BusinessMagazin

Tag: iran

  • Rusia lucrează la modernizarea sistemelor de rachete S-300 pe care urmează să le livreze Iranului

    Un consilier pentru armament al preşedintelui rus Vladimir Putin, Vladimir Kojin, a declarat joi pentru RIA Novosti că sistemele antiaeriene de rachete de tip S-300 urmează să fie modernizate înainte să fie livrate Iranului, întrucât contractul a fost semnat cu mult timp în urmă.

    Kojin nu a oferit niciun detaliu în acest sens şi nu a spus când va avea loc livrarea.

    Moscova a suspendat în 2010 un contract privind livrarea unor sisteme de rachete rachete de tip S-300 Teheranului, în urma unor sancţiuni impuse de către ONU Republicii islamice.

    Putin a anulat această suspendare în aprilie, în urma semnării acordului-cadru cu Iranul, urmat luna aceasta de încheierea unui acord final între marile puteri şi Teheran prin care programul nuclear iranian este limitat în schimbul anulării unor sancţiuni care sufocă economia iraniană.

     

  • Sondaj: Majoritatea cetăţenilor americani vor respingerea acordului cu Iranul în Congres

    Potrivit sondajului, 52 la sută dintre cetăţenii americani speră că acordul nuclear cu Iranul va fi respins de Congresul dominat de republicani, în timp ce alţi 44 la sută ar vrea aprobarea documentului.

    Conform sondajului, 66 la sută dintre alegătorii republicani resping acordul, în timp ce 61 la sută dintre simpatizanţii democraţi îl susţin.

    Iranul şi marile puteri din grupul P5+1 (SUA, M.Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) au ajuns, pe 14 iulie, la un acord privind programul nuclear iranian. Acordul include un compromis între Washington şi Teheran care va permite inspectorilor ONU să solicite vizite la obiective militare iraniene, în cadrul efortului de monitorizare, dar nu vor avea dreptul automat de a efectua inspecţii inopinate. În cazul în care Iranul respinge o cerere de inspecţie, o comisie de arbitraj formată din reprezentanţi iranieni şi ai marilor puteri va decide dacă vizita trebuie permisă sau nu. Lipsa dreptului automat de a efectua inspecţii ar putea oferi Teheranului timp să muşamalizeze eventualele nereguli până la efectuarea vizitei. O concesie făcută de Iran este menţinerea sancţiunilor privind rachetele pentru încă opt ani şi a embargoului privind armele pentru cinci ani. În cazul în care Iranul încalcă acordul, este prevăzută o clauză care permite restabilirea sancţiunilor în termen de 65 de zile. Potrivit unor surse, Iranul nu va avea dreptul de a utiliza materiale nucleare militare timp de zece ani.

    Israelul, un aliat strategic al Statelor Unite, a condamnat vehement acordul cu Iranul, avertizând că este periclitată pacea globală şi semnalând că va face toate eforturile diplomatice pentru a bloca aplicarea documentului. Arabia Saudită a exprimat preocupare privind programul nuclear iranian.

     

  • John Kerry: Un atac unilateral israelian contra Iranului ar fi o “eroare imensă”

    “Un atac militar sau cibernetic unilateral ar fi o eroare imensă, cu grave consecinţe pentru Israel şi pentru Orientul Mijlociu; în plus, nu cred că ar fi necesar”, a declarat Kerry.

    “Mă tem că, dacă membrii Congresului SUA vor respinge acordul marilor puteri cu Iranul, prietenii noştri din Israel vor fi mult mai izolaţi şi mai acuzaţi la nivel internaţional”, a adăugat Kerry.

    “În această situaţie, am pierde susţinerea Europei, Chinei şi Rusiei pentru orice eventuală acţiune militară am fi nevoiţi să declanşăm pe viitor împotriva Iranului dacă nu ar respecta acordul, pentru că s-ar respinge un program legitim de verificare a activităţilor nucleare iraniene”, a subliniat şeful diplomaţiei americane.

