BusinessMagazin

Tag: mall

  • 540 de locuinţe, obiectivul de vânzări al dezvoltatorului Cosmopolis pentru 2017

    Opus Land Development, dezvoltatorul Cosmopolis, cel mai mare proiect rezidenţial din zona de nord a Bucureştiului, are ca obiectiv în acest an vânzarea a 540 de noi locuinţe. 

    „Obiectivul nostru pentru 2017 este să menţinem vânzările anului trecut, cu o uşoară creştere, şi să ajungem la 540 de locuinţe vândute. Anul trecut am vândut 470 de unităţi cu o valoare totală de 30 de milioane de euro şi am înregistrat o creştere în vânzări de 10% raportat la anul 2015. Anul acesta, continuăm să investim atât în infrastructură, cât şi în dezvoltarea generală a Cosmopolis.”, a declarat Ahmet Buyukhanli, CEO Opus Land Development.  

    2.300 de locuinţe sunt finalizate în acest moment în cadrul Cosmopolis, comunitatea numărând peste 4.500 de locuitori. Preţul de vânzare al locuinţelor din Cosmopolis pleacă de la 35.000 de euro şi ajunge până la 150.000 de euro, excluzând vilele personalizate. Din totalul unităţilor puse la vânzare anul trecut, studiourile şi apartamentele cu două camere au fost cel mai bine primite în rândul cumpărătorilor, cu un procent de 58%, urmate de vile cu 27% şi de apartamentele cu trei camere, cele din urmă având un procent de 15% în totalul vânzărilor.

    În cadrul complexului rezidenţial, a fost construit anul trecut şi strip mall-ul Cosmopolis Plaza, în urma unei investiţii de 2,2 milioane de euro. Acesta are deja deschise magazine dedicate celor mici, o farmacie, o curăţătorie, un pet-shop, magazine de îmbrăcăminte, un supermarket, o cofetărie, un magazin de amenajări interioare, unul de produse bio, un beauty salon şi alte spaţii destinate serviciilor. Strip mall-ul dispune şi de o parcare proprie. Alte magazine se vor deschide în 2017, urmând ca în luna aprilie, gradul de ocupare a spaţiilor comerciale să fie în proporţie de 90%. Pe lângă strip mall, locuitorii din Cosmopolis beneficiază şi de facilităţi precum o grădiniţă, o şcoală primară, un parc, o plajă privată pe malul lacului din apropierea ansamblului, şapte piscine exterioare, terenuri exterioare de baschet, fotbal şi tenis, restaurant şi mai multe terenuri de joacă pentru copii. În plus, rezidenţii au transportul asigurat până la staţiile de metrou Pipera şi Aurel Vlaicu, prin linii de microbuz care circulă permanent, din 30 în 30 de minute. 

     

     

     

  • AFI deschide un magazin Peek&Cloppenburg în toamnă

    AFI Cotroceni va deschide în toamnă un magazin al retailerului de modă Peek&Cloppenburg, într-o suprafaţă de 5.200 de metri pătraţi, dispuşi pe două etaje, scrie Ziarul Financiar

    În 2017, AFI Cotroceni va finaliza lucrările de expansiune, prin care va adăuga 6.800 mp, ajungând astfel la o suprafaţă totală de aproximativ 90.000 mp. De asemenea, în urma extinderii, parcarea mallului va ajunge în total la 3.000 de locuri.

    Anul trecut, AFI Cotroceni a avut un venit operaţional net de peste 25 de milioane de euro în primele nouă luni, cu 10% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului anterior. Centrul comercial a fost evaluat, la 30 septembrie 2016, la 467 de milioane de euro, o creştere de 7,6% în comparaţie cu 2015. Numărul vizitatorilor din mall a crescut cu 5,5%, în primele nouă luni, cu o rată de ocupare a centrului comercial de 99%.

  • A pornit o afacere cu 25.000 de dolari într-un apartament din Bucureşti, iar acum are încasări de 2 milioane de euro

    De la un mic salon de coafură într-un apartament din Capitală, deschis cu 25.000 de dolari şi dedicat celor cu dare de mână, Gett’s a tot crescut în ultimile două decenii şi a ajuns la încasări anuale de 2 milioane de euro. Reţeaua e formată acum din opt spaţii, iar antreprenorul Lucian Miess are planuri clare de extindere, miza fiind parteneriatul cu alţi întreprinzători, dar şi dezvoltarea de saloane mass-market.

