BusinessMagazin

Tag: lansare

  • Turcia îşi schimbă numele într-o campanie de rebranding lansată de preşedintele Erdogan

    De acum înainte, Turcia va fi cunoscută ca Türkiye la ONU, după ce organizaţia a acceptat o cerere oficială din partea Ankarei, scrie BBC.

    Mai multe organisme internaţionale vor fi rugate să facă această schimbare de nume, ca parte a unei campanii de rebranding lansată de preşedintele turc la sfârşitul anului trecut.

    “Türkiye este cea mai bună reprezentare şi expresie a culturii, civilizaţiei şi valorilor poporului turc”, a declarat Recep Tayyip Erdogan în decembrie.

    ONU a precizat că a făcut această schimbare imediat ce a primit cererea, săptămâna aceasta.

    Majoritatea turcilor îşi cunosc deja ţara ca Türkiye. Cu toate acestea, forma Turcia este folosită pe scară largă, chiar şi în interiorul ţării.

    Radiodifuzorul de stat TRT s-a grăbit să facă schimbarea imediat ce a fost anunţată anul trecut, explicând că printre motivele pentru schimbarea imaginii a fost asocierea cu curcanul (turkey în engleză). De asemenea, a subliniat că unul dintre sensurile cuvântului din dicţionarul Cambridge English Dictionary este “ceva care eşuează” sau “o persoană prostuţă”.

    Ca parte a rebrandingului, “Made in Türkiye” va apărea pe toate produsele exportate, iar în ianuarie a fost lansată o campanie turistică cu sloganul “Hello Türkiye”.

    Măsura a fost întâmpinată cu reacţii mixte pe internet. În timp ce oficialii guvernamentali o susţin, alţii spun că este o distragere ineficientă a atenţiei, în timp ce preşedintele se pregăteşte pentru alegerile de anul viitor, pe fondul unei crize economice.

    Nu este neobişnuit ca ţările să îşi schimbe numele. În 2020, Olanda a renunţat la nume într-o mişcare de rebranding, Macedonia şi-a schimbat numele în Macedonia de Nord din cauza unei dispute politice cu Grecia, iar Swaziland a devenit Eswatini în 2018. În trecut, Iranul s-a numit Persia, Siam este acum Thailanda, iar Rhodesia şi-a schimbat numele în Zimbabwe.

     

  • Un nou accelerator pentru start-up-uri: Commons Accel lansează în parteneriat ADRVEST un program pentru proiectele aflate la început de dum în regiunea de vest

    Institutul de Excelenţă în Antreprenoriat, care a dezvoltat în ultimii ani diverse proiecte de educaţie antreprenorială, evenimente, hackathoane si acceleratoare, printre care cel mai cunoscut fiind Commons Accel, a demarează un nou proiect antreprenorial în parteneriat cu Agenţia de dezvoltare regională Vest, numit  ”ADRVEST Accel by IdEA”.

    Acest proiect, creat pentru Agenţia de dezvoltare regională Vest, îşi propune să contribuie la dezvoltarea regiunii prin pregătirea antreprenorilor în cadrul unui program de accelerare modern şi dinamic cu un design de învăţare personalizat alături de mentorii, experţii, investitorii şi echipa IdEA susţinuţi şi de resurse şi experţi locali.

    ”Am pornit de la nevoia investitorilor de a găsi start-up-uri în care să poată investi cu succes precum şi de la problema lipsei finanţării pentru start-up-uri. Trebuia ca cineva să construiască o punte între aceste două lumi care nu pot funcţiona separat. Asta înseamnă un accelerator: să pregăteşti start-up-urile astfel încât să ştie să execute un business şi să gestioneze eficient banii investitorilor. Este piesa de legătură dintre oameni şi capital fără de care rata de succes oricum mică a unui start-up se duce spre zero. Este adevărat că în ultimii 10 ani am pregătit mii de antreprenori, însă potenţialul României este să producă zeci de mii de antreprenori, pe an! Misiunea pe care ne-am propus-o, să oferim educaţie antreprenorială tuturor tinerilor din România, nu poate reuşi fără un program scalabil şi replicabil, iar un parteneriat cum ar fi cel cu ADRVEST nu poate decât să ne ajute să replicăm impactul pe care îl avem în ecosistem şi în zona de vest”, a declarat Matei Dumitrescu, fondatorul Commons Accel si IdEA.

