BusinessMagazin

Tag: majorare

  • Doar în România. În timp tot mediul privat suferă pierderi financiare uriaşe există şi o categorie de bugetari cărora li se dublează salariile

    Parlamentul a modificat Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Salariile personalului din cardul Institutului pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale se vor majora cu 100%. Salariile angajaţilor Bibliotecii Academiei Române se vor mări cu 30%.

    Deputaţii au decis modificarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
    Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, vineri, prin vot online, în calitate de for decizional, un proiect de lege care modifică Legea Salarizării astfel încât de luna viitoare, salariie de bază de care beneficiază personalul din cadrul Institutului pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale se majorează cu 100%, în plină criză.

    De acelaşi tratament beneficiază şi angajaţii din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – I.S.C.T.R., Autorităţii Rutiere Române şi Autorităţii Navale Române, ale căror salarii vor fi mai mari cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2019, începând cu luna mai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dupa 20 de ani în multinaţională în diaspora, a decis să renunţe la tot şi să se întoarcă în România. A deschis aici o afacere cu care face sute de mii de euro

    După aproape două decenii petrecute în mediul corporatist şi o experienţă de trei ani peste graniţe, în cultura canadiană, Ioana Romanescu a decis să facă o schimbare majoră în carieră. A ales calea antreprenoriatului, pornind în Capitală un atelier de brioşe, afacere care i-a adus, până în prezent, peste 30.000 de clienţi.

    Ioana Romanescu povesteşte că ideea fondării Cupcake Philosophy i-a venit în timp ce locuia şi studia în Canada, unde i-a atras atenţia un magazin de brioşe aflat în apropierea locuinţei sale.  „Ideea mi-a rămas undeva în minte, fără să mă gândesc însă că peste câţiva ani îmi voi fonda propria afacere cu deserturi.” Businessul a fost înfiinţat în anul 2014, cu o investiţie iniţială de aproximativ 40.000 de euro din surse proprii, banii fiind direcţionaţi în principal către dezvoltarea unui laborator certificat HACCP (sistem de management al siguranţei produselor alimentare) şi a echipei (cursuri de dezvoltare şi perfecţionare).

    Antreprenoarea are o experienţă de 18 ani în companii multinaţionale; anterior a lucrat ca manager senior în România şi Canada în domeniul managementului financiar şi operaţional, unde a condus mai multe echipe globale de pe mai multe continente. A absolvit, totodată, şi cursurile şcolii culinare şi de ospitalitate Le Cordon Bleu, business cu mai mult de 35 de institute în 20 de ţări. În paralel cu antreprenoriatul, fondatoarea Cupcake Philosophy este şi consultant, predă cursuri către studenţi români şi străini despre produsele creaţie proprie, cursuri de calificare în industria HoReCa, susţine ateliere cu adulţi din cadrul companiilor multinaţionale, dar şi cu copii din şcoli şi la evenimente private.

    Primul magazin fizic Cupcake Philosophy a fost deschis în anul 2016, în zona Piaţa Victoriei, la parterul clădirii America House, investiţia în amenajarea acestuia fiind de aproximativ 20.000 de euro. La magazin, clienţii vin „atât pentru a cumpăra deserturile Cupcake Philosophy, cât şi pentru a participa la sesiunile de degustare organizate pentru evenimentele importante din viaţa lor sau pentru a se relaxa savurând un desert elegant în interior sau exterior, atunci când vremea permite acest lucru”. În 2019 compania a înregistrat o cifră de afaceri de circa 300.000 de euro, în creştere cu aproximativ 60% în comparaţie cu anul 2018. În ceea ce priveşte marja de profit, aceasta se încadrează, potrivit fondatoarei, în limitele normale pentru această industrie, variind între 10% şi 20%. Echipa companiei numără între 12 şi 15 membri, în funcţie de sezonalitate.

    Aproximativ 10% din totalul vânzărilor vin din segmentul de vânzări directe, procentul majoritar, de circa 90%, fiind acoperit de evenimente. Anul trecut, compania a realizat deserturi pentru peste 600 de evenimente, perioadele cu cele mai multe solicitări fiind februarie-iunie şi septembrie-decembrie. De la înfiinţare şi până în momentul de faţă, businessul a înregistrat peste 30.000 de clienţi, iar Ioana Romanescu spune că 60% dintre aceştia revin pentru a cumpăra din nou.

