Tag: livrare

  • Renault a livrat în România un milion de automobile Duster, de 15 miliarde euro

    Group Renault a vândut în total în România automobile Duster de 15 miliarde euro şi a livrat miercuri Dusterul cu numărul 1 milion, fabricat la Mioveni, luând în calcul atât Renault Duster, cât şi Dacia Duster.

    Automobilul este un model Black Touch 4×4, de culoare Verde Altaï, echipat cu motorul pe benzină de 114 CP.

    Cheia maşinii i-a fost înmânată clientului de către Hakim Boutehra, Director General Renault Commercial Roumanie.

    ”Duster reprezintă cartea de vizită a gamei Dacia. Este modelul care a reuşit să impună marca noastră atât în România, cât şi în numeroasele ţări unde clienţii sunt în căutarea unui SUV robust şi modern. Sunt încântat să înmânez azi cheia acestui model aniversar unui client din România – leagănul mărcii Dacia”, a declarat Hakim Boutehra.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Spaţiile de birouri din Bucureşti au ajuns anul acesta la peste 2,5 milioane de metri pătraţi

    Stocul modern de spatii de birouri in Bucuresti a depasit 2,5 milioane de mp si vor mai fi livrate pana la sfarsitul acestui an inca 80.000 mp, potrivit celor mai recente date trimise de compania de servicii comerciale şi de investiţii în real estate CBRE.  Din totalul de 2,56 milioane de mp dati in folosinta , 43% – respectiv 1,1 milioane mp – sunt birouri de clasa A. 
     
    Cele mai mari proiecte imobiliare de birouri care urmeaza a fi livrate pana la finalul lui 2016 sunt: Metroffice, dezvoltat de Immofinanz, cladirea B a proiectului Oregon Park, dezvoltat de Portland Trust, cladirea C a proiectului Hermes Business Campus dezvoltat de Atenor Group. 
     
    Dupa primele 9 luni ale lui 2016, rata de neocupare a spatiilor de birouri este de 12,3 % dar cea a proiectelor de clasa A este de sub 10% in timp ce nivelul chiriei prime a ramas constant la 18.5 euro/mp. Numarul mare de proiecte anuntate pentru umatoare perioada ar putea insemna si mai multa presiune pe chiria neta, mai arata analizele CBRE. Cererea noua de spatii de birouri a avut o pondere de 23% din cererea totala, , respectiv 268.300, in timp ce extinderile de spatii au reprezentat 37%  din total cereri,  adica 170,400 mp, conform rapoartelor CBRE.
     
    “Acest lucru reflecta faptul ca spatiul nou de spatii de birouri este absorbit si ca exista o crestere permanenta a cererii. Ne asteptam ca acest lucru sa continue si in trimestrele viitoare; cresterea vine in special din partea companiilor de IT, a celor din sectoarele industrial si energetic, industria usoara, servicii financiare dar si din sectorul public”, subliniaza Mihai Paduroiu, MRICS, Head of Advisory & Transaction Services | Investor Leasing | Office, CBRE.
     
     
  • Stocul de spaţii de birouri în Bucureşti a depăşit 2,5 milioane de metri pătraţi

    Stocul modern de spaţii de birouri în Bucureşti a depăşit 2,5 milioane de mp şi vor mai fi livrate până la sfârşitul acestui an încă 80.000 mp, arată cele mai recente date CBRE.  Din totalul de 2,56 milioane de mp daţi în folosinţă , 43%-respectiv 1,1 milioane mp-sunt birouri de clasa A.
     

    Cele mai mari proiecte imobiliare de birouri care urmează a fi livrate până la finalul lui 2016 sunt: Metroffice, dezvoltat de Immofinanz, clădirea B a proiectului Oregon Park, dezvoltat de Portland Trust, clădirea C a proiectului Hermes Business Campus dezvoltat de Atenor Group.

    După primele 9 luni ale lui 2016, rata de neocupare a spaţiilor de birouri este de 12,3 % dar cea a proiectelor de clasă A este de sub 10% în timp ce nivelul chiriei prime a rămas constant la 18.5 euro/mp. Numărul mare de proiecte anunţate pentru umatoare perioadă ar putea însemna şi mai multă presiune pe chiria netă, mai arată analizele CBRE.
     