    Congresul Statelor Unite va trebui să aprobe sau să respingă, până pe 17 septembrie, acordul marilor puteri cu Iranul.

    Israelul a catalogat acordul cu Iranul drept o “eroare istorică”, avertizând că programul nuclear iranian reprezintă o ameninţare pentru Orientul Mijlociu şi pentru întreaga lume. Pe fondul nemulţumirilor exprimate de Israel şi de Arabia Saudită, secretarul american al Apărării, Ashton Carter, a avertizat că, în pofida acordului nuclear, Statele Unite menţin opţiunea militară pentru a împiedica Iranul să dezvolte bomba atomică.

    Iranul şi marile puteri din grupul P5+1 (SUA, M.Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) au ajuns, pe 14 iulie, la un acord privind programul nuclear iranian. Acordul include un compromis între Washington şi Teheran care va permite inspectorilor ONU să solicite vizite la obiective militare iraniene, în cadrul efortului de monitorizare, dar nu vor avea dreptul automat de a efectua inspecţii inopinate. În cazul în care Iranul respinge o cerere de inspecţie, o comisie de arbitraj formată din reprezentanţi iranieni şi ai marilor puteri va decide dacă vizita trebuie permisă sau nu. Lipsa dreptului automat de a efectua inspecţii ar putea oferi Teheranului timp să muşamalizeze eventualele nereguli până la efectuarea vizitei. O concesie făcută de Iran este menţinerea sancţiunilor privind rachetele pentru încă opt ani şi a embargoului privind armele pentru cinci ani.

  • Consiliul de Securitate ONU a aprobat acordul nuclear cu Iranul

    Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate ONU au adoptat în unanimitate proiectul de rezoluţie elaborat în contextul acordului nuclear cu Iranul.

    În schimbul anulării sancţiunilor impuse de Statele Unite, Naţiunile Unite şi Uniunea Europeană, Iranul va limita activităţile nucleare.

    Sancţiunile care au fost aplicate până acum Iranului vor putea fi reactivate dacă regimul islamist de la Teheran va încălca termenii acordului în următorii zece ani.

    Iranul şi marile puteri din grupul P5+1 (SUA, M.Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) au ajuns, pe 14 iulie, la un acord privind programul nuclear iranian. Acordul include un compromis între Washington şi Teheran care va permite inspectorilor ONU să solicite vizite la obiective militare iraniene, în cadrul efortului de monitorizare, dar nu vor avea dreptul automat de a efectua inspecţii inopinate. În cazul în care Iranul respinge o cerere de inspecţie, o comisie de arbitraj formată din reprezentanţi iranieni şi ai marilor puteri va decide dacă vizita trebuie permisă sau nu. Lipsa dreptului automat de a efectua inspecţii ar putea oferi Teheranului timp să muşamalizeze eventualele nereguli până la efectuarea vizitei. O concesie făcută de Iran este menţinerea sancţiunilor privind rachetele pentru încă opt ani şi a embargoului privind armele pentru cinci ani.

  • Ali Khamenei promite că se va opune în continuare “politicilor arogante” ale Statelor Unite

    “Fie că acest acord nuclear va fi aprobat sau respins de liderii politici, noi nu vom înceta niciodată să ne susţinem prietenii din regiune şi poporul Palestinei, al Yemenului, Irakului, Bahrainului şi Libanului. Nici măcar după acest acord politicile noastre faţă de aroganţa Statelor Unite, care urmăresc supunerea Iranului, nu se vor schimba”, a declarat ayatollahul Khamenei într-o predică rostită sâmbătă într-o moschee din Teheran.

    “Moarte Americii, moarte Israelului!”, a adăugat liderul regimului islamist şiit de la Teheran.