    Potrivit descrierii sale, clienţii companiei se împart în două categorii. Prima este reprezentată de clienţi persoane fizice, care organizează un eveniment important din viaţa lor (nuntă, botez) „şi sunt în căutarea unui furnizor de încredere şi profesionist ale cărui produse îi pot încânta invitaţii la aceste evenimente”. Despre clienţii persoane fizice, Ioana Romanescu spune că au un gust rafinat şi sunt în căutarea unui desert diferit, o experienţă care să îi facă pe invitaţi să vorbească şi să îşi amintească de ea mult timp după eveniment. Ea spune că în ultimii ani a observat o creştere a cererii persoanelor care locuiesc în afară României, persoane care îşi organizează evenimentul în ţară şi îşi doresc ceva deosebit, atât pentru ei, cât şi pentru invitaţi, ceva care să se ridice la standardele evenimentelor la care au participat în afara ţării. „Sunt clienţi care îşi organizează ziua de naştere, o mică petrecere sau pur şi simplu au poftă de ceva dulce. Acest tip de client este, de asemenea, foarte înclinat către calitatea ingredientelor, solicitând produse care să conţină ingrediente atent selecţionate care să nu includă premixuri (prafuri) şi să aibă o cantitate cât mai scăzută de zahăr.” O altă categorie semnificativă este cea a clienţilor corporate care apelează la produsele Cupcake Philosophy fie pentru evenimentele externe pe care le organizează (lansări de produse, aniversarea firmei, rebrandinguri), dar şi pentru evenimentele interne (motivarea angajaţilor, zile de naştere ale acestora, petrecerea de Crăciun, cadouri de 1 sau 8 Martie).
    Deşi la început produsul-fanion al businessului a fost brioşa, în prezent Cupcake Philosophy are o gamă de peste 200 de deserturi, cu preţuri pentru bugete diferite. Astfel, preţurile deserturilor încep de la 4 lei/produs, iar cele ale torturilor, de la 100 de lei. „Excepţia este reprezentată de torturile de nuntă, care, în funcţie de compoziţie şi design, au un cost calculat special pentru fiecare model solicitat de clienţii noştri.”
    Ioana Romanescu consideră că, în ciuda concurenţei din industria în care activează, o industrie cu mulţi jucători, există totuşi oportunităţi pentru fiecare. „Noi continuăm să ne concentrăm pe a avea ca diferenţiatori principali respectul şi atenţia faţă de client, gustul şi designul produselor, precum şi calitatea premium a ingredientelor alese, acest lucru fiind confirmat pe parcursul anilor de rezultatul sondajelor de satisfacţie a clienţilor, sondaje în urmă cărora reiese faptul că 100% dintre aceştia ne recomandă produsele şi serviciile prietenilor, colegilor sau altor persoane.” În plus, adaugă ea, „principalii noştri competitori suntem chiar noi înşine, pentru că încercăm şi trebuie să devenim din ce în ce mai buni pentru a răspunde exigenţelor clienţilor”.
    Deşi la începutul anului Ioana Romanescu estima o creştere de 50% a veniturilor, în contextul legat de pandemiei de COVID-19 ea şi-a ajustat aşteptările şi estimează că businessul va înregistra, la final de an, un procent de creştere de 20-30%. În urma răspândirii pandemiei de COVID-19, antreprenoarea spune că prima măsură luată a fost de a proteja angajaţii.
    Astfel, le-a permis să stea acasă o perioadă pentru a avea grijă de ei şi de familiile lor şi pentru a-şi proteja sănătatea, iar din punct de vedere financiar a găsit variante pentru a le asigura locul de muncă în continuare, chiar dacă acest lucru presupune o diminuare a profitului companiei. „Avem o echipă solidă construită pe parcursul a şase ani şi ne dorim să o avem alături şi după ce trecem de această perioadă.” A doua măsură a fost legată de clienţii companiei. „Înţelegem contextul actual în care multă lume lucrează de acasă şi, de asemenea, temerile clienţilor referitoare la răspândirea coronavirusului. Tocmai de aceea continuăm să livrăm, astfel încât clienţii să se poată bucura de micile plăceri ale vieţii şi în această perioadă dificilă. Pregătim totul cu atenţie şi am implementat măsuri suplimentare de igienă, astfel încât produsele să ajungă în siguranţă la client, iar plata se poate efectua online, astfel încât să limităm interacţiunea cu numerar în această perioadă şi să reducem cât de mult posibil interacţiunea între clienţi şi colegii noştri care fac livrări”. Având în vedere că aproximativ 90% din cifra de afaceri a companiei provin din vânzări către clienţii care organizează evenimente, în urma măsurilor oficiale luate de autorităţi pentru a preveni răspândirea coronavirusului, a faptului că nu se mai organizează evenimente în această perioadă (nunţi, botezuri) iar angajaţii companiilor lucrează de acasă, deci nu se mai organizează evenimente nici în cadrul companiilor, dar şi pe fondul faptului că oamenii nu mai ies din casă şi îşi îndreaptă cheltuielile către nevoile de bază pentru această perioadă petrecută cu preponderenţă în interiorul locuinţei, antreprenoarea spune că, la fel ca şi în cazul celorlalte companii din industria în care activează, şi vânzările Cupcake Philosophy au scăzut în mod semnificativ. „Totuşi, deşi lucrăm la capacitate redusă în această perioadă, vestea îmbucurătoare este că primim în continuare comenzi pentru torturi pe care am decis să le livrăm în mod gratuit clienţilor noştri şi, de asemenea, să le punem la dispoziţie variante de plată care nu implică numerar, precum şi livrarea în condiţii de siguranţă ridicată, astfel încât să nu uite să se bucure de micile plăceri ale vieţii în această perioadă dificilă pentru toată lumea.” Ioana Romanescu îi sfătuieşte pe toţi cei care au evenimente programate în următoarea perioada să nu le anuleze, ci să le amâne. „Noi suntem deschişi şi flexibili pentru a găsi o soluţie în ceea ce priveşte asigurarea deserturilor în funcţie de noile date la care se vor reprograma acestea.”

  • Oraşul în care se respiră cel mai prost aer din România. Surpriza majoră care a lăsat în urmă cu mult Bucureştiul şi Clujul

    Recent a fost lansat topul global, pentru anul precedent, al celor mai poluate oraşe din lume în care au fost incluse şi 7 oraşe şi o comună din România, faţă de peste 20 de oraşe, cât au fost în anul trecut, conform datelor de pe site-ul AirVisual.