    Deschiderea programului va avea loc în septembrie 2022 cu un minim de 20 de participanţi din judeţele Timişoara, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara, care vor fi pregătiţi pe parcursul a trei luni în cadrul a câte trei module încărcate cu activităţi, worshopuri, prezentări şi sesiuni de lucru pe temele esenţiale ale antreprenoriatului.

    ”Am aflat de Commons Accel încă de anul trecut şi i-am urmărit şi apreciat în mod deosebit activitatea şi realizările. Apreciem şi deschiderea cu care fondatorul acestui program a răspuns invitaţiei noastre şi a venit luna trecută în Timişoara unde am început discuţiile referitoare la viitoarea noastră colaborare. Dorim să replicăm experienţa acestui program şi să ajutăm antreprenorii din regiunea de dezvoltare Vest să îşi construiască afacerile pe baze solide şi să înveţe cum să opereze un business modern şi eficient, precum şi cum să aibă acces la finanţare”, a spus Sorin Maxim, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest Timişoara.

     

     

  • Vladimir Putin: Rusia nu a avut altă opţiune decât să lanseze o operaţiune militară

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat marţi că operaţiunea militară a Moscovei în Ucraina îşi va atinge, fără îndoială, obiectivele sale, anunţă Sky News.

    Vorbind la o ceremonie de decernare a premiilor la cosmodromul Vostochny din Rusia, liderul de la Kremlin a fost citat de agenţiile de presă ruseşti spunând că Moscova nu a avut „altă opţiune” decât să lanseze o operaţiune militară pentru a proteja Rusia.

    Putin a mai spus că nu există „nicio îndoială” că operaţiunea militară a Kremlinului în Ucraina „îşi va atinge obiectivele”, adăugând că o ciocnire cu forţele antiruseşti din Ucraina a fost „inevitabilă”.

    În timp ce războiul din Ucraina intră în cea de-a 49-a zi, Putin crede că forţele ruseşti acţionează „cu curaj şi eficienţă” şi folosesc cele mai moderne arme, a relatat agenţia de ştiri TASS.

    În cadrul discursului, liderul rus a mai spus că ţara sa „nu poate fi izolată”, potrivit agenţiei de ştiri RIA.

  • Guvernul lansează programul „Prima conectare”, destinat celor neracordaţi la apă şi canalizare. Investiţia se ridică la 168 de milioane de euro

    Guvernul a aprobat miercuri bugetul Administraţiei Fondului de Mediu care include şi programul „Prima conectare la sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare”. 

    Ministrul Mediului Tánczos Barna a anunţat că prin acest program va fi asigurată conectarea a 88.400 de gospodării cu venituri mici la reţelele de apă şi canalizare.

    „Am atins astfel încă un jalon din pilonul Tranziţia Verde, componenta Managementul apei din cadrul Planului Naţional de Rezilienţă şi Redresare, implementat de MMAP”, susţine ministrul.

    Tánczos Barna spune că programul este destinat persoanelor vulnerabile şi că acesta va contribui la un management mai sustenabil al resurselor de apă.

    Investiţia se ridică la 168 de milioane de euro.

    Ministrul Mediului a anunţat că în perioada următoare vor fi semnate acordurile de implementare cu autorităţile locale care participă la program.

  • VIDEO. Asociaţia patronală din soft şi servicii continuă seria de critici la adresa proiectului privind înfiinţarea platformei de cloud guvernamental. „Proiectul lansat în transparenţă decizională pe 16.03.2022 nu respectă linia discutată”

    Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea platformei de cloud guvernamental nu respectă principii precum piaţa liberş sau evitarea centralizării excesive, au declarat reprezentanţii Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) în cadrul unei conferinţe de presă.