    Cererea nouă de spaţii de birouri a avut o pondere de 23% din cererea totală, , respectiv 268.300, în timp ce extinderile de spaţii au reprezentat 37%  din total cereri,  adică 170,400 mp, conform rapoartelor CBRE.

    CBRE Group, Inc. (NYSE: CBG), Fortune 500 şi S&P 500 cu sediul central in Los Angeles este cea mai mare companie de servicii comerciale si investitii in real estate din lume, pe baza veniturilor din 2015.

  • Şcoala virtuală a angajaţilor din companii

    Nu este un secret că învăţarea pentru specialiştii din companii a ieşit din sala de clasă tradiţională sau din rigorile unui program fix. Dar ce se întâmplă după finalizarea cursurilor? Knolyx aduce instrumentele necesare pentru livrarea de cursuri (elearning), pentru consolidarea comunităţilor din organizaţii, după acestea, dar şi pentru organizarea de evenimente – într-un singur loc.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Knolyx este unica platformă integrată ce oferă instrumente pentru livrarea de cursuri, organizarea de evenimente şi consolidarea comunităţii organizaţiilor, potrivit reprezentanţilor Gentlab.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Platforma aduce într-un singur loc componente diverse pentru organizarea şi susţinerea de cursuri online şi offline, organizarea de evenimente şi/sau webinare, administrarea business process managementului şi live coaching. Totodată, prin intermediul platformei se poate crea şi modera comunitatea fiecărei organizaţii (atât intern, în rândul angajaţilor, cât şi extern, în rândul partenerilor şi clienţilor.)

    La nivelul companiilor, Knolyx generează un management facil al sesiunilor de training (gestiunea centralizată a sesiunii de training, de la pregătire până la follow up; rapoarte detaliate pentru sesiuni de training, generate automat, ce pot fi trimise către managerii de departament, rapoarte de sinteză pentru cursuri, clienţi, traineri, cursanţi), precum şi economii de timp (prin, de pildă, refolosirea materialelor de curs şi identificarea rapidă a resurselor necesare, crearea rapidă a unei noi sesiuni de curs pornind de la cele existente, comunicare optimizată cu participanţii la training etc.)

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Knolyx este o platformă B2B de tip SaaS (Software as a Service) dezvoltată integral de compania Gentlab; oferă servicii de eLearning pentru orice industrie sau domeniu. Ideea produsului a pornit de la o nevoie reală privind livrarea cursurilor şi susţinerea lor într-un timp eficient, potrivit informaţiilor trimise de companie.  Dezvoltarea proiectului a durat un an, iar în proiect au fost implicaţi şapte dezvoltatori. Investiţia în Knolyx s-a ridicat la 120.000 de euro. Componenta de eLearning se defineşte prin funcţionalităţi precum: crearea, distribuţia, administrarea şi susţinerea cursurilor, crearea grupelor de cursanţi, elaborarea chestionarelor de evaluare a cursanţilor înainte de a începerea cursului; păstrarea cursanţilor implicaţi şi motivaţi prin inserarea elementelor de gamification; business process management (definirea fluxurilor de aprobare spre automatizarea proceselor interne, cum ar fi aprobarea noilor parteneri sau livrarea de cursuri) etc. La acestea se adaugă o componentă de organizare de evenimente (care include realizarea de transmisiuni live, organizarea de evenimente tip webinar etc.), precum şi de creare a comunităţilor de la nivelul organizaţiilor (moderarea şi crearea subiectelor de discuţie, crearea spaţiului în care profesionişii îşi pot exersa cunoştinţele dobândite etc.).

  • Cum a ajuns fiul fostului şef al Hotelului Continental de la maşini de lux, la livrat de pizza

    Cornel Urcan a fost una dintre persoanele cele mai cunoscute ale Timişoarei. În anii 1990, dar şi înainte de Revoluţie, numele său a fost asociat cu cel al Hotelului Continental. 