    „Acest gen de afacere este oglinda perfectă a vieţii sociale în cadrul unui oraş. Până la urmă, nu sunt servicii fără de care viaţa nu poate merge mai departe, iar profilul clientului variază în funcţie de puterea financiară. Totul ţine de puterea economică”, declară Lucian Miess, fondatorul reţelei Gett’s. De-a lungul a 20 de ani de activitate, în activitatea firmei s-a reflectat evoluţia preferinţelor clientului, iar încasările au crescut constant, chiar şi în timpul crizei.

    „La anul, în martie, facem 20 de ani de existenţă. E mult de povestit. Am fost la un campionat mondial în Washington, în 1996, şi am rămas foarte plăcut impresionat de dimensiunea unei industrii care la noi în ţară nu exista”, povesteşte Miess despre începuturile businessului. Singurii jucători pe piaţa de profil din România erau, pe atunci, saloane înfiinţate în perioada comunismului. Pe-atunci, clienţii cu venituri medii nu erau vizibili, spune antreprenorul, povestind că se remarcau doar „câţiva fericiţi ai sorţii”, spune fondatorul Gett’s, referindu-se la clienţii cu dare de mână. Tocmai aceştia au fost miza principală în momentul în care s-a conturat ideea afacerii, croită după modele vestice „din toate punctele de vedere – ca atitudine, ca dezvoltare, ca educaţie”.

    Aşadar, cu 25.000 de dolari, într-un apartament modern de pe Bulevardul Unirii, s-au pus bazele Gett’s Hair Studio, un spaţiu cu trei posturi de lucru, care se adresa unei nişe „ce a ieşit din presiunea «casă, masă, pat», şi se adresa clientelor preocupate de carieră, imagine, personalitate”, explică fondatorul. „Ne-am adresat, de la început, zonei de vârf a piramidei. Dar cu cât te duci mai sus spre vârf, cu atât este mai îngust; nu te adresezi unor volume, ci unor unităţi. De aceea, locaţiile Gett’s Hair Studio au fost mici, intime, cu servicii adăugate”, adaugă el, clasificându-şi spaţiile cu cinci şi patru stele, în funcţie de cât de complexe sunt serviciile oferite – de pildă valet pentru parcarea maşinii.

    Unităţile de cinci stele au funcţionat individual până în 2003, când deja apăruseră multinaţionale, iar pătura medie a populaţiei începea să prindă contur. Atunci au fost lansate Gett’s Colour Bar, unităţile din malluri, de patru stele, cu servicii mai accesbile. Între timp, odată cu creşterea afacerii, reţeaua s-a extins şi are astăzi trei saloane de cinci stele, în spaţii ca hotelul Radisson Blu, JW Marriot Grand Hotel, complexul rezidenţial InCity Residence şi cinci saloane în Bucureşti Mall, AFI Palace Cotroceni, Mega Mall, Iulius Mall din Cluj şi, cel mai recent, în ParkLake. În cadrul saloanelor Gett’s de cinci stele, preţurile serviciilor diferă în funcţie de experienţa stiliştilor, aceştia fiind împărţiţi pe cinci niveluri. Astfel, pentru a se coafa, o clientă poate plăti de la 31 de lei la un ucenic până la 71 de lei la un profesionist cu ultimul grad sau între 217 lei şi 397 de lei pentru un vopsit păr lung.

    Reţeaua este operată de firma Ingo Trade, care are mai multe activităţi, iar Miess spune despre afacerea Gett’s că a trebuit să o subvenţioneze vreme de mai mulţi ani, deoarece „nu a fost visul meu să am un salon, ci să creez o industrie pe acest profil şi să ocup o cotă de piaţă importantă”. Drept urmare, Gett’s are astăzi diverse activităţi conexe, în aval şi amonte, aferente acestui domeniu. Saloanele au activităţi doar pentru consumatori, dar antreprenorul a dezvoltat şi alte activităţi, ca cele din domeniul publishing – revistele Estetica, pentru care compania are licenţă în România şi Moldova, şi Gett’s Highlights Magazine; în plus, Miess are şi o firmă pentru importul de echipamente, aparatură pentru saloane, dezvoltare de software special pentru domeniu, servicii de design etc.