    Iranul şi marile puteri din grupul P5+1 (SUA, M.Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) au ajuns, pe 14 iulie, la un acord privind programul nuclear iranian. Acordul include un compromis între Washington şi Teheran care va permite inspectorilor ONU să solicite vizite la obiective militare iraniene, în cadrul efortului de monitorizare, dar nu vor avea dreptul automat de a efectua inspecţii inopinate. În cazul în care Iranul respinge o cerere de inspecţie, o comisie de arbitraj formată din reprezentanţi iranieni şi ai marilor puteri va decide dacă vizita trebuie permisă sau nu. Lipsa dreptului automat de a efectua inspecţii ar putea oferi Teheranului timp să muşamalizeze eventualele nereguli până la efectuarea vizitei. O concesie făcută de Iran este menţinerea sancţiunilor privind rachetele pentru încă opt ani şi a embargoului privind armele pentru cinci ani. În cazul în care Iranul încalcă acordul, este prevăzută o clauză care permite restabilirea sancţiunilor în termen de 65 de zile. Potrivit unor surse, Iranul nu va avea dreptul de a utiliza materiale nucleare militare timp de zece ani.

    Israelul, un aliat strategic al Statelor Unite, a condamnat vehement acordul cu Iranul, avertizând că este periclitată pacea globală şi semnalând că va face toate eforturile diplomatice pentru a bloca aplicarea documentului. Arabia Saudită a exprimat preocupare privind programul nuclear iranian.

  • Iranul şi Coreea de Nord îşi consolidează cooperarea în domeniul balistic şi nuclear

    Consiliul Naţional al Rezistenţei Iraniene (CNRI) este cel care a dezvăluit existenţa uzinei de îmbogăţire a uraniului de la Natanz şi a instalaţiei de prodecere a apei grele de la Arak, în 2002. Însă unii analişti afirmă că grupul are o agendă politică, iar Iranul respinge acuzaţiile cu privire la efectuarea unor cercetări în domeniul bombei nucleare ca nefondate şi falsificate de către inamicii săi.

    Iranul şi şase mari puteri încearcă să ajungă până la 30 iunie la un acord definitiv asupra controversatului program nuclear iranian, însă există în continuare probleme cu privire la măsurile de monitorizare şi verificare menite să asigure că Teheranul nu continuă un program clandestin de înarmare nucleară.

    Citând surse din Iran, inclusiv din cadrul Gardienilor Revoluţiei, Consiliul, cu sediul la Paris, afirmă că o echipă de şapte reprezentanţi din cadrul Ministerului nord-coreean al Apărării s-a aflat în Iran în ultima săptămână din aprilie. Aceasta a fost a treia vizită efectuată de nord-coreeni în Iran de la începutul anului, iar o delegaţie de nouă membri urmează să revină în iunie, potrivit Consiliului.

    “Printre delegaţi s-au aflat experţi în domeniul nuclear, experţi în foacoase nucleare şi experţi în diverse elemente ale rachetelor balistice, inclusiv sisteme de ghidaj”, a anunţat aceeaşi sursă.

    Au mai existat, anterior, informaţii neconfirmate cu privire la o cooperare între cele două ţări în domeniul rachetelor balistice, dar nimic specific în domeniul nuclear.

    Grupul ONU de experţi care monitorizează respectarea sancţiunilor impuse Coreei de Nord a raportat în trecut că Phenianul şi Teheranul schimbă frecvent tehnologie în domeniu rachetelor balistice, încălcând sancţiunile impuse de către ONU.

    Consiliul afirmă că delegaţia nord-coreeană a vizitat în secret Complexul Imamul Khomenei, o instalaţie aflată sub controlul Ministerului Apărării, la est de Teheran. Consiliul a oferit detalii despre amplasament şi cu cine s-au întâlnit oficialii.

