BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis: Consolidarea Flancului Estic, ca reacţie la agresiunea Rusiei, trebuie accelerată

    „Această vizită reflectă solidaritatea europeană şi aliată într-un moment în care situaţia de securitate este profund afectată de războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. Pe aceeaşi linie a solidarităţii şi unităţii se înscrie, de altfel, şi prezenţa la Constanţa a contingentului belgian desfăşurat în cadrul Forţei de Răspuns a NATO, alături de alte forţe aliate. Această contribuţie este parte a măsurilor NATO de consolidare a posturii de descurajare şi apărare şi a securităţii Flancului Estic al Alianţei”, afirmă Klaus Iohannis.

    Şeful statului a precizat că miercuri va merge, alături de premierul De Croo, la baza Mihail Kogălniceanu.

    „În cadrul consultărilor , am discutat perspectivele noastre naţionale legate de evoluţia crizei din Ucraina şi impactul său multidimensional, precum şi răspunsul statelor noastre şi al organizaţiilor din care facem parte. În contextul crizei umanitare provocate de agresiunea armată a Federaţiei Ruse, am evidenţiat demersurile complexe ale României în sprijinul celor peste 720.000 de refugiaţi ucraineni care au trecut până acum graniţa în ţara noastră. De asemenea, am prezentat rezultatele foarte bune ale activităţii hub-ului de la Suceava, prin care asistenţa umanitară internaţională este transferată în Ucraina. În plan securitar, am evidenţiat că este necesară implementarea rapidă a recentelor decizii adoptate la Summitul extraordinar al Alianţei, în special crearea Grupului de Luptă în România. Consolidarea echilibrată, pe termen lung, a posturii de apărare şi descurajare a NATO pe întregul Flanc Estic, ca reacţie la agresiunea Rusiei, trebuie accelerată. Este clar că avem nevoie de o apărare unitară, coerentă şi mai puternică pe Flancul Estic pentru a avea o descurajare mai eficace, în special la Marea Neagră”, adaugă Iohannis.

    El precizează că a evidenţiat că este nevoie de un nou Concept Strategic al NATO, care trebuie „să reconfirme apărarea colectivă ca sarcină fundamentală prioritară a Alianţei şi să menţioneze explicit că Rusia este principala ameninţare la adresa securităţii NATO”.

    „În acelaşi timp, este esenţial să consolidăm rezilienţa strategică a noastră, a Aliaţilor, precum şi pe cea a partenerilor noştri, în special a celor mai vulnerabili, cum sunt Republica Moldova şi Georgia. În acest context, am subliniat susţinerea deplină a României pentru Republica Moldova, pentru parcursul său european, şi am atras atenţia asupra sprijinirii sale ferme şi imediate în gestionarea fluxurilor crescute de refugiaţi cu care această ţară se confruntă, alături de multiple alte provocări. Trebuie să asigurăm un sprijin substanţial şi coerent pentru Republica Moldova, de natură politică, financiară şi logistică, precum şi în privinţa securităţii energetice”, declară Klaus Iohannis.

    El a relatat că discuţiile cu premierul belgian au vizat şi tematica securităţii energetice la nivel european.

    „Suntem de acord în ceea ce priveşte eliminarea cât mai rapidă a dependenţei energetice de Federaţia Rusă, precum şi nevoia atenuării impactului preţurilor ridicate la energie asupra consumatorilor. Am convenit, totodată, continuarea dialogului bilateral asupra modalităţilor de creştere a siguranţei în aprovizionarea cu energie a pieţei europene, dar şi asupra măsurilor de protejare a cetăţenilor europeni în contextul volatil al pieţei energiei.În planul relaţiilor bilaterale, am subliniat interesul comun pentru consolidarea dialogului politic şi a cooperării economice şi sectoriale şi am exprimat apreciere pentru abordarea constructivă a autorităţilor belgiene în relaţia cu comunitatea românească, a cărei contribuţie la dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi a ambelor state este semnificativă”, încheie Iohannis.