    Oraşele româneşti incluse în topul privind gradul de poluare a aerului sunt: Iaşi, Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Măgurele, Botoşani, Baia Mare, dar şi comuna Brăniştea.

    Puteţi consulta AICI topul complet al celor mai poluate oraşe

    În ciuda aşteptărilor privind ocupantul locului unu în acest top, nu este Bucureştiul, un oraş în care sunt peste 1,2 milioane de maşini înmatriculate.

    Pe primul loc al acestui top se situează comuna Brănişte cu un nivel de poluare moderat (25.9 pentru 2019, cu o creştere substanţială faţă de anul 2018 când nivelul de poluare si situa la 16.8), urmat de Iaşi cu un nivel de poluare moderat (22. 4 în anul 2019, faţă de 27 pentru anul 2018).

    Bucureştiul se află abia pe locul trei, înregistrând un coefficient mediu de poluare de 18.4 pentru anul 2019, în scădere de la 20.3, cât se înregistra pentru anul 2018.

    Braşov cu un coeficient de poluare moderat (18 pentru anul 2019) esre urmat îndeaproape de

    Cluj-Napoca cu un nivel de poluare tot moderat (15.7 pentru anul 2019).

    Cele mai bine clasat oraş din acest top, aflat pe locul 8, este Baia Mare, care are un nivel de poluare bun situat la 11.9.

    Clasamentul a fost realizat luând în considerare particulele în suspensie din aer, care reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid. Pentru realizarea topului a fost luat drept referinţă indicatorul PM2.5.

    PM2.5 este în general considerat drept poluant cu impact major asupra sănătăţii tuturor poluanţilor atmosferici măsuraţi în mod obişnuit. Datorită dimensiunilor mici, PM2.5 este capabil să pătrundă adânc în sistemul respirator uman şi de acolo în întregul corp, provocând o gamă largă de efecte pe termen scurt şi lung asupra sănătăţii, conform AirVisual.

    În multe părţi ale Europei şi în S.U.A., principalii poluanţi atmosferici care prezintă importanţă sunt dioxidul de azot (NO2) şi ozonul, astfel încât numai PM2.5 nu oferă o imagine reprezentativă a calităţii aerului şi a riscurilor pentru sănătate în unele regiuni, conform realizatorilor topului.

    Citiţi AICI ediţia E-paper de miercuri

     

     

  • Contracte comerciale si obligatii contractuale afectate de COVID 19. Ce remedii contractuale au companiile româneşti în context naţional şi internaţional?

    Avocaţii Andrei Pelinari, de la casa de avocatură Pelinari & Pelinari şi Alexandru Stănescu, de la casa de avocatură SLV Legal, au scris un text amplu despre remediile contractuale posibile ale companiilor româneşti în contextul naţional şi internaţional. Îl redăm integral mai jos:

    I. Context

    De când a fost raportat pentru prima dată „COVID-19” în Wuhan, China, în decembrie anul trecut, ţările din întreaga lume au căutat să impună restricţii de călătorie şi să izoleze persoanele infectate, în încercarea de a opri răspândirea noului virus. Din păcate, asistăm la un efect de bulgăre de zăpadă ce se propagă (sperăm cu efecte limitate) în economia locală şi cu un efect sporit în lanţurile de valoare (aprovizionare) internaţionale din mai multe industrii afectate la nivel internaţional.
    Acest scurt ghid se referă la situaţiile dificile economice ce afectează companiile şi pot duce la neîndeplinirea obligaţiilor asumate contractual, fie că sunt obligaţii de predare, livrare, plată de mărfuri, servicii sau alte obligaţii contractuale ce sunt afectate de lipsa personalului sau de restricţii ale activităţii impuse de situaţia de urgenţă din România, UE sau SUA.
    Ar trebui sa citeşti acest articol dacă: (i) eşti un administrator al unui business românesc care activează într-unul dintre sectoarele economice cele mai afectate în aceasta perioadă; (ii) eşti un  furnizor servicii pentru jucătorii interni sau internaţionali din industrii afectate de criză care ar putea avea probleme financiare în perioada următoare; (iii)  compania pe care o reprezinti a semnat contracte internaţionale de vanzare de mărfuri sau servicii încheiate cu parteneri din UE sau SUA;


    II. Este COVID-19 forţă majoră?

    În cazul răspunderii contractuale, se pune întrebarea, forţa majoră include şi un focar de virus nou, cum este COVID-19? Răspunsul stă atât în prevederile contractului, sub aspectul definirii forţei majore şi a efectelor acesteia, convenite de părţi, asupra obligaţiilor contractuale, cât şi în situaţia concretă, invocată drept forţă majoră, respectiv în amploarea evenimentului epidemiologic, concretizată în închiderea temporară ori suspendarea unor activităţi, a unor sectoare economice, a unor restricţii de transport ori circulaţie, precum şi de impactul produs de acest eveniment asupra execuţiei contractului.