    Delegaţia s-a întâlnit cu reprezentanţi de la Centrul pentru Cercetare şi Proiectare de Tehnologie Aerospaţială Nouă, o unitate de cercetare şi planificare din cadrul centrului pentru înarmare nucleară cunoscut sub numele de Organizaţia de Inovare Defensivă şi Cercetare (SPND), vizată de sancţiuni impuse de către Statele Unite, potrivit Consiliului, care precizează că unitatea efectuează cerectări şi produce piese interne de focoase nucleare.

    Reuters scrie că nu a putut să verifice în mod independnent aceste acuzaţii..

    “Teheranul nu a dat niciun semn de interes faţă de abandonarea cursei înarmării nucleare. Programul de înarmare continuă. Ei nu au încetinit procesul”, a declarat Shahin Gobadi, un purtător de cuvânt al Consiliului.

    Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), care anchetează de mai mulţi ani un presupus program iranian de cercetare în domeniul armamentului nuclear, a refuzat să comenteze. Oficiali iranieni au refuzat, de asemenea, să comenteze, iar oficiali nord-coreeni nu au fost disponibili în acest sens, scrie Reuters.

    Mai mulţi oficiali occidentali au declarat că nu sunt la curent cu vreo vizită recentă a vreunei delegaţii nord-coreene în Iran.

    Oficiali nord-coreeni şi iranieni se întâlnesc în mod regulat în cadrul activităţii diplomatice generale. Preşedintele nord-coreean Kim Yong-nam şi preşedintele iranian Hassan Rohani au participat, pe 23 aprilie, la o rară reuniune bilaterală, în cadrul Summitului Asia-Africa de la Jakarta.

  • Fabius condiţionează un acord asupra programului nuclear iranian de inspectarea bazelor militare

    “Franţa nu va accepta (acordul asupra programului nuclear al Iranului) dacă nu se va stabili în mod clar efectuarea unor verificări la toate instalaţiile iraniene, inclusiv la bazele militare”, a afirmat şeful diplomaţiei franceze.

    În contextul în care marile puteri şi Iranul trebuie să încheie un acord final până la 30 iunie, Abbas Araghchi, numărul doi al echipei iraniene de negociatori, nu a exclus, miercuri, posibilitatea ca discuţiile asupra programului nuclear al Teheranului să se prelungească după această dată.

    Ghidul Suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, care are putere de decizie asupra dosarului nuclear, a exclus, în cursul săptămânii trecute, posibilitatea ca Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) să inspecteze bazele militare şi să chestioneze oamenii de ştiinţă, evocând suveranitatea şi interesele naţionale.

    “Mi-ar plăcea ca toate puterile (…) să adopte poziţia franceză cu privire la acest punct”, a insistat Fabius.

    “Suntem în favoarea unui acord, dar nu pentru unul care i-ar permite Iranului să aibă bomba atomică. Aceasta este poziţia Franţei”, a subliniat el.

    Capitolul privind efectuarea unor inspecţii internaţionale la complexe nucleare iraniene este unul dintre cele mai delicate ale negocierilor angajate între Teheran şi Grupul P5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite, plus Germania). Iranul şi marile puteri sunt angajate de peste 20 de luni în negocieri intense.

    Acordul final trebuie să garanteze caracterul paşnic al programului nuclear al Teheranului, suspectat că ascunde o componentă militară, şi să anuleze, în contrapartidă, sancţiunile internaţionale care afectează economia Iranului. Încă de la începutul negocierilor, conduse în special de Statele Unite şi Iran, Franţa a adoptat o poziţie mai dură, spre deosebire de partenerii săi, de teama ca Washingtonul să nu facă prea multe concesii pentru a obţine un acord istoric.

  • Ali Khamenei refuză accesul marilor puteri la instalaţii militare şi cercetători în domeniul nuclear

    Cu cât Republica islamică va da dovadă de mai multă îngăduinţă, cu atât mai insistenţi vor deveni americanii şi aliaţii lor, le-a spus Khamenei comandanţilor militari iranieni.

    “Nu vom permite nicio inspecţie a vreunei instalaţii militare iraniene de către străini”, a subliniat ayatollahul.