    Principalele probleme semnalate, din nou, de ANIS, sunt:
    • „Îngrădirea inovaţiei şi progresului tehnologic la nivelul instituţiilor publice. Capabilităţile viitorului cloud guvernamental vor fi în mod cert net inferioare soluţiilor de cloud public disponibile astăzi.
    • Îngrădirea accesului la piaţa liberă prin centralizarea procesului de achiziţie la ADR a soluţiilor de tip SaaS, cu următoarele consecinţe:
    o Eliminarea liberei concurenţe va duce la diminuarea sau chiar eliminarea  investiţiilor pentru dezvoltarea unor soluţii noi, revoluţionare. În lipsa unei pieţe libere, concurenţiale, companiile si startupurile româneşti creatoare de produse software, care şi în prezent îşi găsesc în mare parte clienţi din sectorul public în afara graniţelor României, vor fi vor fi excluse în totalitate;
    o Îngrădirea accesului instituţiilor la piaţa liberă va avea un impact direct negativ asupra antreprenorilor români care au produse adresate instituţiilor statului, precum şi a instituţiilor care au făcut deja paşi importanţi pe drumul digitalizării;
    • Interzicerea utilizării de software open-source în infrastructura de bază a cloud-ului guvernamental (PaaS) va bloca orice şansă de dezvoltare a acestui cloud (interzicerea apare prin solicitarea ca orice software din zona de PaaS guvernamental să fie proprietatea publică a statului, lucru evident imposibil pentru software open-source);
    • Interzicerea de facto a utilizării de tehnologii noi, cu potenţial în zona administrativă, cum ar fi tehnologiile distribuite, de tip blockchain, care nu vor fi compatibile cu cloudul guvernamental;
    • Puterea discreţionară de a forţa oricând, orice instituţie să se mute în cloudul guvernamental va duce la blocaje în achiziţiile publice, care au apărut deja în situaţia în care OUG nici măcar nu este oficială încă. Instituţiile nu vor mai achiziţiona software până nu vor fi sigure că soluţiile pot fi mutate în cloudul uvernamental, care nu există, şi a cărui disponibilitate operaţională va necesita un timp considerabil.”

    Urmăriţi în clipul video ataşat câteva dintre declaraţiile făcute de reprezentanţii ANIS în cadrul conferinţei.

  • Un start-up românesc anunţă lansarea singurului serviciu de interogare conturi dezvoltat local şi autorizat de BNR

    Start-up-ul românesc Smart Fintech lansează un nou produs de open banking, Smart Accounts, descris de reprezentanţii businessului drept unicul serviciu de interogare de conturi dezvoltat în România şi autorizat de Banca Naţională a României. Potrivit lor, soluţia se adresează atât persoanelor fizice şi juridice, care vor putea să-şi acceseze toate conturile bancare într-un singur loc, cât şi tuturor companiilor care operează date financiar-bancare ale clienţilor, precum platformele de facturare, de management al finantelor personale, IFN-urile sau furnizorii de servicii ERP, fiind gândită să fie implementată direct în platformele acestora.

    „Smart Accounts este un produs headless (prin care serviciile bancare sunt integrate direct în platformele fintech, livrând conţinut şi experienţă potrivite fiecărui canal şi utilizator) care, prin intermediul API-urilor, aduce automatizarea integrală a tranzacţiilor şi plăţilor potenţialilor clienţi, direct de la cont la cont. În prezent aceştia manevrează datele manual sau doar cu mici automatizări prin API-uri”, transmite Mihaela Georgescu, cofondator Smart Fintech, printr-un comunicat. Potrivit ei, din considerente de securitate, controlul asupra accesului la date rămâne la utilizatorul final, care permite acordarea consimţământului către platformele folosite pentru o perioadă de 90 de zile, cu posibilitatea ulterioară de prelungire.

    Reprezentanţii businessului spun că prin integrarea soluţiei de interogare de conturi în platformele proprii, businessurile care devin parteneri  Smart Fintech au acces la date despre profilarea clienţilor proprii, lucru care le permite să ia decizii strategice bine informate în ceea ce priveşte ofertarea ulterioară de produse şi servicii. Mai mult, partenerii integraţi Smart Fintech nu mai sunt nevoiţi să treacă prin procesul de autorizare, furnizorul terţ de servicii autorizat acţionând ca intermediar între bancă şi aceştia.