    III. Contracte care conţin clauze privind forţa majoră

    Pentru a determina dacă un anumit eveniment este forţă majoră depinde de voinţa ipotetică a părţilor transpusă în formularea clauzei. Majoritatea clauzelor de forţă majoră au o formulare deschisă, incluzivă, din a cărei interpretare rezultă că nu este necesar să fie menţionat în mod specific un anumit eveniment. Însă sunt şi clauze care enumeră sau încorporează o listă de evenimente de forţă majoră. În general, este mai uşor de invocat forţa majoră atunci când evenimentul care s-a produs se regăseşte este expres enumerat în cuprinsul clauzei contractuale.
    Atunci când o clauză de forţă majoră este prevăzută în sens mai general, fără să includă epidemiile sau pandemiile, însă prevede orice act sau fapt survenit dincolo de controlul sau voinţa părţilor afectate, atunci răspândirea epidemiei sau pandemiei poate fi considerată ca un eveniment de forţă majoră.
    IV. Contracte care nu conţin clauze care reglementează forţa majoră

    Dacă neexecutarea contractului este definitivă sau doar temporară trebuie analizat de la caz la caz. În funcţie de natura şi obiectul contractului, teoretic, în cazul pandemiei de COVID-19 neexecutarea contractului ar trebui să fie doar temporară.
    Partea care nu şi-a executat obligaţiile este datoare să plătească daune după cum este sau nu în culpă. Ca urmare, debitorul suportă doar propriul prejudiciu determinat de stingerea atât a propriilor obligaţii, cât şi a obligaţiilor celeilalte părţi contractante faţă de acesta.
    Partea care nu şi-a executat obligaţia este, în general, exonerată de răspundere dacă, spre exemplu, apar restricţii de import care nu puteau fi prevăzute la momentul la care s-a încheiat contractul.
    Dacă, în funcţie de împrejurări, pandemia COVID-19 provoacă o imposibilitate temporară de executare a obligaţiilor, potrivit legii române, debitorul poate beneficia de un termen suplimentar pentru executare.
    Indiferent dacă un contract include o clauză de forţă majoră acoperitoare, soluţia este ca partea contractantă aflată în situaţie de forţă majoră să ia legătura cu cealaltă parte contractantă (client sau furnizor) pentru a explica şi discuta eventualele întârzieri în executarea obligaţiilor contractuale, ori a măsurilor pentru atenuarea situaţiei.
    În cazul COVID-19 partea contractantă trebuie să facă dovada că a fost afectată de măsurile adoptate de state, cum ar fi carantina dispusă de guvern sau de restricţiile de transport sau de călătorie.
    Se pot ivi situaţii care, fără să aibă impactul forţei majore, pot afecta obligaţiile contractuale, făcându-le excesiv de oneroase. În această situaţie, trebuie analizat în ce măsură se poate apela la instituţia impreviziunii, reglementată de dispoziţiile art.1271 din Codul civil român.
    VII. Situaţii contractuale pentru companiile româneşti ce au semnat contracte  internaţionale

    În cazul contractelor internaţionale de vânzare-cumpărare de mărfuri, în primul rând trebuie identificată legea aplicabilă contractului. Dacă legea aplicabilă contractului este cea a unui stat semnatar al  Conventiei de la Viena asupra contractelor de vânzare internaţională de mărfuri (CISG), partea afectată poate invoca principiile aplicabile forţei majore şi cazului fortuit din articolului 79 – “Imposibilitate contractuala”. Atât România cât şi majoritatea statelor UE şi SUA au ratificat CISG.
    Pentru a putea justifica imposibilitatea, partea responsabilă trebuie să demonstreze existenţa a trei condiţii cumulative: (i) neîndeplinirea obligaţiei contractuale este datorată unui eveniment extern, ce nu putea fi controlat de  partea ce îl invocă; (ii) impedimentul nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la momentul încheierii contractului; (iii) atat impedimentul cat şi efectele sale nu pot fi înlăturate de partea afectată. De asemenea, partea responsabilă trebuie să fi notificat cealaltă parte contractantă cu privire laimposibilitatea îndeplinirii obligaţiilor într-un timp rezonabil, după ce a luat cunoştinţă de acest impediment.
    În cazul unor contracte comerciale internaţionale, altele decât cele de vanzare-cumparare de mărfuri, cum ar fi – prestări servicii, consultanţă, dezvoltare software, construcţii etc. – poate fi foarte utilă introducerea în contract a  unei referinţe la Principiile UNIDROIT (PICC 2016), dacă nu există deja clauze specifice ce normează obligaţiile fiecărei părţi in situatia aparitiei unui eveniment neprevazut, cum ar fi o pandemie.
    O problema speciala este reprezentată de dificultăţile financiare cauzate de COVID 19 şi asa-zisele “insolvente în lanţ”, cauzate de problemele de cash flow datorate unei scaderi rapide a activităţii comerciale într-un lanţ valoric dintr-o industrie specifică (cum ar putea fi transportul aerian, industria auto, turism etc.). riscul stabilităţii financiare a unei companii este un risc strâns legat de activitatea comercială în sine, incat acesta poate fi mereu prevăzut. Prin urmare foarte greu scuzabil. În consecinţă, lipsa fondurilor cauzată de clienţi/parteneri care nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată, şi astfel au creat un efect în lanţ ce ne poate afecta, nu scuză partea responsabilă, prin simpla invocare a forţei majore.

