BusinessMagazin

Tag: lege

  • Primul oraş din România care intra în carantină după noua lege. Hotărârea a fost votată în comitetul local

    UPDATE ORA 10.40  Hotărârea a fost votată în comitetul local.

    Făget este primul oraş din România care intra în carantină după noua lege. Până acum, aici au fost depistate 47 de cazuri, dintre care 8 sunt cadre medicale de la spitalul din Făget. 

    Situaţia a fost dezbătută aseară, în comitetul local, iar propunerea a fost trimisă la Bucureşti. 

    INS şi-a dat acceptul, iar în acest moment hotărârea de carantinare se votează în comitetul local. Apoi, hotărârea se trimite la CNSU, care va da aviz tot astăzi.

    CITEŞTE AICI: Se întoarce carantina. Restricţii în două localităţi din România, dar ar putea urma alte 12

  • Este oficial. Autorităţile au stabilit cine va intra obligatoriu în carantină

    Te anunţ că Ordinul Ministrului Sănătăţii care stabileşte modalitatea de aplicare a măsurilor prevăzute în noua Lege a carantinăriişi izolării a fost publicat în Monitorul Oficial.

    În document scrie pentru cine anume se va impune carantina. Astfel, persoanele care au intrat în contact direct cu cel puţin o persoană confirmată cu SARS COV 2 , prin testare cu metoda RT-PCR, dar şi cei care vin din ţări şi/sau zone cu risc epidemiologic ridicat, ţări/sau zone stabilite de către INSP, în condiţiile legii, vor intra în carantină.

    Unde anume se va stabili carantina? Carantina se va face la domiciliul persoanei carantinate, la o locaţie declarată de aceasta, sau în spaţii special desemnate de autorităţi.

    Cine recomandă carantina? Medicul curant sau organele de control o recomandă, scrie în document.

    Trebuie să ştii că, în actul normativ mai scrie şi că, în scopul prevenirii raspândirii bolii infectocontagioase, până la comunicarea deciziei DSP prin care se confirmă sau se infirmă măsura carantinei recomandată în spaţiul special desemnat de autorităţi sau, după caz, până la comunicarea hotărârii primei instanţe, dacă te hotărăşti să conteşti măsura,  nu poţi părăsi domiciliul, locaţia declarată pentru carantină sau, după caz, spaţiul special desemnat de autorităţi.

     

     

  • Guvernul impune noi restricţii pentru persoanele care vin din ţările cu risc epidemiologic ridicat, după intrarea în vigoare a Legii carantinei

    Guvernul s-a reunit în şedinţă, marţi, pentru a modifica hotărârea privind starea de alertă, în acord cu noua lege a carantinei care a intrat azi în vigoare.

    Raed Arafat a declarat la începutul şedinţei că se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România din ţările cu risc epidemiologic ridicat.

    Criteriul de risc este reprezentat de rata de cazuri noi la 100.000 de locuitori, în ultimele 14 zile, mai mare decât cea din România.

    Lista ţărilor se revizuieşte săptămânal, în fiecare zi de luni, şi este publicată pe site-ul INSP.

    În plus, se instituie măsura carantinării de către DSP a persoanelor care au intrat în contact direct cu persoanele infectate.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro

  • Este oficial: De astăzi, creşte valoarea-prag pentru cererea de insolvenţă

    În această săptămână a fost publicată Legea 113/2020, care va intra în vigoare din data de 11 iulie, şi care modifică legislaţia insolvenţelor prin creşte valoarii prag pentru cererea de insolvenţă şi alte modificări.

    Ca urmare a acestor modificări, pentru intrarea unei firme în insolvenţă noua valoare prag va fi de 50.000 de lei, atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru lichidator.

    Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 50.000 lei atât pentru creditori, cât şi pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea societăţilor, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.

    Până la această modificare, valoarea prag era de 40.000 de lei.

    O altă modificare constă în dispariţia prevederilor condiţiei prin care cererea de intrare în insolvenţă se putea face doar dacă cuantumul datoriilor bugetare este mai mic de 50% din totalul declarat al datoriilor. După acest modificăro, cererea datornicului nu va mai depinde de datoriile la stat

    De asemenea, trebuie reţinut că pe perioada stării de alertă se aplică reguli speciale pentru insolvenţe.

    O altă modificare importantă constă în eliminarea prevederilor în baza cărora se facea executare silită pentru datoriile acumulate în timpul procedurii de insolvenţă şi care erau mai vechi de 60 de zile.

     

  • Grecia adoptă o lege care reglementează protestele. Mii de oameni au ieşit pe străzile din Atena

    Parlamentul grec a aprobat joi un proiect de lege prin care reglementează demonstraţiile de stradă. Mii de oameni s-au adunat şi au mărşăluit spre centrul Atenei pentru a denunţa noua lege.