    El a adăugat că marile puteri vor să-i “interogheze” pe cercetătorii iranieni.

    “Nu vom permite nici cel mai mic ultraj la adresa discreţiei cercetătorilor noştri (din domeniul) nuclear sau cercetătorilor noştri care lucrează în orice alt domeniul sensibil”, a subliniat el.

    Teheranul şi şase mari puteri au lansat o nouă rundă de negocieri la Viena, vizând să ajungă la un acord final cu privire la controversatul program nuclear iranian.

    Calendarul anulării sancţiunilor şi viitorul cerecetării şi dezvoltării atomice iraniene sunt, în continuare, principalele puncte de fricţiune între cele două părţi.

  • Bulgaria nu poate să confirme eliberarea echipajului Maersk Tigris

    Cargobotul Maersk Tigris, care efectua o cursă pentru compania daneză Maersk Line şi naviga sub pavilionul Insulelor Marshall – o ţară din Oceanul Pacific aflată sub protecţia militară a Statelor Unite – a fost interceptat pe 28 aprilie în timp ce tranzita Strâmtoarea Ormuz în baza unei decizii a justiţiei în favoarea unei societăţi iraniene.

    Din echipajul navei fac parte patru români, un bulgar, un rus, 13 cetăţeni din Myanmar, un ucrainean, un britanic, un polonez şi doi cetăţeni din Sri Lanka.

    Căpitanul navei este cetăţean bulgar, precizează Novinite.

    “Cei 24 de membri ai echipajului acestei nave sunt liberi. Ei beneficiază de ajutor consular şi din punctul nostru de vedere nu sunt vizaţi de confiscarea navei”, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului iranian de Externe, Marzieh Afkham.

    “Negocierile continuă între societatea privată reclamantă şi cealaltă parte şi este posibil ca acest caz să fie soluţionat în una sau două zile”, a adăugat ea. Afkham a reiterat că este vorba despre un “dosar judiciar şi nu de un caz politic sau militar”.

    Compania daneză a cerut în mod repetat eliberarea echipajului, precizând că membrii acestuia “nu sunt salariaţi ai Maersk Line şi nava nu mai aparţine Maersk Line”. Transportatorul afirmă că nava este exploatată de Rickmers Shipmanagement şi efectua o cursă pentru Maersk Line.

  • Bulgaria nu poate să confirme eliberarea echipajului Maersk Tigris

    Cargobotul Maersk Tigris, care efectua o cursă pentru compania daneză Maersk Line şi naviga sub pavilionul Insulelor Marshall – o ţară din Oceanul Pacific aflată sub protecţia militară a Statelor Unite – a fost interceptat pe 28 aprilie în timp ce tranzita Strâmtoarea Ormuz în baza unei decizii a justiţiei în favoarea unei societăţi iraniene.

    Din echipajul navei fac parte patru români, un bulgar, un rus, 13 cetăţeni din Myanmar, un ucrainean, un britanic, un polonez şi doi cetăţeni din Sri Lanka.

    Căpitanul navei este cetăţean bulgar, precizează Novinite.

    “Cei 24 de membri ai echipajului acestei nave sunt liberi. Ei beneficiază de ajutor consular şi din punctul nostru de vedere nu sunt vizaţi de confiscarea navei”, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului iranian de Externe, Marzieh Afkham.

    “Negocierile continuă între societatea privată reclamantă şi cealaltă parte şi este posibil ca acest caz să fie soluţionat în una sau două zile”, a adăugat ea. Afkham a reiterat că este vorba despre un “dosar judiciar şi nu de un caz politic sau militar”.

    Compania daneză a cerut în mod repetat eliberarea echipajului, precizând că membrii acestuia “nu sunt salariaţi ai Maersk Line şi nava nu mai aparţine Maersk Line”. Transportatorul afirmă că nava este exploatată de Rickmers Shipmanagement şi efectua o cursă pentru Maersk Line.