    VIII. Contracte comerciale cu parteneri din SUA sau finantari prin fonduri americane

    Doctrina imposibilităţii (impossibility doctrine) – Pentru invocarea cu succes a forţei majore este necesară îndeplinirea a trei condiţii cumulative:  (i) partea responsabilă trebuie sa nu-şi fi asumat anterior, prin contract riscul oricăror situaţii neprevăzute;  (ii) să se producă un eveniment neprevăzut; (iii) evenimentul face executarea obligatiilor contractuale impracticabilă; (iv) partea ce invocă imposibilitatea sa fi respectat orice aranjamente contractuale legate de eventualitatea producerii evenimentului, eg. notificarea imediată a celeilalte parti. Într-un caz de livrare de petrol, furnizorul a fost scuzat pentru întârzierile cauzate de uraganul Hugo, tocmai pentru că exista o clauză de forţă majoră care a scuzat întârzierea datorată blocajelor de infrastructură cauzate de către uragan. Judecătorii au hotărât că deşi situaţia se poate restabili, dacă efectele perioadei de “congestie” afectează livrarea, atunci întârzierile sunt justificate de forţă majoră.
    Exemplele de situaţii neprevăzute care duc la imposibilitatea executarii contractului  includ şi ordonanţele sau alte forme de interdicţie guvernamentală, statală sau federală pentru activităţi comerciale.
    Frustrarea scopului contractului (frustration of purpose) – Aceasta se aplică atunci când o schimbare extremă a condiţiilor externe conduce la o devalorizare a contraprestaţiei. Simplu spus, executarea contractului economicamente devine totalmente neinteresantă economic pentru partea afectată de evenimente. Într-o cauza legata de gripa aviară, deşi părţile înţeleseseră că utilajele vandute către fermier urmau să îmbunătăţească productivitatea fermei de păsări, în acel moment (când urmau a fi livrate utilajele) cererea de ouă pe piaţă era infimă din cauza gripei aviare. Prin urmare, deşi fermierul putea plăti furnizarea utilajelor, scopul contractului era redus la o chestiune fără interes comercial pentru acesta.
    În contextul companiilor cu acţionariat românesc ce se regasesc în negocieri  pentru finanţare, fuziuni, achizitii cu investitori americani, ar fi utilă înţelegerea doctrinei MAE/MAC (material adverse effects/conditions), în special în situaţia unui due diligence, cum s-ar aplica conceptul MAE situaţiei economice cauzate de COVID19 şi eventualitatea unor estimări financiare negative în perioada următoare. Daca magnitudinea situaţiei de fapt preveste o scădere drastică a cifrei de afaceri a companiei finantate/achizitionate – atunci cumparatorul se poate retrage invocand MAE. Nu este suficientă doar o scădere drastică a încasărilor (în jurisprudenţă constanta – peste 40%) dacă aceasta are doar un caracter temporar. Pentru o situaţie de tip MAE,  este esenţial ca efectele unei “crize” să se resimtă pe termen mediu şi lung, cu şanse infime ca acea companie “target” să-şi revină economic. 

    IX. Măsuri care ar trebui luate:

    Verificaţi contractele comerciale încheiate pentru a afla dacă există o bază contractuală pentru invocarea cu succes a unor situaţii neprevăzute ce pot constitui forţa majoră sau caz fortuit;          
    Verificaţi dacă clauza de forţă majoră prevede forma şi limitele de timp prescrise pentru notificarea unui eveniment de acest tip după ce acesta are loc şi, dacă da, asiguraţi-vă că este notificată în termenul şi în forma/procedura agreată de părţi.
    În cazul în care s-a produs neexecutarea unui contract, faceţi o documentare a evenimentului cât mai detaliat posibil, inclusiv momentul în care a avut loc, părţile implicate şi orice bunuri afectate de eveniment. De exemplu art. 12 din Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României prevede că „Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19, certificate de situaţie de urgenţă în baza documentelor justificative.”
    Luaţi în considerare dacă există modalităţi alternative de îndeplinire a obligaţiilor contractuale.
    Luaţi în considerare dacă există modalităţi de atenuare a efectelor situaţiei actuale.
    Verificaţi condiţiile de asigurare a unui astfel de eveniment şi dacă poliţele de asigurare in astfel de situaţii de criză (evenimente, concerte, întreruperea programului de munca, blocarea transportului internaţional).
    Dacă se epuizează formele alternative de rezolvare, fără posibilitatea negocierii unor situaţii alternative, verificaţi cu atenţie clauzele de terminare sau suspendare a contractelor, şi cele de soluţionare ale unor eventuale litigii;
    Pentru contractele încheiate în aceasta perioadă (începănd cu Februarie 2020):

    (i) Este utilă standardizarea clauzei de forta majora în aval (cu clienţii) şi în amonte (cu furnizorii). Daca sunteti intermediari intr-un lant valoric, luati în considerare riscurile în lant, de la producători şi pana la clienţii finali;

    (ii) Se pot integra modele de clauze cum ar fi cele ale Camerei de Comerţ Internaţionale de la Paris (ICC) pentru clauzele tip de Forţă majoră şi Caz Fortuit (ICC Force Majeure şi ICC Hardship Clause) – pentru o mai buna standardizare şi claritate în modul cum acestea au fost interpretate de către instanţele judecătoreşti şi tribunalele arbitrale.

     

  • Agricover Credit, IFN-ul care finanţează fermierii, şi-a majorat profitul cu 21% în 2019, la 40 mil. lei

    Agricover Credit IFN, divizia de finanţare a grupului Agricover, controlat de omul de afaceri iranian Jabbar Kanani şi BERD, a încheiat 2019 cu un profit net de 40,1 mil. lei, în creştere cu 21% faţă de anul precedent, în timp ce numărul clienţilor activi a ajuns la 3.434, plus 23% faţă de 2018.

