Este al patrulea cel mai abrupt declin din istoria de 13 ani a indicelui Bloomberg şi cel mai abrupt de la pandemia de Covid-19 până azi, conform The Guardian. Unele dintre cele mai mari pierderi au fost înregistrate de miliardarii americani din tech.

    Mark Zuckerberg, fondatorul Meta, a pierdut 17,9 miliarde de dolari într-o singură zi, după ce acţiunile companiei sale au scăzut cu 9%.

    Jeff Bezos a pierdut 15,9 miliarde de dolari din avere după ce acţiunile Amazon au scăzut cu 9%. Elon Musk a pierdut 11 miliarde de dolari joi, ajungând în total la pierderi de 110 miliarde de dolari de la începutul anului.

  • Spania pregăteşte un sprijin de 14 miliarde de euro pentru a susţine economia în faţa tarifelor lui Trump

    Premierul spaniol Pedro Sanchez a propus un pachet de sprijin de 14,1 miliarde de euro pentru a susţine economia Spaniei în faţa tarifelor prin care Donald Trump a declanşat un război comercial, potrivit The Guardian.

    Pedro Sanchez consideră că tarifele lui Trump sunt o mutare fără precedent care ar putea întoarce lumea la protecţionismul din secolul 19. El a adăugat că Europa ar trebui să vină cu o serie de contra-tarife şi alte măsuri ca răspuns la deciziile lui Donald Trump.

    Una dintre ele ar putea fi un fond finanţat din veniturile provenite din contra-tarifele pe care le va impune Uniunea Europeană, prin care blocul european să sprijine industriile afectate de noile tarife ale americanilor.

    Pachetul de sprijin propus de premierul spaniol ar include fonduri noi în valoare de 7,4 miliarde de euro, iar restul ar fi format din instrumente deja disponibile, potrivit Bloomberg. 

  • Cum arată comerţul de bunuri dintre România şi SUA: Importuri de 1,3 mld.euro în 2024 şi exporturi de 2,2 mld.euro, adică un excedent de 900 mil.euro pentru România

    România are un excedent în relaţiile comerciale cu Statele Unite de circa 900 milioane de euro, în condiţiile în care ţara noastră a exportat anul trecut în SUA produse şi servicii de 2,28 miliarde de euro şi a importat de la americani de 1,31 miliarde euro, potrivit Buletinului Statistic al INS.

    Dintre partenerii de export ai României, SUA se află pe locul 12, cu o pondere de 2,5% în totalul exporturilor. Valoarea bunurilor trimise în SUA anul trecut a fost cu 6% mai mare decât în 2023.

    Principalele destinaţii de export pentru noi sunt Germania (20,5% din total exporturi), Italia (9,5%), Franţa (6,3%), Ungaria (5,3%), Bulgaria (4,4%), Polonia (4,0%), Olanda (3,6%), Turcia (3,6%), Cehia (3,3%) şi Regatul Unit (3,1%).

    La importuri, SUA se află abia pe locul 18, cu 1% din totalul importurilor făcute de România. Anul trecut, valoarea importurilor din Statele Unite s-a redus cu 4,5%.

    Cele mai multe importuri vin din Germania (18,7% din total importuri), Italia (8,3%), Ungaria (6,6%), Polonia (6,4%), China (6,2%), Turcia (5,6%), Bulgaria (4,5%), Olanda (4,3%), Franţa (4,2%) şi Austria (3,1%).

    Datele publicate pe United States Census Bureau indică cifre uşor diferite pentru 2024. Astfel, importurile de bunuri din România se ridică la 3,9 miliarde dolari, iar exporturile la 1,3 miliarde dolari, balanţa comercială având und eficit de 2,6 miliarde dolari.

    Având în vedere principalii parteneri comerciali ai României, impactul noilor tarife vamale ale SUA asupra ţărilor membre UE va avea şi un impact indirect asupra pieţei locale. Germania de exemplu este principalul importator, dar şi exportator al României, iar problemele economice de la Berlin se resimt rapid şi la Bucureşti.

    În relaţia cu SUA, principalele produse exportate de România sunt Maşini şi echipamente electrice, dar şi motoare şi generatoare electrice.

    ”Deşi exporturile directe ale României către Statele Unite reprezintă aproximativ 2% din totalul exporturilor naţionale, impactul indirect poate fi resimţit in sectoare precum industria auto, a mobilei şi a produselor din lemn, articolelor din oţel, fier, dar şi a produselor din cauciuc şi derivate, cea a echipamentelor industriale şi cea alimentară, care fac parte din lanţurile de aprovizionare globale. Vom fi asadar afectaţi masiv pe canalul comerţului cu ţările membre UE, acolo unde expunerea României este foarte ridicată (70% din total exporturi sunt către ţări UE), iar partenerii europeni au relaţii comerciale directe mai ample cu SUA”, a spus Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia. 

    Potrivit BNR, România a atras în 2023 investiţii străine directe de 6,75 miliarde de euro, cel mai mare investitor fiind în continuare Germania, cu 14%, urmată de Austria (11,7%), Franţa (11,0%), Statele Unite ale Americii (7%), Ţările de Jos (5,8%) şi Italia (5,4%), fiecare dintre aceste ţări înregistrând un sold ISD de peste 5 miliarde de euro.

    Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunţat joi noile tarife reciproce asupra partenerilor comerciali ai SUA, într-o mişcare care riscă să declanşeze un adevărat război comercial la nivel global.  Uniunea Europeană va fi tarifată la 20%, Vietnamul va fi tarifat la 46%, Cambodgia la 49%, Taiwan la 32%, Japonia la 24%, Africa de Sud la 30%, India la 26%, Coreea de Sud la 25%, Thailanda la 36%, Elveţia la 31%, Indonezia la 32%.

    Vizând sectoare specifice, el a impus săptămâna trecută tarife vamale de 25% pentru automobile şi a declarat că alte tarife ar putea urma pentru cipuri şi produse farmaceutice.