    O spune chiar şi fiul său, Tinel Urcan: „Hotelul a fost copilul lui”. De fapt, la un moment dat, chiar numele complexului devenise „Continental-Cornel”. În final, tocmai această adevărată obsesie avea să-i fie fatală fostului om de afaceri, un personaj pentru care trecerea de la succes la eşec total a fost dintre cele mai abrupte care s-au văzut vreodată, scrie renasterea.ro.

    Copil de bani-gata, pasionat de muzică

    Urcan-senior a lucrat la Continental de când s-a înfiinţat hotelul. A fost chelner, apoi a ajuns director, pentru ca, după 1989, să preia afacerea pe cont propriu. Mai întâi a luat imobilul în chirie, apoi contractul s-a transformat într-unul de leasing.

    Au fost vremuri frumoase, în care numele Urcan era unul cu foarte mare greutate în Timişoara, mai ales că se ştia că la „Conti” cam aveau uşa deschisă mai-marii vremurilor respective, de la politicieni, la poliţişti şi vedete din show – biz.

    Cornel Urcan are un fiu, Tinel, pe care, la acea vreme, mai toţi tinerii îl invidiau pentru situaţia sa: maşini de lux, haine scumpe şi iubite care câştigaseră concursuri de miss.

    Desigur, şi Tinel Urcan a fost un răsfăţat al acelor timpuri, numai că tatăl său i-a şi pretins unele lucruri. De exemplu, marele boss de la „Conti” a ţinut neapărat ca fiul său să devină muzician.

    Pentru asta, Tinel Urcan a urmat cursurile şcolilor cu profil muzical până la terminarea liceului. „Chiar am câştigat unele concursuri, iar tata m-a încurajat mereu”, spune Tinel.  Urcan-junior conducea atunci cele mai avangardiste modele de maşini. Era normal să roiască şi fetele în jurul său. Nu e de mirare că Tinel Urcan umbla doar cu foste miss-uri, pentru că trebuia să ţină la etichetă.

    Totuşi, „play-boy”-ul de acum 15-20 de ani ţine să aducă o nuanţă: „Eu umblam doar cu una, nu cu mai multe, cum se întâmplă acum. Am avut câteva relaţii lungi, de trei-patru ani. La fel a fost şi cu maşinile. Erau modele tari, dar aveam o singură maşină, nu zece, cum fac alţii în ziua de azi. Atunci, erau alte distracţii, mergeam la un grătar, la un chef, nu ştiam de droguri sau alte prostii, cum se întâmplă în vremea asta”.

    O cădere pe toate planurile

    Toate au fost bune şi frumoase până în anul 2001, când Cornel Urcan a fost arestat.

    „Am rămas fără nimic. Tata a pierdut hotelul, dar şi apartamentul în care stăteam în chirie. A fost o lucrătură, pentru că miza a fost hotelul. De aia l-au arestat pe tata, ca să îi ia hotelul. L-au acuzat de delapidare, dar cum putea el să fure tot de la el? În fine, a fost tare neplăcut”, îşi aminteşte Tinel. Vremurile frumoase au apus brusc, fetele s-au reorientat, iar maşinile de fiţe au rămas doar amintiri.

    „Nici nu am mai avut maşină. Mai îmi împrumutau, câteodată, prietenii autoturismul lor, dar de foarte multe ori am mers cu tramvaiul. Am făcut de toate în acea perioadă. Am fost ospătar, iar apoi am cărat pizza acasă la oameni.

    Ce, e o ruşine să munceşti? Mie nu mi-a fost ruşine. Prietenii s-au împuţinat dintr-odată, au mai rămas doar câţiva, îi pot număra pe degete. Recunosc, au fost şi câţiva care ne-au ajutat, dar cât să îţi dea şi prietenii? Te ajută o dată, de două ori, dar nu mai mult, că doar nu îţi e nici mamă, nici tată”, spune Tinel Urcan.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • De astăzi, furnizorii de gaze pentru populaţie sunt obligaţi să se aprovizioneze numai prin bursă

    Guvernul a adoptat, la 28 septembrie, o ordonanţă de urgenţă care reglementează obligaţia furnizorilor de a achiziţiona gazele livrate clienţilor casnici „pe baza unor proceduri care să asigure caracterul transparent al procesului de achiziţie al gazelor naturale”. Ordonanţa intră astăzi în vigoare.