    „Partenerii noştri pot analiza comportamentul de cheltuire şi calcula scorul de performanţă al fiecărui profil de client, pentru ca ulterior să îi poată adresa oferte de produse şi servicii optime, bazate pe contextul şi profilul financiar al acestuia”, explică Ana-Maria Georgescu, cofondator şi Sales & Marketing Manager, Smart Fintech.
    De cealaltă parte, utilizatorul final, fie că este persoană fizică sau juridică, beneficiază de implementarea soluţiei Smart Accounts în platformele pe care le utilizează prin accesul la detaliile legate de conturi, tranzacţii şi istoricul lor, şi solduri. Toate aceste informaţii facilitează realizarea unor previziuni financiare, precum şi sesizarea oportunităţilor de economisire şi de investire.

    Până în luna iunie 2022, atât Smart Pay, serviciul de iniţiere plăţi al companiei, cât şi Smart Accounts vor reuni cele mai importante 12 bănci din România şi Revolut, acoperind atât conturile de persoane fizice, cât şi juridice.

    „Ne propunem ca până la finalul anului să avem încheiate 20 parteneriate pentru Smart Accounts şi estimăm un volum de 500.000 interogări per bancă. Deja câţiva dintre partenerii noştri au testat produsul în SandBox (un mediu virtual izolat de testare care le permite utilizatorilor să ruleze programe şi aplicaţii fără a le afecta), fiind mulţumiţi de întreaga experienţă şi de oportunităţile disponibile, iar acum aşteaptă lansarea pentru a putea finaliza implementarea în sistemul lor”, încheie Mihaela Georgescu.
     

  • Business MAGAZIN lansează catalogul TOP DIGITAL TRANSFORMERS

    Companiile din România îşi digitalizează activităţile prin soluţii diverse: de la proiecte de telemuncă şi telemedicină, până la fabrici inteligente unde sute de angajaţi lucrează alături de angajaţii umani.

    În contextul în care importanţa digitalizării a fost evidenţiată mai mult ca niciodată în contextul atipic pe care l-am traversat, Business MAGAZIN a lansat, în parteneriat cu DocProcess, un proiect dedicat oamenilor care stau în spatele celor mai importante inovaţii digitale din mediul de business.

    Ţara noastră se bucură de un sector IT puternic şi de o bună reputaţie a companiilor din domeniul tehnologiei, totuşi este încă deficitară în comparaţie cu alte state membre ale UE la adoptarea digitalizării atât în sectorul privat, cât şi în cel public. Când vine vorba despre integrarea tehnologiei digitale în activităţile întreprinderilor, România se situează pe locul 25 în UE, iar majoritatea indicatorilor din această dimensiune se situează cu mult sub media UE, potrivit datelor din 2021 ale Indicelui Economiei şi Societăţii Digitale (DESI), citat de DocProcess în cadrul anuarului „Top Digital Transformers“. Doar 33 % dintre IMM-uri au cel puţin un nivel de bază de intensitate digitală, în comparaţie cu media UE de 60 %. De asemenea, doar 17 % dintre întreprinderi emit facturi electronice, cu mult sub media UE de 32 %. Aproximativ 8 % dintre întreprinderi utilizează platformele de comunicare socială (nivel scăzut în comparaţie cu media UE de 23 %), 13 % utilizează servicii de tip cloud (media UE: 26 %) şi numai 5 % dintre acestea analizează volume mari de date. Totuşi, 31 % dintre întreprinderi utilizează inteligenţa artificială, cu mult peste media UE de 25 %.