    În cei 20 de ani de existenţă, Gett’s a deschis circa 14 locaţii, unele dintre ele fiind înlocuite sau renovate, iar antreprenorul spune că doar patru dintre acestea au fost făcute cu capital propriu. „Gett’s este astăzi mai mult un partener decât un dezvoltator cu capital propriu; avem diverse formule de parteneriat”, susţine Miess. Mai exact, a dezvoltat trei pachete de colaborare în regim de franciză, respectiv consultanţă, licenţă şi franciză full package. „Avem un manual operaţional de 300 de pagini”, explică antreprenorul, care enumeră că reţeta afacerii vizează deopotrivă trainingul staffului, al oamenilor din recepţie, softul personalizat, amenajarea, contractarea, discounturile pe care le primesc saloanele afiliate de la furnizori, grafică, logistică. Cel care îşi doreşte o franciză, spune Lucian Miess, trebuie să fie o persoană care deopotrivă să poată susţine investiţia de început, dar şi să aibă talent managerial şi pasiune pentru domeniu.

  • A pornit o afacere cu 25.000 de dolari într-un apartament din Bucureşti, iar acum are încasări de 2 milioane de euro

    De la un mic salon de coafură într-un apartament din Capitală, deschis cu 25.000 de dolari şi dedicat celor cu dare de mână, Gett’s a tot crescut în ultimile două decenii şi a ajuns la încasări anuale de 2 milioane de euro. Reţeaua e formată acum din opt spaţii, iar antreprenorul Lucian Miess are planuri clare de extindere, miza fiind parteneriatul cu alţi întreprinzători, dar şi dezvoltarea de saloane mass-market.

    „Acest gen de afacere este oglinda perfectă a vieţii sociale în cadrul unui oraş. Până la urmă, nu sunt servicii fără de care viaţa nu poate merge mai departe, iar profilul clientului variază în funcţie de puterea financiară. Totul ţine de puterea economică”, declară Lucian Miess, fondatorul reţelei Gett’s. De-a lungul a 20 de ani de activitate, în activitatea firmei s-a reflectat evoluţia preferinţelor clientului, iar încasările au crescut constant, chiar şi în timpul crizei.

    „La anul, în martie, facem 20 de ani de existenţă. E mult de povestit. Am fost la un campionat mondial în Washington, în 1996, şi am rămas foarte plăcut impresionat de dimensiunea unei industrii care la noi în ţară nu exista”, povesteşte Miess despre începuturile businessului. Singurii jucători pe piaţa de profil din România erau, pe atunci, saloane înfiinţate în perioada comunismului. Pe-atunci, clienţii cu venituri medii nu erau vizibili, spune antreprenorul, povestind că se remarcau doar „câţiva fericiţi ai sorţii”, spune fondatorul Gett’s, referindu-se la clienţii cu dare de mână. Tocmai aceştia au fost miza principală în momentul în care s-a conturat ideea afacerii, croită după modele vestice „din toate punctele de vedere – ca atitudine, ca dezvoltare, ca educaţie”.

    Aşadar, cu 25.000 de dolari, într-un apartament modern de pe Bulevardul Unirii, s-au pus bazele Gett’s Hair Studio, un spaţiu cu trei posturi de lucru, care se adresa unei nişe „ce a ieşit din presiunea «casă, masă, pat», şi se adresa clientelor preocupate de carieră, imagine, personalitate”, explică fondatorul. „Ne-am adresat, de la început, zonei de vârf a piramidei. Dar cu cât te duci mai sus spre vârf, cu atât este mai îngust; nu te adresezi unor volume, ci unor unităţi. De aceea, locaţiile Gett’s Hair Studio au fost mici, intime, cu servicii adăugate”, adaugă el, clasificându-şi spaţiile cu cinci şi patru stele, în funcţie de cât de complexe sunt serviciile oferite – de pildă valet pentru parcarea maşinii.

    Unităţile de cinci stele au funcţionat individual până în 2003, când deja apăruseră multinaţionale, iar pătura medie a populaţiei începea să prindă contur. Atunci au fost lansate Gett’s Colour Bar, unităţile din malluri, de patru stele, cu servicii mai accesbile. Între timp, odată cu creşterea afacerii, reţeaua s-a extins şi are astăzi trei saloane de cinci stele, în spaţii ca hotelul Radisson Blu, JW Marriot Grand Hotel, complexul rezidenţial InCity Residence şi cinci saloane în Bucureşti Mall, AFI Palace Cotroceni, Mega Mall, Iulius Mall din Cluj şi, cel mai recent, în ParkLake. În cadrul saloanelor Gett’s de cinci stele, preţurile serviciilor diferă în funcţie de experienţa stiliştilor, aceştia fiind împărţiţi pe cinci niveluri. Astfel, pentru a se coafa, o clientă poate plăti de la 31 de lei la un ucenic până la 71 de lei la un profesionist cu ultimul grad sau între 217 lei şi 397 de lei pentru un vopsit păr lung.