    Legea a fost introdusă de guvernul conservator al Greciei, în încercarea de a reglementa demonstraţiile stradale. Acestea ar fi una dintrea cauzele care afectează comerţul, au motivat guvernanţii.

    Aproximativ 10.000 de oameni s-au adunat să protesteze în faţa Parlamentului. Unii dintre ei au devenit violenţi şi au aruncat cu cocktailuri Molotov în poliţie, iar forţele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene.

    Proiectul de lege prevede numirea unui ofiţer de legătură, restricţii sau interdicţii directe dacă autorităţile consideră că demonstranţii ameninţă siguranţa publică şi mai prevede că organizatorii protestelor răspund în mod direct pentru pagubele provocate de protestatari.

    Noua legislaţie a fost aprobată de 187 de parlamentari din numărul total de 300.

    Protestele stradale sunt frecvente în Grecia din cauza crizei şi mai ales din cauza măsurilor de austeritate adoptate, relatează Reuters.

  • Noua lege privind carantina şi izolarea a fost votată în Camera Deputaţilor. IATĂ cele mai importante detalii

    Cu o largă majoritate de voturi şi fără dispute politice, dar puternic amendat, proiectul Guvernului care prevede ce măsuri se pot impune în perioada epidemiilor a trecut joi de Camera Deputaţilor.

    Preşedintele şi Guvernul au făcut în aceeaşi zi apel ca proiectul să fie adoptat pentru a exista un cadru legal în cazul carantinei şi izolării, după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţional ordinul de ministru în baza căruia se putea decide restrângerea libertăţii individuale. În ziua votului, bilanţul de Covid-19 în România a crescut alarmant la 614 de cazuri.

    Ce modificări aduce noua lege:
     Izolarea va fi obligatorie pentru bolnavi, la spital sau la domiciliu;
     Tratamentul va putea fi refuzat de către pacienţi în scris;
     Carantina va fi instituită printr-un ordin al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) pentru fiecare persoană, şi se aplică suspecţilor;
     Ordinul DSP poate fi atacat în instanţă;
     Cine nu respectă carantina va fi amendat;
    Medicii vor putea fi detaşaţi obligatoriu, pe o perioadă de maximum 30 de zile. Ordinul de detaşare nu se poate prelungi fără acordul persoanei în cauză. Ordinul poate fi atacat, în termen legal, la instanţa de contencios administrativ.


    Forma proiectului care a plecat de la Camera Deputaţilor la Senat

     

     

  • Este oficial: Categoria de persoane care beneficiază de o nouă scutire de impozit pe venit

    Codul fiscal se va modifica prin introducerea unei noi litere la articolul 60 punctul 1 care prevede scutirea de impozit pe venit a persoanelor cu handicap pentru transmiterea dreptului de proprietate imobiliară şi a dezmembrămintelor acestuia prin moştenire

    Textul de lege prevede ca la articolul 60 punctul 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, introducea unei noi litere, litera e), cu următorul cuprins:e) transmiterea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire, prevăzute la art. 111, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii;

    Mai exact, este vorba despre Legea nr. 104/2020 pentru completarea art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

    Articolul 111 este partea a titlului IV – Impozitul pe venit, Capitolul IX – Venituri din transferal proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal din Codul fiscal şi preve că “la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului impozabil. Venitul impozabil se stabileşte prin deducerea din valoarea tranzacţiei a sumei neimpozabile de 450.000 lei“.

    Impozitul nu se datorează în următoarele cazuri:

    a) la dobândirea

    dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;

    b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi;

    c) în cazul actelor de desfiinţare cu efect retroactiv pentru actele de transfer al dreptului de proprietate asupra proprietăţilor imobiliare;

    d) constatarea în condiţiile art. 13 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996;

    e) în cazul transferului dreptului de proprietate imobiliară din patrimoniul personal, în condiţiile prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, pentru o singură operaţiune de dare în plată.

     

     

     

     

  • Vlad Săndulescu, avocat Schoenherr şi Asociaţii SCA: Formalităţile de înfiinţare a unei societăţi se simplifică din 5 iulie

    O serie de modificări aduse Legii societăţilor şi care intră în vigoare din 5 iulie simplifică procedurile pentru înfiinţarea unei societăţi.

    În primul rând, a fost înlăturată interdicţia de a fi asociat unic în mai multe societăţi cu răspundere limitată.