    Actul normativ menţine actualul sistem de alocare a cantităţilor de gaze naturale către clienţii casnici şi către producătorii de energie electrică, dar numai pentru cantităţile de gaze naturale necesare producerii energiei termice destinate consumului populaţiei până la 31 martie 2017.

    „Pentru perioada 1 decembrie 2016 – 31 decembrie 2017 este reglementată obligaţia producătorilor şi obligaţia fiecărui furnizor de gaze naturale, care nu are şi calitatea de producător, de a încheia contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE”, a comunicat Guvernul, după şedinţa din 28 septembrie.

    De asemenea, pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2021, sunt reglementate obligaţiile producătorilor şi ale furnizorilor care nu au şi calitatea de producător de a încheia contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu.

    „Prin menţinerea soluţiei de livrare a gazelor naturale către clienţii casnici, în baza preţurilor finale reglementate de ANRE, până la data de 30 iunie 2021, în conformitate cu prevederile legii, se asigură condiţiile unui control al ANRE asupra preţului final de comercializare a gazelor naturale de către furnizori, către clienţii casnici”, a precizat Executivul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De astăzi, furnizorii de gaze pentru populaţie sunt obligaţi să se aprovizioneze numai prin bursă

    Guvernul a adoptat, la 28 septembrie, o ordonanţă de urgenţă care reglementează obligaţia furnizorilor de a achiziţiona gazele livrate clienţilor casnici „pe baza unor proceduri care să asigure caracterul transparent al procesului de achiziţie al gazelor naturale”. Ordonanţa intră astăzi în vigoare.

    Actul normativ menţine actualul sistem de alocare a cantităţilor de gaze naturale către clienţii casnici şi către producătorii de energie electrică, dar numai pentru cantităţile de gaze naturale necesare producerii energiei termice destinate consumului populaţiei până la 31 martie 2017.

    „Pentru perioada 1 decembrie 2016 – 31 decembrie 2017 este reglementată obligaţia producătorilor şi obligaţia fiecărui furnizor de gaze naturale, care nu are şi calitatea de producător, de a încheia contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE”, a comunicat Guvernul, după şedinţa din 28 septembrie.

    De asemenea, pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2021, sunt reglementate obligaţiile producătorilor şi ale furnizorilor care nu au şi calitatea de producător de a încheia contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu.

    „Prin menţinerea soluţiei de livrare a gazelor naturale către clienţii casnici, în baza preţurilor finale reglementate de ANRE, până la data de 30 iunie 2021, în conformitate cu prevederile legii, se asigură condiţiile unui control al ANRE asupra preţului final de comercializare a gazelor naturale de către furnizori, către clienţii casnici”, a precizat Executivul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Colliers International: „Piaţa de retail din România devine tot mai atractivă pentru brandurile noi de fashion”

    Piaţa de retail din România s-a caracterizat în 2016 printr-un volum ridicat de spaţii livrate şi prin intrarea unor branduri noi, care au deschis primele magazine atât în centrele comerciale deja consacrate, cât şi în proiectele recent inaugurate, conform Colliers International, unul dintre liderii globali în domeniul consultanţei imobiliare, care activează şi în România.

    În 2016, pe piaţa din România au fost finalizaţi peste 200.000 mp de spaţii de retail, fiind anul cu cele mai multe livrări după 2009. Aproximativ jumătate din volumul livrat a fost în Bucureşti, unde stocul de centre comerciale a ajuns la aproximativ 1,16 milioane mp, dintre care aproape 40% se află în sectoarele doi şi trei, care au devenit cele mai aglomerate din punct de vedere al stocului.

    „Livrările recente, precum ParkLake Plaza şi Verada Mall, au adus pe piaţă branduri noi. Dintre brandurile mass market care au ales să deschidă primele magazine din România în aceste proiecte, menţionam: Forever 21 a deschis primul magazin în Parklake Plaza, în timp ce brandul francez Tati a ales Veranda Mall”, a declarat Daniela Popescu, senior associate în departamentul de retail al Colliers International. „De cealaltă parte, multe dintre brandurile premium au ales să deschidă primele lor magazine în centrul comercial Băneasa Shopping City, cu excepţia lui COS, parte a grupului H&M, care a inaugurat prima unitate pe Calea Victoriei, într-o tranzacţie intermediată de Colliers”, a adăugat Daniela Popescu.