     

  • Iohannis, despre războiul din Ucraina: Apar dovezi despre atrocităţi şi orori de neimaginat

    „Am dorit să vă întâlnesc înainte de plecarea dumneavoastră la Jocurile Invictus, care se vor desfăşura în curând la Haga, pentru a vă transmite personal aprecierea pentru sacrificiile făcute, pentru exemplul de curaj, demnitate şi loialitate faţă de ţară. Competiţia la care urmează să participaţi înseamnă mult mai mult decât o serie de întreceri sportive. Reprezintă o dovadă de tărie şi stăruinţă în faţa traumelor fizice şi psihice pe care le-aţi înfruntat, dar şi de încredere că nimic nu poate frânge speranţa în viitor. Rănile militarilor noştri – consecinţe dure ale războiului – nu pot fi nicicând vindecate, ele încă dor. În ciuda obstacolelor întâmpinate, aţi decis să nu renunţaţi. Puterea dumneavoastră ne inspiră şi aveţi deplina noastră preţuire, dumneavoastră şi toţi militarii, pentru sacrificiile făcute în cursul misiunilor încredinţate. Datorită eroismului militarilor noştri, a credinţei lor în valorile naţionale, cetăţenii români se simt protejaţi şi trăiesc într-o societate sigură. În plus, militarii români contribuie în mod substanţial la consolidarea profilului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi al parteneriatelor din care facem parte”, a spus Klaus Iohannis în timpul ceremonia de primire a delegaţiei României care va participa la competiţia sportivă „Invictus Games The Hague”.

    Şeful statului a amintit şi de războiul din Ucraina.

    „Traversăm o perioadă extrem de dificilă. De aproape 50 de zile Federaţia Rusă a pornit războiul împotriva Ucrainei şi zi după zi apar dovezi cutremurătoare despre atrocităţi şi orori de neimaginat. Sunt acte de o cruzime înfiorătoare, de nejustificat, iar justiţia internaţională trebuie să îi pedepsească pe toţi cei vinovaţi. Dumneavoastră ştiţi cel mai bine ce înseamnă distrugerile, pierderile de vieţi omeneşti şi dramele războiului, cât de mult sunt afectate pentru totdeauna familii şi comunităţi întregi. Este admirabilă forţa interioară care v-a făcut să mergeţi mai departe cu demnitate, urmând aceleaşi standarde de excelenţă, exigenţă şi profesionalism. Aţi adus astfel o nouă perspectivă în societate, demonstrând că nu rănile vă definesc, ci curajul, hotărârea şi puterea de a trece peste traumele suferite, dând dovadă de o enormă tărie de caracter”, a adăugat şeful statului.

    El le-a înmânat sportivilor Invictus drapelul tricolor.

    „Îmi exprim aprecierea pentru familiile şi apropiaţii dumneavoastră, care v-au fost alături în tot acest timp şi v-au oferit sprijinul necesar pentru a depăşi momentele grele. De asemenea, le mulţumesc tuturor celor care susţin şi contribuie la acest amplu efort de pregătire a echipei Invictus România. Este impresionant spiritul activ care vă caracterizează şi vă asigur de toată susţinerea mea. Românii vă sunt recunoscători pentru toate sacrificiile pe care le-aţi făcut şi vă sunt alături. Prin participarea dumneavoastră la Jocurile Invictus de la Haga, demonstraţi întregii lumi că sunteţi adevăraţi învingători.
    Veţi reprezenta şi de această dată România cu mândrie şi onoare şi sunt convins că motto-ul dumneavoastră – Nu linia de sosire contează, ci linia de start – va întări spiritul de camaraderie care vă defineşte. Vă înmânez drapelul tricolor, pe care l-aţi onorat cu cinste, onoare şi demnitate de fiecare dată, şi vă urez multă sănătate şi mult, mult succes la competiţia de la Haga”, a conchis Iohannis.

  • Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, pentru reexaminare, legea privind reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale: Se pot genera practici abuzive

    „Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, precum şi pentru modificarea unor acte normative completează atribuţiile Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) cu activităţile privind autorizarea investigaţiilor clinice pentru dispozitive medicale, evaluarea performanţei pentru dispozitive medicale de diagnostic in vitro, autorizarea studiilor clinice pentru medicamentele de uz uman şi monitorizarea siguranţei medicamentelor de uz uman prin activitatea de farmacovigilenţă. În opinia noastră, însă, unele dintre soluţiile legislative adoptate fie pot genera practici abuzive, fie pot afecta sănătatea publică, motiv pentru care se impune reanalizarea acestora de către Parlament”, se menţionează în cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis

    Potrivit pct. 2 al articolului unic din legea supusă reexaminării, ce vizează punctul 37 al alineatului (3) al articolului 4 din Legea nr. 134/2019, ANMDMR „întreprinde demersurile legale în vederea prevenirii sau atenuării deficitului în aprovizionarea de medicamente prin compania Ministerului Sănătăţii – UNIFARM, care este derobată de aplicarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin alte modalităţi legale”.

    „Potrivit raportului comun al Comisiei pentru sănătate şi familie şi al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, motivaţia introducerii, prin legea reexaminată, a derobării UNIFARM de la aplicarea Legii nr. 98/2016 în activitatea de aprovizionare cu medicamente, este dată de asigurarea nevoilor speciale pentru medicamente care nu se găsesc pe piaţa din România, destinate tratamentului unor boli rare. Or, în realitate, textul adoptat de Parlament nu distinge între aceste cazuri urgente şi justificate şi orice altă achiziţie de medicamente realizată prin UNIFARM. De aceea, considerăm că, în lipsa oricărei distincţii, legea este lipsită de claritate, fiind de natură să dea naştere unor practici arbitrare la achiziţia oricărui tip de medicament de către UNIFARM, prin eludarea dispoziţiilor Legii privind achiziţiile publice nr. 98/2016. În plus, menţionarea companiei UNIFARM, în mod explicit, ca fiind exclusă de sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 98/2016 creează un tratament juridic diferenţiat faţă de cel aplicabil celorlalte companii active pe piaţa concurenţială, ceea ce ar putea impune, de asemenea, şi consultarea Consiliului Concurenţei pe această problemă”, adaugă şeful statului.

    „Considerăm că orice derogare de la regulile stabilite prin această lege trebuie să se limiteze la cazuri concrete şi temeinic justificate, însă numai cu instituirea expresă a unor mecanisme de control şi monitorizare a aprovizionării de medicamente. Doar în acest mod, legiuitorul se poate asigura că produsele achiziţionate respectă standardele de calitate şi că procedura de aprovizionare cu medicamente răspunde cerinţelor de legalitate, regularitate, rentabilitate şi eficacitate specifice gestionării resurselor financiare ale statului, în conformitate cu interesul public. Dintr-o altă perspectivă, legea supusă reexaminării instituie în sarcina ANMDMR obligaţia de a analiza şi formula răspunsuri cu privire la autorizaţia pentru studii clinice. (…) În cazul în care finalizarea analizei studiului clinic şi/sau a medicamentului neautorizat nu ar fi posibile, indiferent de motiv, în termenele de maximum 30 de zile de la data depunerii documentaţiei, respectiv de maximum 15 zile de la solicitarea medicului curant, stabilite de pct. 3 al art. unic din legea criticată, s-ar ajunge la situaţia în care, prin simpla împlinire a unui termen, s-ar autoriza ope legis un studiu clinic neanalizat din punct de vedere ştiinţific, în cadrul căruia se pot folosi medicamente auxiliare neautorizate. Or, această soluţie legislativă nu numai că ar constitui un potenţial pericol pentru sănătatea publică, dar ar constitui şi o încălcare a prevederilor art. 8 din Regulamentul menţionat, potrivit căruia statele membre pot emite, cu sau fără rezerve, autorizaţia ori o pot chiar refuza”, se arată în cererea şefului statului.

    Klaus Iohannis consideră că o reglementare legislativă oportună şi în acord cu legislaţia comunitară ar fi aceea care, pe de o parte, să permită realizarea intereselor pacientului şi care să răspundă nevoii de medicaţie într-un termen rezonabil, iar, pe de altă parte, să nu pericliteze în niciun fel sănătatea şi siguranţa publică.