    Totodată, se reduce numărul de documente cerute în legătură cu sediul social. Au fost eliminate atât declaraţia privind conformitatea spaţiului pentru a fi folosit de mai multe societăţi, cât şi interdicţia privind numărul de societăţi care pot funcţiona într-o clădire sau într-un spaţiu. Astfel, un spaţiu ar putea găzdui un număr nelimitat de sedii sociale ale unor societăţi, fără a fi nevoie de lucrări suplimentare pentru repartizarea spaţiului.

    O modificare importantă se referă la eliminarea nevoii de a obţine acordul asociaţiei de proprietari. Până acum, dacă o persoană dorea să stabilească sediul social într-un imobil colectiv cu regim de locuinţă, trebuia să obţină aprobarea din partea asociaţiei de proprietari şi a vecinilor afectaţi care locuiesc direct lângă unitatea locativă respectivă. O astfel de aprobare nu mai este necesară dacă administratorul societăţii declară pe proprie răspundere că nu se va desfăşura nicio activitate la sediu social.

    Aceste modificări sunt prevăzute de Legea nr. 102/2020 pentru modificarea şi completarea Legii societăţilor nr. 31/1990, publicată în Monitorul Oficial din 2 iulie 2020.

    Simplificarea formalităţilor de înfiinţare a unei societăţi pare a avea şanse să continue, conform anunţului făcut recent de Ministerul Justiţiei şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului referitor la măsuri suplimentare pentru debirocratizarea formalităţilor aferente înfiinţării societăţilor şi înregistrărilor la ONRC.

     

     

  • Ce se va întâmpla cu persoanele internate sau puse în carantină după publicarea deciziei CCR?

    După ce judecătorii CCR au decis că internarea obligatorie a persoanelor cu boli transmisibile şi carantina pentru cei veniţi din străinătate nu pot fi impuse prin ordine de ministru, ci doar prin lege, ne-am putea aştepta, curând, la o nouă perioadă de haos legislativ, în contextul în care n-ar mai exista un cadru legal pentru internare. 

    Deciziile CCR produc efecte numai pentru viitor, de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial. Astfel, pentru a evita un nou vid legislativ, în care carantinarea, izolarea sau internarea asimptomaticilor să nu mai fie reglementată, e necesară adoptarea rapidă şi intrarea în vigoare a unei legi care să rezolve situaţia şi prin care să poată fi restricţionate anumite drepturi.

    Ca regulă, motivarea deciziilor Curţii şi publicarea lor se fac după câteva săptămâni, însă acest lucru se poate întâmpla şi după o săptămână, cum a fost şi cazul deciziei CCR prin care au fost declarate neconstituţionale amenzile din perioada stării de urgenţă.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro. 

  • Lege promulgată: Maşinile abandonate vor putea fi ridicate mai rapid de pe drumurile publice

    Un vehicul va fi considerat abandonat dacă a fost lăsat pe drumuri sau în parcări publice mai mult de 6 luni fără ITP şi asigurare RCA în vigoare, iar proprietarul nu a plătit impozitul aferent, se arată într-o lege promulgată vineri de preşedintele Klaus Iohannis.

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale. Legea, iniţiată de senatorul USR Nicu Fălcoi, prevede că maşinile abandonate vor putea fi ridicate mai rapid de pe drumurile publice.

    Conform noii legislaţii, un vehicul va fi considerat abandonat dacă a fost lăsat pe drumuri/parcări publice mai mult de 6 luni fără ITP şi asigurare RCA în vigoare, iar proprietarul nu a plătit impozitul aferent.

    Perioada în care vehiculele pot rămâne neutilizate în parcările publice va fi scurtată de la 1 an la 6 luni, în timp ce definiţia termenului „vehicule fără stăpân” se modifică pentru a include şi acele vehicule înmatriculate în străinătate, care nu puteau fi ridicate din simplul motiv că nu au numere de înmatriculare româneşti.

    Iniţiativa prevede obligaţia autorităţilor să înmâneze sau, în cazuri excepţionale, să afişeze la adresa de domiciliu a proprietarului somaţia de plată, în timp ce proprietarul are la dispoziţie 5 zile de la primirea somaţiei pentru a depune dovada achitării taxelor auto, amenzilor şi dovada efectuării ITP-ului.

    „Este o victorie a bunului simţ civic şi a responsabilităţii individuale. Pe de o parte, nu poţi permite, ca autoritate, să laşi pe marginea drumurilor mii şi mii de maşini neasigurate şi nesigure din punct de vedere tehnic – riscuri majore pentru circulaţie – şi, în acelaşi timp să nu te achiţi de responsabilităţile care îţi revin ca şi proprietar al unui bun. În plus, nu de multe ori, maşinile abandonate devin depozite de gunoi, ceea ce reprezintă un serios risc de sănătate publică”, a declarat senatorul USR Nicu Fălcoi după aprobarea proiectului în Parlament.