    Rezultatele studiului, deşi alarmante, nu vin ca o surpriză pentru antreprenorii români din domeniul tehnologiei. Majoritatea companiilor de IT dezvoltă produse pentru pieţele externe sau vizează societăţi multinaţionale care înţeleg valoarea adăugată a soluţiilor tehnologice avansate, observă Liviu Apolozan, preşedinte & VP Strategie DocProcess. „Procesele ineficiente prezente în interiorul companiilor şi înaintea declanşării pandemiei de

    COVID-19 au condus întotdeauna la blocaje în desfăşurarea activităţii de zi cu zi. Ioana Matei

    Astfel, a fost nevoie de o pandemie pentru ca întreprinderile să realizeze că pentru a putea funcţiona indiferent de circumstanţe, nu numai că trebuie să aibă acces la toate documentele de la distanţă, dar, de asemenea, trebuie să aibă fluxuri logice şi procese care să poată fi complet automatizate, evitând astfel erorile umane“, spune Apolozan.

    Catalogul „Top Digital Transformers“ vine cu exemple concrete de proiecte ale acelor persoane recunoscute pentru reuşitele lor în domeniul transformării digitale în cadrul companiilor în care activează. Fie că au o funcţie specifică domeniului (CIO, CTO etc.), fie că sunt oamenii din companii care şi-au asumat rolul de a conduce avangarda digitală (CEO, CFO etc.), fără a avea neapărat „în fişa postului“ această responsabilitate, în răspunsurile lor veţi găsi nu doar o definiţie clară asupra termenului, ci şi descrierea beneficiilor aduse de aceasta. Pentru unii dintre ei, transformarea digitală înseamnă economie de timp, mai mult spaţiu pentru creativitate, reducerea riscului de apariţie a erorilor, apropierea de consumatori, uneltele care îţi permit „să faci mai mult“. Iar proiectele care aduc aceste rezultate sunt din ce în ce mai diverse: de la proiecte de telemedicină şi soluţii de muncă în regim remote pentru zona corporate, până la fabrici inteligente din industria românească, unde sute de roboţi lucrează deja alături de angajaţii umani. Liderii digitali din România au stabilite direcţii concrete de investiţii şi au înţeles că, deşi avansul tehnologic este important în îmbunătăţirea sau construirea de noi procese şi soluţii de business, tehnologia este un mijloc, şi nu un scop.

    Citiţi despre ei şi despre proiectele lor în anuarul Top Digital Transformers, disponibil începând cu 21 martie.

    Liviu Apolozan, preşedinte & VP Strategie DocProcess: Astăzi suntem în faza unei transformări digitale, să zicem, generalizate, pentru că suntem împinşi de mai mulţi factori. De declinul demografic, spre exemplu, în România. De pandemie. De alte accidente, care ne determină să găsim soluţii.

     

  • ​Retragerea companiilor occidentale din Rusia se va accelera, urmând exemplul giganţilor din energie BP şi Shell

    Mai multe companii occidentale ar urma să se retragă din Rusia marţi, corporaţiile şi investitorii din diverse industrii urmând exemplul firmelor din sectorul energiei BP şi Shell, care au abandonat piaţa unde aveau afaceri de miliarde de dolari după invazia Ucrainei, scrie agenţia de presă Reuters. 

    Bănci de top, companii aeriene, producători auto şi alţii au redus livrările, au încetat parteneriatele, considerând acţiunile Rusiei inacceptabile. 

    Spre sfârşitul zilei de luni, compania Warner Bros. a declarat că a retras lansarea de săptămâna aceasta a filmului „Batman” de pe ecranele ruseşti, în urma unui anunţ din partea Walt Disney Co în care a afirmat că va întrerupe lansarea de filme în cinematografele în Rusia.

    Mai mult, Mastercard afirmă că a blocat reţelele de plată a mai multor instituţii financiare ca urmare a sancţiunilor care au fost impuse Rusiei. Occidentul a sancţionat Rusia cu o serie de măsuri, inclusiv închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele ruseşti, închiderea unor bănci ruseşti din reţeaua financiară globală SWIFT şi restricţionarea capacităţii Moscovei de a-şi folosi rezervele valutare străine în valoare de 630 de miliarde de dolari.