    “În 2019, am continuat creşterea sustenabilă prin dezvoltarea portofoliului de clienţi, fermieri mici şi medii, şi împreună cu Agricover S.A. am dezvoltat produse noi, de sinergie,” spune Robert Rekkers, Director General, Agricover Credit IFN.

    Instituţia financiară a acordat anul trecut credite în valoare de 1,88 mld. lei, expunerea din credite crescând cu 19%, la 1,55 mld. lei.

    Potrivit rezultatelor raportate de companie, rata creditelor neperformante cu restanţe mai mari de 90 de zile a fost de 1,3%, în creştere uşoară faţă de anul precedent, în timp ce nivelul capitalurilor proprii a avansat cu 35%, la valoarea de 297 mil. lei.

    Pentru anul în curs instituţia de creditare îşi propune să continue strategia de creştere axată pe optimizarea portofoliului de produse cu o atenţie specială pentru agricultura sustenabilă şi dezvoltarea de noi parteneriate strategice.

     

  • Creditarea privată s-a majorat în luna ianuarie 2020 cu 6,9% faţă de prima lună din 2019, motoarele creşterii fiind împrumuturile în lei luate de populaţie, cu un avans de 13,9%, şi cele în valută luate de firme

    Creditarea privată s-a majorat în luna ianuarie 2020 cu 6,9% faţă de prima lună din 2019, ajungând la un sold total de 269 miliarde lei, în condiţiile în care motoarele creşterii au fost împrumuturile în lei luate de populaţie, cu un avans de 13,9%, şi creditele în valută luate de firme, arată datele BNR.

    În termeni reali, creşterea creditării private a fost de 3,2%.

    Din soldul total, creditele în lei luate de firme şi populaţie totalizează 181,4 miliarde lei, cu 10% mai mult decât în ianuarie 2019 (6,2% în termeni reali). Dintre acestea, împrumuturile populaţiei reprezintă 109,3 miliarde lei, în creştere cu 13,9%, iar cele luate de firme (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) 72 miliarde lei, în urcare cu 4,5%.

    În ceea ce priveşte creditarea în valută, soldul total a crescut cu 1,1% în prima lună a anului, la 88,2 miliarde lei, avans susţinut de împrumuturile luat de firme, în urcare cu 9,1%, la 54 miliarde lei. În schimb, creditele în valută ale populaţiei s-au diminuat cu 9,4% faţă de ianuarie 2018, la 34 miliarde lei.

    Raportat la luna decembrie, soldul creditelor în lei şi valută a avansat în ianuarie cu 0,8% (0,4% în termeni reali). Creditarea în lei s-a majorat cu 0,2% (-0,2% în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 1,9% (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 1,9%).

    Creditul guvernamental s-a majorat în luna ianuarie 2020 cu 2,7% faţă de luna decembrie 2019, până la 119,4 miliarde lei. În raport cu ianuarie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 13,8% (9,8% în termeni reali).

    Numerarul aflat în circulaţie totaliza la finele lunii ianuarie 74,3 miliarde lei, cu 9,1% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. 

    În acelaşi timp, depozitele overnight de la bănci (conturi curente, depozite la vedere) se ridicau la 197 miliarde lei , în creştere cu 19,9%, iar depozitele  cu durata iniţială de până la doi ani inclusiv totalizau 147 miliarde lei, în scădere cu 1,4%. 

    Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat un sold de 419,52 miliarde lei. Faţă de luna decembrie 2019, aceasta a scăzut cu 0,7% (-1,1% în termeni reali), iar în raport cu ianuarie 2019 masa monetară (M3) s-a majorat cu 9,7% (5,8 la sută în termeni reali).

     

     

     

  • Oraşul din România în care impozitele şi taxele locale ar urma să fie majorate de la anul

    Pe site-ul Primăriei Capitalei – PMB a fost publicat, în această lună proiectul nr. 1493, la secţiunea proiecte supuse dezbaterii publice, care prevede majorarea impozitelor şi taxelor locale din Bucureşti începând din anul 2021, conform site-ului instituţiei.

    Proiectul de hotărâre privind stabilirea nivelurilor impozitelor şi taxelor locale în municipiul Bucureşti, începând cu anul 2021, prevede o serie de impozite şi taxe locale care vor fi majorate de la anul.

    Vestea bună pentru cetăţeni este că se menţine bonificaţia de 10% pentru plata anticipată, până la 31 martie, a impozitului pe clădiri, terenuri şi mijloace de transport. Această bonificaţie se acordă pentru sumele datorate de către contribuabilii persoane fizice pentru întregul an. 

    Această creştere vine ca urma a obligativităţii indexării impozitelor din Bucureşti la rata inflaţiei, astfel că din 2021 bucureştenii vor plăti mai mult la impozite pentru locuinţe sau autoturisme.

    Conform art. 491 din Codul Fiscal, “în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează anual, până la data de 30 aprilie, de către consiliile locale, ţinând cont de rata inflaţiei pentru anul fiscal anterior, comunicată pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice”

    Conform datelor publicate de Ministerului Finanţelor Publice, în anul 2019 rata inflaţiei a avut nivel de 3,8%.

    Proiectul de hotărâre poate fi consultat AICI.

     

     

     

     

  • Disputa Telekom – Discovery continuă. Americanii spun că nu au cerut operatorului să majoreze preţurile

    Gigantul american Discovery nu are nicio legătură cu majorările de preţuri operate de Telekom România, deciziile privind tarifele aparţinând în totalitate operatorului, au declarat reprezentanţii companiei în replică la afirmaţiile făcute săptămâna trecută de Andreas Elsner, directorul comercial pe segmentul rezidenţial în cadrul companiei de comunicaţii. 