    Reţeaua este operată de firma Ingo Trade, care are mai multe activităţi, iar Miess spune despre afacerea Gett’s că a trebuit să o subvenţioneze vreme de mai mulţi ani, deoarece „nu a fost visul meu să am un salon, ci să creez o industrie pe acest profil şi să ocup o cotă de piaţă importantă”. Drept urmare, Gett’s are astăzi diverse activităţi conexe, în aval şi amonte, aferente acestui domeniu. Saloanele au activităţi doar pentru consumatori, dar antreprenorul a dezvoltat şi alte activităţi, ca cele din domeniul publishing – revistele Estetica, pentru care compania are licenţă în România şi Moldova, şi Gett’s Highlights Magazine; în plus, Miess are şi o firmă pentru importul de echipamente, aparatură pentru saloane, dezvoltare de software special pentru domeniu, servicii de design etc.

    În cei 20 de ani de existenţă, Gett’s a deschis circa 14 locaţii, unele dintre ele fiind înlocuite sau renovate, iar antreprenorul spune că doar patru dintre acestea au fost făcute cu capital propriu. „Gett’s este astăzi mai mult un partener decât un dezvoltator cu capital propriu; avem diverse formule de parteneriat”, susţine Miess. Mai exact, a dezvoltat trei pachete de colaborare în regim de franciză, respectiv consultanţă, licenţă şi franciză full package. „Avem un manual operaţional de 300 de pagini”, explică antreprenorul, care enumeră că reţeta afacerii vizează deopotrivă trainingul staffului, al oamenilor din recepţie, softul personalizat, amenajarea, contractarea, discounturile pe care le primesc saloanele afiliate de la furnizori, grafică, logistică. Cel care îşi doreşte o franciză, spune Lucian Miess, trebuie să fie o persoană care deopotrivă să poată susţine investiţia de început, dar şi să aibă talent managerial şi pasiune pentru domeniu.

  • Oraşul ce va fi construit cu 1 miliard de dolari, dar în care nu va locui nimeni

    Undeva în deşertul american, între New Mexico şi graniţa dintre SUA şi Mexic, se va ridica un nou oraş, scrie CNN.

    Oraşul construit este planificat pentru p populaţie de 35.000 de oameni şi va avea un centru de business modern, case în suburbii, şosele, parcuri şi mall-uri şi o biserică. Însă nu va fi locuit de nimeni.

    Proiectul se numeşte CITE (Center for Innovation, Testing and Evaluation) şi se doreşte să fie un model al unui oraş american obişnuit. Oraşul va fi o zonă de test pentru noile tehnologii şi inovaţii.

    Proiectul în valoare de 1 miliard de doari, finanţat de către Pegasus Global Holdings, va avea o zonă de 24 de km2 pentru experiemente ambiţioase în domenii diverse, precum: construcţii, securitate, comunicare sau transport.

    CITE va include zone specializate pentru dezvoltarea unor noi forme de agricultură, energie, şi de tratare a apei. O reţea subterană de colectare a datelor va oferi un feedback detaliat, în timp real.

    “Noile servicii şi tehnologii pot fi testate fără a perturba viaţa de zi cu zi”, spune Robert Brumley, director Pegasus Global Holdings.

    Astfel într-un oraş fără populaţie se vor putea testa vehiculele autonome monitorizate din aer de către drone. Casele ar putea fi construite în aşa fel încât să reziste catastrofelor naturale, şi echipate cu echipamente robotizate. Se vor putea utiliza surse de energie alternative, cum ar fi toriul, acesta poate fi folosit drept combustibil în multe tipuri de reactoare, precum cel pe bază de fluorid de toriu lichid (dizolvat în sare), prescurtat LFTR (Liquid Fluoride Thorium Reactor).

    “Am putea testa anumite lucruri mult mai agresiv, nu vor exista riscuri de pierdere de vieţi omeneşti. Acest loc ar trebui să devină un magnet pentru oamenii cu idei”, a mai spus Brumbley.
    Acesta a mai spus despre CITE că ar putea fi un pas intermediar între testarea din laborator şi public.
     