    Companiile Shell, BP şi Equinor au spus că vor părăsi Rusia, cu toată că ţara bogată în resurse energetice, punând presiune asupra altor companii occidentale cu participaţii în proiecte ruseşti de petrol şi gaze, cum ar fi ExxonMobil şi TotalEnergies, transmite Reuters. 

    Marii producători de automobile şi camioane au întrerupt exporturile către Rusia, inclusiv Volvo şi GM, deşi împreună cele două companii vând doar aproximativ 12.000 de vehicule pe an în Rusia. Ford Motor, care deţine un pachet de acţiuni de 50% din trei fabrici din Rusia, nu a vorbit foarte mult despre planurile sale, în afară de a spune că urmăreşte să gestioneze impactul asupra operaţiunilor sale şi să menţină siguranţa angajaţilor.

    Meta Platforms Inc, compania-mamă a Facebook, va restricţiona accesul la instituţiile media de stat ruse RT şi Sputnik pe platformele sale din Uniunea Europeană, după cum a declarat luni şeful afacerilor globale al companiei, citat de Reuters, în conformitate cu măsuri similare ale marilor companii de tehnologie din SUA.

  • Americanii se uită mai atent la piaţa crypto: FBI lansează o divizie dedicată criptomonedelor

    Departamentul de Justiţie din SUA pregăteşte înfiinţarea unei echipe naţionale de intervenţie în piaţa criptomonedelor şi a anunţat, joi, că FBI-ul îşi lansează o divizie dedicată analizelor pe blockchain şi confiscării de active digitale, potrivit Reuters.

    Înfiinţarea diviziei de „exploatare a activelor virtuale” vine după ce Departamentul de Justiţie a realizat în februarie cea mai mare captură din istoria pieţei crypto. Cazul se referă la un cuplu din New York care ar fi fost implicat în spălarea fondurilor furate în atacul cibenetic care a avut loc asupra exchange-ului Bitfinex în 2016, fonduri care acum sunt evaluatea la 4,5 miliarde de dolari.

    Autorităţile de reglementare americane au început să se uite mai atent la piaţa criptomonedelor sub conducerea preşedintelui Joe Biden, în contextul atacurilor cibernetice înregistrate în SUA în 2021. Grupurile de hackeri cer recompensa sub formă de Bitcoin de cele mai multe ori.

    În anumite cazuri, FBI a reuşit să identifice atacatorii şi să recupereze o parte din recompensă.

  • Gigantul japonez Mitsui lansează o criptomonedă legată de valoarea aurului, pe care o va vinde către investitorii de retail. O monedă ZPG echivalează cu un gram de aur

    Compania de trading Mitsui & Co, parte a gigantului japonez Mitsui, plănuieşte lansarea unei criptomonede a cărei valoare va fi legată de valoarea aurului, potrivit informaţiilor publicate pe Nikkei Asia.

    Moneda ar putea fi lansată chiar şi luna aceasta şi se va numi ZipangCoin (ZPG). Aceasta va fi vândută către investitorii de retail, iar preţul ei va fi legată de preţul aurului exprimat în yeni japonezi, procurat de Mitsui de pe bursa metalelor din Londra.

    Preţul unei monede ZPG va fi echivalent cu preţul unui gram de aur şi va fi garantat de Sumitomo Mitsui Banking Corporation, un gigant financiar cu active de peste 1.800 de miliarde de dolari, care face parte tot din grupul Mitsui.

    ZPG ar putea fi prima monedă digitală corelată cu aurul în Japonia, însă nu şi prima din lume. Corelarea cu aurul ar putea face ca ZPG să fie mai mult o criptomonedă stabilă.

    Iniţial, moneda va fi oferită printr-o platformă de exchange construită de grupul Mitsui împreună cu Seven Bank şi alţi jucători. Mai mult, Mitsui plănuieşte să utilizeze moneda ZPG ca instrument e plată care ar putea fi folosit la retailerii afiliaţi grupului prin intermediul unei aplicaţii mobile.

    Trebuie menţionat că moneda va funcţiona pe un blockchain privat, spre deosebire de monede precum BTC sau ETH. Blockchainurile private pot controla cine participă la reţea.