    Printre brandurile premium care au intrat pe piaţa din România în cursul anului 2016 se mai numără: Max & Co, Cerruti 1881, Chopard şi Boggi. Conceptele internaţionale precum  TK Maxx, Primark sau Toys ”R” Us,  atât de aşteptate pe piaţa din România, cel mai probabil vor amâna decizia până la un nou ciclu economic. 

    „România a continuat să fie în centrul atenţiei retailerilor şi la târgul MAPIC, care a avut loc în noiembrie la Cannes. Majoritatea retailerilor prezenţi se aşteaptă să încheie anul cu creşteri ale vânzărilor cuprinse între 20-30% faţă de anul precedent. Succesul acestor retaileri încurajează jucătorii care nu sunt încă în România, performanţa lor reflectând direct potenţialul pieţei noastre”, a explicat Daniela Popescu.

    În ceea ce priveşte chiriile, pentru spaţiile comerciale moderne din Bucureşti, acestea variază între 14 – 22 euro/mp/lună pentru spaţiile mari (1.000-2.000 mp),  destinate ancorelor de fashion şi între 17 – 25 euro/mp/lună pentru spaţiile medii (350-800 mp). Pentru anul 2017, volumul de spatii comerciale aşteptat spre livrare este estimat la 180.000 mp, accentul fiind pe oraşele din ţară, unde vor fi livrate o serie de parcuri de retail: Shopping City Satu Mare (18.000 mp) şi Prima Shops Oradea (10.000 mp), precum şi extinderi ale proiectelor existente Shopping City Sibiu (16.900 mp – extindere) şi Shopping City Galaţi (27.000 mp – extindere).

  • Strategia energetică: Preţul curentului electric livrat populaţiei va creşte cu 50% până în 2030

    Preţul energiei electrice livrate populaţiei urmează să crească de la 127 de euro/MWh în 2015 la 195 de euro/MWh în 2030, reiese din Strategia energetică a României 2016-2030, lansată în dezbatere publică de Ministerul Energiei.

    „Se remarcă o creştere a preţului energiei electrice cu aproximativ 30% pentru consumatorii industriali şi cu 50% pentru consumatorii casnici, în principal ca efect al creşterii preţului angro cu energia electrică, pentru a recupera costurile de producţie”, arată autorii Strategiei.

    Graficele afişate în document arată că preţul mediu al energiei va creşte de la 67 de euro/MWh în 2015 la 90 de euro/MWh în 2030 pentru industrie, respectiv de la 127 de euro/MWh în 2015 la 195 de euro/MWh în 2030 pentru populaţie.

    „Componentele aferente tarifului de reţea şi taxele sunt menţinute constante, în valoare reală, pentru întreaga perioadă analizată. Creşterea preţului energiei electrice are loc în ansamblul UE, România rămânând în continuare printre statele membre cu cele mai scăzute preţuri cu energia electrică, semnificativ sub media europeană”, se mai arată în Strategia energetică.

    De asemenea, „creşterea veniturilor va compensa creşterea preţurilor, astfel încât ponderea cheltuielilor cu energia electrică în bugetul gospodăriilor va rămâne la un nivel asemănător celui din prezent, deşi consumul de energie electrică urmează să crească apreciabil”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viaţa plină de frustrări a unui proprietar de franciză McDonald’s

    Al Jarvis avea 16 ani când a început să lucreze în cadrul unui restaurant McDonald‘s din Saginaw, un oraş din Michigan, în 1965. Primul său client a comandat un meniu All-American: un burger, cartofi prăjiţi şi un shake pentru 52 de cenţi. În curând, Jarvis ajunsese să lucreze 50 de oră săptămânal şi să recupereze orele pierdute de somn la şcoală. A renunţat chiar şi la colegiu pentru a se ocupa de managementul restaurantelor, iar până în 1977 devenise consultant pentru proprietari de franciza McDonald’s pe care îi ajuta să deschidă restaurante în statul Michigan – descriu jurnaliştii de la publicaţia Business Week povestea unuia dintre cei mai vechi angajaţi al lanţului american de fast-food.