  • Oraşul ce va fi construit cu 1 miliard de dolari, dar în care nu va locui nimeni

    Undeva în deşertul american, între New Mexico şi graniţa dintre SUA şi Mexic, se va ridica un nou oraş, scrie CNN.

    Oraşul construit este planificat pentru p populaţie de 35.000 de oameni şi va avea un centru de business modern, case în suburbii, şosele, parcuri şi mall-uri şi o biserică. Însă nu va fi locuit de nimeni.

    Proiectul se numeşte CITE (Center for Innovation, Testing and Evaluation) şi se doreşte să fie un model al unui oraş american obişnuit. Oraşul va fi o zonă de test pentru noile tehnologii şi inovaţii.

    Proiectul în valoare de 1 miliard de doari, finanţat de către Pegasus Global Holdings, va avea o zonă de 24 de km2 pentru experiemente ambiţioase în domenii diverse, precum: construcţii, securitate, comunicare sau transport.

    CITE va include zone specializate pentru dezvoltarea unor noi forme de agricultură, energie, şi de tratare a apei. O reţea subterană de colectare a datelor va oferi un feedback detaliat, în timp real.

    “Noile servicii şi tehnologii pot fi testate fără a perturba viaţa de zi cu zi”, spune Robert Brumley, director Pegasus Global Holdings.

    Astfel într-un oraş fără populaţie se vor putea testa vehiculele autonome monitorizate din aer de către drone. Casele ar putea fi construite în aşa fel încât să reziste catastrofelor naturale, şi echipate cu echipamente robotizate. Se vor putea utiliza surse de energie alternative, cum ar fi toriul, acesta poate fi folosit drept combustibil în multe tipuri de reactoare, precum cel pe bază de fluorid de toriu lichid (dizolvat în sare), prescurtat LFTR (Liquid Fluoride Thorium Reactor).

    “Am putea testa anumite lucruri mult mai agresiv, nu vor exista riscuri de pierdere de vieţi omeneşti. Acest loc ar trebui să devină un magnet pentru oamenii cu idei”, a mai spus Brumbley.
    Acesta a mai spus despre CITE că ar putea fi un pas intermediar între testarea din laborator şi public.
     

  • Un lanţ românesc de restaurante atacă McDonald’s şi KFC în centrele comerciale din Capitală

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan continuă procesul de extindere prin deschiderea unei unităţi în recent inauguratul Veranda Mall, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Spartan ajunge astfel la 28 de restaurante în toată ţara: 11 proprii şi 17 în sistem de franciză. Investiţia în noul restaurant este de 100.000 de euro, iar în primele patru zile clienţii au cumpărat preparate în valoare de 7.000 euro. Cifra de vânzări prognozată pentru primul an de activitate a Spartan-Veranda Mall este de 400.000 de euro.

    “Oborul este o zonă cu tradiţie şi cu o importanţă comercială ridicată, al cărei specific îl cunosc foarte bine, deoarece am lucrat cinci ani într-un restaurant de aici. Obiectivul nostru este să avem câte o unitate Spartan în fiecare mare centru comercial sau mall din Bucureşti, astfel că, atunci când am fost remarcaţi în Sun Plaza şi am primit, din partea cunoscutei companii de servicii imobiliare CB Richard Ellis, propunerea de a intra şi în Veranda Mall, am acceptat fără reţineri. Am semnat contractul încă din 2014 şi ne-am pregătit, eu şi echipa mea, temeinic pentru acest eveniment.

    .Experienţa deschiderii şi administrării celorlalte trei restaurante Spartan francizate, m-a ajutat să fac faţă tuturor provocărilor inerente şi am reuşit să fim gata chiar cu o zi înainte de deschiderea oficială a Veranda Mall”, a declarat Constantin Puiu, Senior Partner Spartan Food, francizatul Spartan pentru Veranda Mall.

    Restaurantul ocupă o suprafaţă de 70 m2 în zona de vizibilitate maximă a food-court-ului. În primele zile de funcţionare, Spartan Veranda Mall a fost vizitat de 1.500 de clienţi, cifră obţinută din numărul de bonuri eliberate la casă.

    „Suntem foarte mulţumiţi de rezultatul eforturilor noastre care s-au concretizat într-un restaurant cu un design inovator, unde se servesc preparate de o calitate ireproşabilă. În ceea ce priveşte amenajarea, am mizat pe creativitate şi am transformat stâlpul din centrul spaţiului într-un element important de decor care captează atenţia în mod pozitiv.