    „Suntem din nou surprinşi de declaraţiile făcute recent de Telekom. Discovery nu a solicitat o creştere a tarifelor. Le-am oferit celor de la Telekom mai mult conţinut valoros, fără o creştere a preţurilor –  un exemplu fiind drepturile noi pentru Circuitul ATP de pe Eurosport. Orice creştere a preţurilor abonamentelor Telekom este în totalitate la latitudinea operatorului şi nu are nicio legătură cu Discovery”, a declarat Victoria Davies, prim vicepreşedinte, general manager pentru Discovery în Europa Centrală şi de Est, ţările mediteraneene şi Asia centrală.

    Elsner declarase săptămâna trecută că Telekom ar fi trebuit să majoreze şi mai mult tarifele dacă        ar fi păstrat posturile TV de la Discovery în grilă. „„Discovery Group a fost super inflexibil în discuţii. Dacă am fi păstrat Discovery în condiţiile propuse de ei creşterea noastră de preţuri din acest an nu ar fi trebuit să fie de 2 lei pe abonament ci de 2 euro, ar fi trebuit să creştem preţurile cu 2 euro. Nu avea sens să facem asta.“ Elsner a susţinut şi că Telekom primeşte o ofertă de preţ mult mai mare faţă de compania de cablu Digi, liderul pieţei locale de televiziune. „Dacă aş primi de la Discovery preţul oferit Digi aş semna imediat pentru conţinut, dar nu vreau să plătesc facturile pentru întreaga piaţă.“, a spus el.

     

  • Sondaj BestJobs: Un sfert dintre angajatori îngheaţă salariile în acest an, iar o treime oferă o majorare de cel mult 5%

    Deşi majoritatea angajaţilor speră să câştige mai mult în acest an, unul din patru angajatori nu va acorda nicio majorare salarială, iar 35,5% afirmă că majorările salariale planificate pentru 2020 vor fi de cel mult 5%, arată datele unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs.
    Salarii mai mari cu până la 10% vor oferi 13% dintre angajatori, iar doi din zece şi-au bugetat creşteri de până la 15% pentru angajaţii din companie. Doar 6,5% dintre respondenţi au afirmat că vor majora salariile peste acest prag.
    Totodată, circa un sfert dintre angajatori spun că majorarea salariului minim de la 1 ianuarie le va afecta bugetul de personal, astfel că vor lua măsuri precum restrângerea cheltuielilor cu beneficiile extrasalariale, comasarea unor funcţii, automatizarea unor procese şi restructurarea unor poziţii.
    În privinţa beneficiilor extrasalariale, cei mai mulţi dintre angajatori (64,5%) mizează în continuare pe tichetele de masă, iar 58% spun că vor acorda prime pentru ocazii speciale, în timp ce 39% vor organiza petreceri pentru angajaţi. În plus, 38,7% dintre respondenţi vor susţine cheltuielile cu transportul ale angajaţilor, iar 35% vor investi în cursuri şi traininguri de dezvoltare personală pentru angajaţi. Alte beneficii : teambuilding-uri, abonamente la clinici medicale private sau abonamente la săli de sport. Aproximativ doi din zece respondenţi susţin că vor oferi un program flexibil de muncă.

    Angajatorii vor continua recrutările şi în acest an, iar pentru primul semestru şase din zece angajatori vor deschide până la 10 poziţii noi, iar unul din zece va deschide între 10 şi 20 de poziţii. Pentru fiecare dintre acestea, 42% dintre angajatori vor recruta între 2 şi 5 angajaţi, iar o treime vor deschide poziţii ce vor fi acoperite de un singur angajat. Alţi aproape 10% vor avea nevoie de 5 până la 20 de angajaţi pe fiecare poziţie nou deschisă. În majoritatea cazurilor, recrutarea se va face pe termen lung.

    Circa 39% dintre poziţiile ce vor fi deschise în perioada ianuarie – iunie a acestui an vor fi pentru muncitori necalificaţi, 35% vor fi pentru muncitori calificaţi, iar 26%, pentru personal la birou (White Collars).

    Cele mai căutate specializări pentru care va fi recrutat personal vor fi în vânzări (55%), producţie (29%), administrativ (28%), inginerie (25,8%) şi logistică (19,3%). De asemenea, companiile mai au nevoie de angajaţi specializaţi în domeniile financiar-contabil (19%), customer service (17%), management şi consultanţă (12,3%), controlul calităţii (11,9%), construcţii (11,9%), business development (11,4%).

    Jumătate (51,6%) dintre angajatori estimează că cele mai multe angajări vor fi pentru nivelul entry-level (0 – 2 ani experienţă), iar 42% vor avea nevoie în special de angajaţi care au 2 – 5 de experienţă (middle level).
     

  • OPINIE Adrian Cioroianu, trainer executive Acknowledge România: „Top 10 trenduri pentru echipele de vânzări în 2020″

    1. Strategia de vânzări trebuie să se bazeze pe date şi să fie construită structurat – aceasta presupune o schimbare majoră de mentalitate, de cultură organizaţională şi investiţie în tehnologie în special din partea companiilor antreprenoriale româneşti. Ai făcut totul după capul tău, cum ai ştiut tu mai bine. Ai crescut an de an, dar în ultimii 2-3 ani businessul tău a rămas la la acelaşi nivel. Simţi că businessul nu se mai dezvoltă. E important ca în organizaţia ta să se ia mult mai multe decizii bazate pe date. Altfel nu e nicio diferenţă faţă de 6 din 49 sau ghicitul în cafea.