    Ulterior, Jarvis a cumpărat un restaurant McDonald‘s, iar pe parcursul anilor a angajat sute de persoane, a văzut zeci de articole de meniu intrând şi iesind din acesta şi a petrecut 4-5 ore pe zi, cinci sau şase zile pe săptămână, administrând restaurantul. Jarvis a lucrat 50 de ani  la McDonald’s şi, la şase luni după aceasta perioadă, a decis sa vanda cele doua restaurante pe care ajunsese sa le detina. “Când vedeam cozile ce ajunsesera sa se creeze la drive-thru, simteam o durere in stomac. Oamenii erau diferiţi, compania era diferită. Devenise foarte frustrant”, explica el, referindu-se la modul diferit in care functiona compania, un exemplu in acest sens fiind faptul ca devenise imposibil pentru angajati sa livreze rapid produsele cerute de clienti in timp util.

    Există 5.000 de francize McDonald’s în toată lumea, iar acestea genereaza o treime din veniturile companiei, potrivit Business Week. ”McDonald’s a fost extrem de bun cu mine. Cred în brand.” Dar, la fel ca alţi proprietari de franciza, Jarvis se întreabă dacă directorii din sediile centrale ale companiei vor putea să inoveze pentru a-şi respecta promisiunea de a livra in continuare mâncare gustoasă rapid, promisiune făcută la inceputurile comapaniei. Experienţa lui Jarvis sugerează că răspunsul este nu şi, spre deosebire de alţi proprietari de franciza care nu doresc să comunice presei obsevaţiile lor, Jarvis a acceptat să povestească Business Week părerea sa.

    ”Nu cred că ştiu ce vor să facă”, a spus el referindu-se la executivii de top ai McDonald’s. Ei spun ca ar trebui să ne întoarcem la modul iniţial de a face afaceri, apoi fac burgeri customizaţi şi vorbesc despre micul dejun care va putea fi comandat toată ziua.(…) Îmi pare rău pentru manageri şi pentru echipă. Nu aceea este nişa noastră. Noi facem burgeri şi cartofi prăjiţi.”

    Pentru prima dată în cel puţin trei decenii, McDonald’s va închide mai multe restaurante în Statele Unite ale Americii decât va inaugura. Vanzarile celor 59 de locatii inchise au inregistrat scaderi în ultimele 10 trimestre si, potrivit Business Week,  acţiunile companiei au subperformat in indexul Standar&Poor în ultimii trei ani calendaristici. McDonald’s vrea să concureze cu Starbucks, Chick-fil-A şi Jamba Juice, încercând să pună prefixul Mc oricărui trend observant pe piaţa. ”Fac prea multe”, spune Bob Goldin, vicepreşedinte executiv şi cercetător în cadrul Technomic. ”Nu par să mai fie cei mai buni la nimc.”

    În această vară, McDonald’s a crescut salariile angajaţilor din restaurantele deţinute de companie cu cel puţin un dolar peste minimul local. Acest lucru pune de asemenea presiune asupra proprietarilor de franciza. De asemenea, la începutul lunii septembrie, McDonald’s a anunţat că va începe să ofere micul dejun pe parcursul întregii zile în Statele Unite ale Americii, iar acest lucru va aduce schimbări în restaurante care necesită investiţii cuprinse între aproximativ 500 şi 5000 de dolari pentru echipament – presiune care va cădea din nou, mai ales pe proprietari de franciza.

    Restaurantele cumparate de Jarvis functioneaza langa alte restaurant, parte din lanturi internationale: Burger King, Pizza Hut, KFC, Subway, etc. Jarvis a crezut că poate aduce restaurantul la break even în şase luni, iar acest lucru a durat 18.