    „Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, precum şi pentru modificarea unor acte normative”, încheie Iohannis.

  • Iohannis: Romii au dat României un patrimoniu şi tradiţii valoroase

    „De Ziua Internaţională a Romilor, devenită prin lege <Sărbătoarea etniei romilor din România>, doresc să adresez tuturor cetăţenilor de etnie romă urări de sănătate, prosperitate şi pace. La această sărbătoare se cuvine să amintim faptul că romii au dat României un patrimoniu şi tradiţii valoroase, numeroase personalităţi în domeniul culturii, artelor şi ştiinţei, care au contribuit la afirmarea identităţii proprii, dar şi la diversitatea benefică a comunităţilor şi omenirii în ansamblu. Trebuie să facem astfel ca tinerii să găsească în aceste personalităţi modele demne de urmat, să poarte mai departe tradiţiile şi obiceiurile înaintaşilor, cu respect şi mândrie”, transmite Klaus Iohannis.

    Şeful statului afirmă că are convingerea că „diversitatea etnică şi culturală hrăneşte rezilienţa comunităţilor şi susţine societăţile în care libertatea şi demnitatea umană se fructifică într-un viitor prosper, spre binele comun”.

    „Sărbătoarea etniei romilor este un bun prilej de a aminti că, din această perspectivă, emanciparea civică, socială şi economică a romilor din ţara noastră este un obiectiv comun, de mare importanţă. Salut şi sprijin eforturile comunităţii rome din România de a-şi face cunoscut trecutul şi obiceiurile, auzită vocea şi preţuită contribuţia la dezvoltarea societăţii noastre. Romii, mult timp anonimi pentru istoria oficială, şi-au dat viaţa pentru împlinirea marilor noastre idealuri, fiind însă victime ale violenţei, urii şi rasismului. În această perioadă, sărbătorile poartă pecetea dramei semenilor noştri din Ucraina. Romii sunt angajaţi în aceste zile în efortul nostru naţional de solidaritate şi implicare civică”, conchide Iohannis.

  • Iohannis: România a depăşit o perioadă neagră a unei pandemii fără precedent

    „Am depăşit o perioadă neagră a unei pandemii fără precedent şi sunt încrezător că experienţa acumulată în gestionarea acestei dramatice crize sanitare, precum şi măsurile de prevenţie pe care le avem acum la dispoziţie ne vor ajuta să contracarăm eventuale noi scenarii de risc epidemiologic. În acelaşi timp, traversăm de mai bine de o lună o criză umanitară generată de agresiunea militară a Rusiei asupra unui stat suveran, o situaţie care-şi pune indiscutabil amprenta din nou pe sistemele de sănătate ale statelor vecine Ucrainei şi implicit asupra sistemului nostru de sănătate. Aceste crize sunt urgente şi necesită reacţie rapidă, dar nu trebuie să uităm că avem de gestionat şi pandemii tăcute, precum cancerul ori bolile cardiovasculare. Sunt realităţi care nu pot fi ignorate, iar eforturile dumneavoastră, ale personalului medical, rămân esenţiale în reducerea impactului acestor afecţiuni asupra calităţii vieţii şi bunăstării sociale. Progresul către un viitor sănătos al unei Românii puternice şi solidare necesită un sistem sanitar puternic şi un corp medical bine pregătit, gata să le ofere oamenilor servicii de sănătate, indiferent de context”, declară Klaus Iohannis la ceremonia de decorare a unor medici cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii.

    Şeful statului a decorat joi mai mulţi medici.

    „Aţi sacrificat multe, inclusiv sănătatea fizică şi emoţională, aţi pus grija faţă de semeni mai presus chiar şi de propria viaţă şi ne-aţi demonstrat devotament, empatie şi pasiune cu mult peste chemarea datoriei. Indiferent de tipul de ameninţare sanitară, dumneavoastră vă aflaţi mereu în prima linie a luptei pentru sănătatea noastră, a românilor, şi a tuturor celor care ne cer ajutorul. Abnegaţia şi solidaritatea manifestate de dumneavoastră reprezintă o sursă de inspiraţie pentru noi toţi. Se cuvine, aşadar, să marcăm cu recunoştinţă aceste eforturi şi să îi onorăm pe aceia care, prin modelul personal, sprijină transformarea sistemului de sănătate. De aceea, cu prilejul Săptămânii Mondiale a Lucrătorilor în Sănătate şi a Zilei Mondiale a Sănătăţii, păstrez tradiţia de a vă onora profesionalismul şi curajul, precum şi devotamentul dedicat protejării vieţii şi sănătăţii românilor”, adaugă Iohannis.