    Aici am amplasat şi simbolul mărcii, casca spartanică! Toţi cei 15 angajaţi au ca principală grijă atenţia la nevoile clienţilor. De altfel, investiţia în instruirea personalului şi schimbul de experienţă între restaurantele din reţea sunt aspecte pe care noi, la Spartan, punem foarte mare preţ: periodic, o parte din echipa de management merge la un stagiu de pregătire la centrul de la Botoşani”, a adăugat Constantin Puiu.

    “Deschiderea din Veranda Mall face parte din procesul de extindere şi consolidare a mărcii Spartan pe piaţa autohtonă. Veranda este primul mall de proximitate pentru locuitorii uneia dintre cele mai traficate zone a capitalei, iar mixul de chiriaşi este unul bine echilibrat, inclusiv pe zona destinată restaurantelor, unde oferta este variată. Spartan este un business cu un concept foarte bine gândit, care are la bază ingrediente proaspete, din zona mediteraneeană, carne preparată asemănător cu gyrosul grecesc, dar şi elemente originale, inedite, cu influenţe diverse. Îmi pare bine că de acum şi clienţii Veranda Mall se vor putea bucura de aceste preparate deosebite”, a explicat Anişoara Bătăiosu, Director General S.C. Strong MND Corporation S.R.L., compania deţinătoare a francizei Spartan.

    SC Spartan Food Restaurante SRL, înfiinţată în anul 2014, este deţinută de Constantin Puiu, a primit franciza Spartan pentru restaurantele din Sun Plaza, Mega Mall, ParkLake şi Veranda Mall şi are 60 de angajaţi în aceste patru centre comerciale. Planurile sale de extindere cuprind deschiderea a două noi restaurante Spartan, în 2017, în zonele de nord şi de vest ale Bucureştiului.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 de Ştefan Mandachi şi numără 28 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 17 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 16 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea.

    Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) este de 12 milioane de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 28 de unităţi lucrează peste 500 de oameni.

    Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală şi în 2017. Unităţile ce vor fi inaugurate la anul se vor adăuga celor din Sun Plaza, Mega Mall, ParkLake, Veranda Mall, Cora Pantelimon şi vor fi deschise atât de Spartan Food Restaurante, compania deţinută de Constantin Puiu, cât şi de alţi francizaţi.

     

  • Ana Pan a crescut cu 25% în 2016

     

    Ana Pan a continuat şi anul acesta creşterea afacerilor; în 2016, plusul de venituri a ajuns la 25%, spune Alexandra Copos de Prada, preşedintele consiliului de administraţie al Ana Pan. “Am continuat modernizările magazinelor existente ANA PAN inaugurând trei magazine nou renovate, care în scurt timp au devenit favoritele oaspeţilor noştri. La o lună după renovare acestea au înregistrat o creştere de până la 40% în numărul zilnic de clienţi. În 2017 dorim să finalizăm modernizările magazinelor existente cât şi să continuăm extinderea cu alte două magazine ANA PAN în Bucureşti şi un altul într-un centru urban din zona Transilvaniei.”

    După inaugurarea de acum doi ani a conceptului ANA Baking Co. în spaţiul din Calea Dorobanţilor 134, au urmat în 2016 alte două noi shopuri în Mallurile Plaza şi Bucureşti Mall. “Suntem în continuare în căutare de noi spaţii comerciale atât în Bucureşti cât şi în marile centre urbane din ţară, planificând continuare extinderii şi în 2017. Investiţia într-un spaţiu ANA Baking Co. se ridică până la 150.000 euro pentru spaţii între 150 şi 200 mp, cu o amortizare completă a investiţiei până în trei ani,” adaugă Alexandra Copos. Tot ea spune că ANA Baking Co. reprezintă poziţionarea upmarket ANA PAN pe o piaţă mai sofisticată, o poziţionare ce concurează direct cu conceptele europene şi americane ce se regăsesc pe piaţa locală. “ANA Baking Co. este copilul rebel cu suflu newyorkez al ANA PAN. Timp de peste un sfert de secol, am explorat brutării celebre, cofetării şi cafenele de pe şase continente în căutarea gusturilor creative şi a inspiraţiei pentru a dezvolta un concept inovativ căruia să-i oferim un design inedit”.