    2. Construirea unor scheme de comisionare / bonusare – şi până la urmă construirea unei culturi de leadership în vânzări care să nu mai fie legată doar de ce cifre se ating, ci şi de felul în care se ating. 2020 e anul în care companiile ar trebui să regândească toată filosofia legată de targeturile numerice. Bineînţeles că trebuie să existe nişte KPI (indicatori de performanţă) foarte bine definiţi, pe care oamenii îi pot atinge sau nu. Dar cum îi ating? Perfomerii stau sau pleacă din echipă / companie? Există leadership în zona de vânzări? Sau continuăm cu adepţii „managementului prin teroare“? Din păcate o realitate despre care nu prea vorbim, de la cele mai mari companii din România şi până la cele „de familie”.

    3. Marketing şi sales trebuie să fie aliniate – investiţiile pe care le faci în marketing trebuie să conducă către generarea mai multor leaduri pentru echipa de vânzări, să sprijine convertirea acestora în clienţi pentru businessul tău. Asta înseamnă că ar trebui să urmăreşti cât investeşti în partea de marketing şi cât îţi generează în materie de vânzări. Şi în plus încearcă să îţi construieşti un „funnel” integrat de vânzări şi marketing. Nu fiecare cu pâlnia lui.

    4. Recrutare vânzători & retenţie – pentru recrutare, te interesează să „sapi” pe trei direcţii împreună cu potenţialii condidaţi: abilităţi, dorinţă şi potrivire. Pentru abilităţi, testează fiecare lucru pe care îl vor avea ei de făcut propriu-zis pe partea de vânzare, fie că e vorba de roleplay de vânzare, fie că doar vrei să vezi cum gândesc despre ce e de făcut. Pentru dorinţă, „cât le este de foame”, vrei să vezi cum văd ei ceea ce o să facă într-un an, ce îşi doresc să facă, să realizeze. Pentru potrivire, vrei să se potrivească cu restul oamenilor tăi şi cu tine, să se integreze în echipă. Retenţia lor începe chiar de la recrutare. Ai un plan aici? Şi încă ceva important: pune vânzători să recruteze vânzători.

    5. Dezvoltarea profesională a vânzătorilor – tehnologia vine tare peste noi toţi, indiferent de domeniu sau de poziţie în companie. Automatizări, inteligenţă artificială în procesele de business, schimbarea modelului de business. Răspunsul la aceste provocări nu este nici negarea lor, nici panica, ci mai degrabă trainingul pentru oamenii de vânzări, dezvoltarea abilităţilor lor digitale şi adaptarea activităţilor lor la noile realităţi tehnologice. În limbaj antreprenorial / corporatist: upskilling.

    6. Self- Management – oamenii de vânzări buni nu au nevoie de cineva care să îi împingă de la spate. Ştiu ei exact cât trebuie să facă, cum să facă şi ştiu să se motiveze singuri, să se organizeze astfel încât să atingă rezultatele dorite. Dar pentru asta e nevoie de o abordare diferită din partea ta. Să nu mai mergi pe varianta  „nimic nu se întâmplă în companie/echipă fără voinţa şi cunoştinţa mea “.

    7. Manualul vânzătorului nou – realitatea este una simplă şi înfricoşătoare: angajăm oameni de vânzări pe care în mod normal acum 5-10 ani nu i-am fi angajat de nicio culoare. Pentru că nu mai găsim oameni. Şi atunci trebuie să le dai mură-n gură. Construieşte un manual pentru vânzătorii lor în care să le spui pas cu pas ce au de făcut pentru a avea succes.

    8. Personalizare a vânzĂrII – nu mai funcţionează o abordare unică indiferent de client. De la zona de retail, unde ar trebui să întâmpinăm fiecare client cu un mesaj personalizat şi călduros, până la zona de B2B, unde adaptăm stilul nostru de comportament la cel al clientului. Trebuie să încercăm să fim memorabili în mintea clientului, pentru că altfel despre ce vânzare să vorbim?

    9. Customer experience – simplu: în tot ceea ce facem legat de clienţi, hai să păstrăm o puternică amprentă umană. Oamenii s-au săturat să vadă roboţi în faţa lor şi vor să aibă „o interacţiune umană”. Să fie un dialog, nu monolog. E un echilibru care trebuie păstrat între tehnologie şi umanitate.

    10. CRM – un fost mare talent care a murit speranţă. An după an. Incredibil. Poate în 2020. Speranţa moare ultima.
    Cât de pregătit eşti pentru lucrurile de mai sus? Pune-le în aplicare unul câte unul. De la 1 la 10. În ordinea asta. Dezvoltarea businessului este imposibilă fără schimbare, iar cei care nu sunt capabili să îşi schimbe mentalitatea nu pot schimba nimic. În viaţa oricărui individ, în viaţă oricărei organizaţii, există aşa-numitele „puncte de inflexiune”. Creşti, creşti, cum ştii tu mai bine, dar ajungi într-un punct de inflexiune, în care fie te reinventezi şi te duci mai departe, fie o iei în jos. 2020 este un punct de inflexiune pentru tine şi echipa ta de vânzări. Este alegerea ta.