  • Iohannis: O apărare puternică pe Flancul Estic este singura garanţie pentru noi, pentru Europa

    Joi, la Bruxelles au avut loc o reuniune a NATO, o întâlnire a liderilor G7 şi un summit UE.

    „Este important pentru noi, în România, fiindcă Flancul Estic este relativ mai puţin populat în partea Mării Negre şi asta ne-a îngrijorat, de aceea am solicitat încontinuu să avem o prezenţă permanentă, şi acest Grup de Luptă va constitui o prezenţă aliată permanentă la noi, la Marea Neagră. Prin aceste mişcări pe care le facem, clar, România va fi mai bine apărată, dar, după părerea mea şi după părerea noastră, nu trebuie să ne oprim aici, ci să facem un plan pe termen lung pentru a face Flancul Estic mult mai solid şi mult mai bine apărat”, a spus preşedintele Iohannis.

    „Summitul NATO a dovedit că în NATO există o abordare unitară. Suntem uniţi şi vom merge uniţi mai departe. A urmat Summitul G7, care a arătat o unitate foarte clară, iar după-amiaza şi în această seară, aici, la Consiliu, cred că am reuşit să dovedim unitate. Am avut un musafir special, Preşedintele Biden a participat la Consiliu în această seară”, a spus Iohannis.

    Tema întâlnirilor a fost agresiunea rusă asupra Ucrainei, măsurile luate şi sancţiunile, a spus preşedintele.

    „În afară de faptul că am demonstrat unitate, am reuşit să discutăm şi chestiuni legate de felul cum putem să sprijinim Ucraina, în special în zona umanitară, şi aici România deja a demonstrat că ştie ce trebuie făcut şi ştie cum trebuie făcut. Am instalat încă de săptămâna trecută hub-ul de la Suceava, care duce ajutoare din toată Europa, de la instituţii internaţionale, în Ucraina. Noi vom continua să-i primim pe refugiaţii ucraineni şi cu aceste ajutoare umanitare să-i ajutăm pe cei care rămân în Ucraina. În fine, a treia chestiune, şi asta am subliniat-o atât la NATO, cât şi în cadrul Consiliului, Flancul Estic trebuie consolidat. Flancul Estic trebuie consolidat fiindcă agresorul este Rusia şi Flancul Estic trebuie să fie puternic. O apărare puternică pe Flancul Estic este singura garanţie pentru noi, pentru întreaga Europă”, a spus preşedintele. .

    IOhannis s-a referit şi la Republica Moldova „Chiar astăzi am avut o serie întreagă de discuţii, în care am explicat de ce trebuie să ajutăm Moldova, care sunt probleme acolo şi cum putem să ajutăm. Este într-o situaţie similară şi Georgia, este într-o situaţie complicată Vestul Balcanilor şi în acest fel am atins subiectele care ne preocupă.

    Discuţiile continuă în această seară pe Ucraina şi discuţiile vor continua mâine, cu o temă extraordinar de fierbinte: energie, preţurile pe energie. Nu vom aborda în această seară tema energiei, dar mâine deja dimineaţa vom trece la acest subiect. Trebuie să găsim căi prin care putem să aducem preţurile la un nivel rezonabil şi, pe de altă parte, fiecare stat trebuie să găsească metode prin care să protejeze consumatorii vulnerabili. Pentru noi şi pentru alţii gazul este extrem de important şi, în acest sens, am discutat, de exemplu, cu premierul Bulgariei pentru a afla cum avansează lucrările la interconectorul cu Grecia şi am primit asigurări că lucrurile intră în linie dreaptă şi vom putea să importăm şi pe aceeaşi linie gaz pentru consumul casnic, dar şi pentru consumul industrial”, a adăugat şeful statului.