    Gama de produse ANA Baking Co. este dezvoltată prin reinventarea celor emblematice de cofetărie şi patiserie ANA PAN şi mai ales prin dezvoltarea segmentelor noi de specialităţi de cafea şi fresh food, gama de mâncare funcţională preparată în shop şi în care sunt folosite întotdeauna ingrediente de sezon. Astfel, ANA Baking Co. aduce laolaltă dulciuri cosmopolite, patiserie tradiţională, fresh food gourmet.

    “A devenit deja tradiţie ca în fiecare anotimp să dezvoltăm în meniul ANA Baking Co. bunătăţi specifice sezonului, toate axate pe mâncare funcţională, cu ingrediente ultra nutritive. Astfel, începând cu luna decembrie am lansat meniul de iarnă, cu preparate specific newyorkeze şi ultra nutritive, după reţete interesante, culese de Executive Chef Crowne Plaza Ashlie Dias din călatoriile sale în toată lumea. Pe lângă mixul inedit de condimente, am folosit ingrediente precum cartoful dulce, super salată kale, mult dovleac, măr şi desigur, scorţişoară. Astfel, Ashlie împreună cu departamentul de Inovaţie şi cel de Producţie al Ana Pan a dezvoltat un meniu special de supe calde, salate energizante, quiche-uri îmbietoare şi sandwichuri inedite perfect adaptate sezonului rece.”

    În gama de băuturi au fost lansate Hot chocolate cu marshmallow şi Cinnamon Latte şi cinci cocktailuri senzaţionale inspirate din The Big Apple: New Yorker’s Sour, Broadwayer, Aquavit Manhattan, Adult Hot Chocolate şi Mad Monk, băuturi complexe pe bază de Lichior de Mentă, Lichior de Migdale, lichior de alune de pădure, scorţişoară, portocale, toate ingrediente specifice sezonului rece.

  • De ce merg bucureştenii la mall

    96% dintre persoanele intervievate în cadrul studiului MKOR îşi cumpără haine de la mall.

    Românii se dovedesc a fi extrem de comozi astfel că proximitatea este principalul factor în alegerea unui mall. 43% dintre intervievaţi au declarat că merg la cel mai apropiat mall de locuinţă. Numărul mare de magazine – 30% şi unicitatea brandurilor – 24% completează topul criteriilor de selecţie.

    Ce fac clienţii când ajung în mall? Aproape jumătate – 42% dintre respondenţi – se duc la mall pentru a-şi achiziţiona produse vestimentare de câteva ori pe lună, iar 28% o dată pe lună. În afara hainelor, românii care frecventează mall-urile din Bucureşti fac acest lucru şi pentru a lua masa – 29% sau, pur şi simplu, pentru o plimbare 18%.

    Documentarea prealabilă privind produsele sau magazinele de interes dintr-un mall se realizează cu ajutorul Google de către peste 60% dintre cei intervievaţi. Când se află în faţa raftului, cei mai mulţi clienţi – 73% cer informaţii direct de la personalul din magazin.

    „Prin această nouă cercetare am dorit să analizăm care sunt diferenţele comportamentale între cumpărătorii online şi cei din magazine de pe piaţa de fashion din România. Relevante sunt opţiunile atunci când clienţii ajung în cele două medii – cei din online sunt interesaţi în primul rând de preţ, iar cei direcţi au ca prioritate cât de aproape este mall-ul de casa lor. Prin urmare vorbim de două tipuri de comportamente total diferite care necesită aborbări specifice din partea retailerilor din domeniu,”  a precizat Corina Cimpoca, Consultant Senior şi fondator MKOR Consulting.
     

  • Cartierul din Bucureşti unde preţurile au explodat de la o lună la alta cu 12.000 de euro. Cum este posibil

    Preţul apartamentelor vechi cu trei camere din Capitală a crescut în noiembrie faţă de octombrie cu 400 de euro (0,5%), dar şi cu 1.900 de euro (2,46%) faţă de noiembrie 2015, arată Indexul imobiliar al ZF realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic. Indexul a fost realizat pe baza anunţurilor eligibile publicate în două ediţii ale Anunţului Telefonic.

    Totuşi, unul dintre cartierele care ies în evidenţă masiv are apartamente cu preţuri care au explodat cu peste 12.000 de euro de la o lună la alta. 

    Vedeţi AICI cartierul din Bucureşti unde preţurile au explodat de la o lună la alta cu 12.000 de euro. Cum este posibil