    Câteva din tensiunile proprietarilor de francize McDonald’s vin de la  sediile centrale ale companiei. McDonald’s deţine doar 18% din restaurantele  deschise în toată lumea, dar controlează terenurile şi clădirile în care se află majoritatea dintre acestea. McDonald’s are o taxă de franciză care variază între 8,5% şi 15% din veniturile unui restaurant, depinzând de locaţie şi de alţi factori. Astfel, operatorii au griji legate de ce rămâne după plata chiriei, redeventelor, fondului de salariu şi a altor cheltuieli. În general, se descurcă bine, scrie Business Week. Jarvis nu a discutat despre veniturile sale cu jurnaliştii de la publicatia americana, dar nu este neobişnuit pentru proprietari să ajungă la venituri cu sume de şase cifre, potrivit lui Arturs Kalnis, profesor de management axat pe studiul francizelor. Un proprietar care în mod obişnuit lucrează în cadrul McDonald s poate să ajungă la un salaraiu de manager de 108.000 de dolari, pe lângă alte beneficii.

    Presiunile asupra proprietarilor de franciza devin mai mari in contextual in care executivii McDonald’s insistă asupra unui nou produs precum cafeaua McCafe şi cer între 15.000 şi 20.000 de dolari pentru un aparat de făcut espresso. Proprietarul de franciza şi nu compania plăteşte pentru acesta.

    Ambele părţi sunt multumite când anumite investiţii determină recuperarea rapidă a costurilor, iar Jarvis oferă exemplul unui spaţiu de joacă deschis în restaurantul său care i-a crescut numărul de clienţi.

    În 2013, McDonald’s a lansat McWrap-ul. Directorii considerau că acest produs este ideal pentru noua generaţie. Politica McDonald’s spune ca 90 de secunde este sunt suficiente pentru servirea fiecărui client, aspect pe care Jarvis l-a găsit imposibil de implementat după introducerea McWrap-ului, a cărui realizare dura cel puţin 20 de secunde.

    Un alt impas de care s-a lovit Jarvis a fost ca, la cererea conducerii McDonald’s, a încercat să ţină deschis restaurantul timp de 24 de ore în 2009. Pentru a menţine break even-ul,avea nevoie de vânzări de 100 de dolari pe oră, dar în intervalul orar 2 a.m. – 4 a.m. obţinea doar 15-20 de dolari. Nu si-a atins tinta de vanzari, astfel ca a renunţat după două luni de funcţionare in acest regim. I-a plăcut totuşi ideea conducerii companiei de a adăuga un al doilea drive thru. Acesta a fost obiectul unei investitii de 100.000 de dolari. Chiar şi aşa, cozile continuau în continuare să apară în timp ce angajaţii lui încercau să livreze comenzile din ce in ce mai complexe. Până la începutul anului 2014, după mai mulţi ani de vânzări lente, Jarvis a decis să vândă ambele sale restaurante.

    ”Adevărul este că am avut rezultate slabe în ultimul timp”, a declarat CEO-ul McDonald’s, Steve Easterbrook, in cadrul unui interviu citat de Business Week. McDonald’s este în continuare cel mai mare lanţ de restaurante din piaţa fast-food din Statele Unite ale Americii, ce are o valoare totală de 222 de miliarde de dolari. Compania a făcut faţă unor momente dificile, un exemplu al strategiei acesteia fiind în anul 2003, când au lansat strategia ”Plan to Win.” Compania a renunţat atunci la axarea pe deschiderea de noi locaţii în favoarea aducerii de mai mulţi clienţi în cele existente, cu produse mai atractive: spre exemplu, a schimbat modul de realizare a burgerilor, ce au devenit mai suculenţi în urma unui procedeu diferit de pregătire, a adăugat produse solicitate de clienţi, precum băuturile neacidulate ori salatele.

    S-a concentrat pe un serviciu mai prietenos şi mai rapid şi a introdus prima campanie de publicitate globală, ”I m lovin it”, a declarat CEO-ul McDonalds. Easterbrook a declarat că vrea ca McDonald’s să răspundă mai rapid trendurilor în domeniul food şi în acelaşi timp să îmbunătăţească serviciul – prin simplificarea companiei – prin reducerea numărului de produse din meniu şi alocarea de mai mult control proprietarilor de franciza.

    Easterbrook şi-a propus de asemenea să vândă 3.500 din cele 6.700 de restaurante deţinute de companie proprietari de francizalor în următorii trei ani. Compania ar ajunge astfel să deţină 10% din numărul total de restaurante. Spre comparaţie, Burger King deţine doar 1% din lanţul de restaurante.