    Preşedintele a adăugat că nu crede că România va fi afectaată de penuria alimentară. „România are o situaţie bună în ce priveşte agricultura şi credem că nu vor fi probleme, însă, da, este posibil ca sancţiunile pe care le-am hotărât şi de care intenţionăm să ne ţinem să producă şi mişcări la preţuri la alimente”.

  • Iohannis: NATO a aprobat Grupul de luptă care va fi poziţionat în România

    „Avem deja acum, înainte să începem summitul, o veste foarte bună. Probabil aţi aflat, conform declaraţiei Secretarului General Jens Stoltenberg, deja NATO a aprobat Grupul de luptă care va fi poziţionat în România. Este acel grup de luptă pe care l-am solicitat”, a declarat Klaus Iohannis înaintea reuniunii extraordinare a şefilor de stat şi de guvern din ţările membre NATO.

    El spune că a sperat să se realizeze repede „şi s-a realizat”.

    „Este acel grup de luptă pentru care Franţa va fi naţiune-cadru. Sigur, urmează încă negocieri în cadrul NATO pentru a vedea cine mai trimite trupe în acest grup de luptă, dar sunt foarte bucuros că s-a decis atât de repede”, adaugă şeful statului.

    Potrivit şefului statului, întărirea Flancului Estic înseamnă „evident” prezenţă permanentă, dar a pledat pentru consolidarea Flancului Estic al NATO.

    „De aceea am insistat pe Grupul de luptă, care este o prezenţă permanentă. Dar, sigur, faţă de această prezenţă permanentă, pe noi ne ajută foarte mult şi prezenţa rotaţională, care face ca tot timpul să fie un număr destul de mare de forţe americane în România şi acest lucru ne bucură”, afirmă Iohannis.

    Franţa a decis trimiterea a 500 de militari în România, în cadrul unei misiuni a Alianţei Nord-Atlantice, în contextul acţiunilor de consolidare a apărării flancului estic al NATO.

  • Iohannis: Este necesară o prezenţă militară sporită NATO în ţara noastră şi în regiunea Mării Negre

    Este necesară o prezenţă militară sporită aliată în România şi în regiunea Mării Negre, ca răspuns cu caracter strict defensiv la agresiunea Rusiei, a spus Klaus Iohannis în declaraţia comună de presă susţinută alături de omologul polonez, Andrzej Duda.

    „România şi Polonia sunt state cu poziţii geostrategice foarte relevante pe Flancul Estic al NATO. Împreună, reprezentăm o forţă care contează – în regiune şi în Alianţa Nord-Atlantică. Suntem iniţiatorii unor formate regionale importante, precum Bucureşti 9, format esenţial pentru coordonarea transatlantică şi pentru coagularea poziţiei Aliate pe temele majore legate de securitatea euroatlantică. Am convenit cu Preşedintele Duda ca România şi Polonia să-şi intensifice cooperarea deosebit de substanţială pe linie de securitate. I-am mulţumit Preşedintelui Duda pentru contribuţia Poloniei la structurile NATO de pe teritoriul României, inclusiv cu militari polonezi pe teren, prezenţi încă din 2017, şi l-am asigurat că România va continua contribuţia sa la Grupul de Luptă NATO şi la celelalte structuri aliate aflate pe teritoriul polonez”, spune Klaus Iohannis.

    El reiterează tema potrivit căreia este nevoie, urgent, de o consolidare consistentă şi echilibrată a Flancului Estic, de o Prezenţă Înaintată unitară şi întărită.

    „Este necesară o prezenţă militară sporită aliată în ţara noastră şi în regiunea Mării Negre, ca răspuns cu caracter strict defensiv la agresiunea Rusiei. Un exemplu clar şi necesar în acest sens îl reprezintă crearea cât mai rapidă a unui Grup de Luptă NATO în România. Trebuie să luăm măsuri imediate, cu efecte pe termen lung şi voi susţine acest lucru şi la Summitul NATO care va avea loc acum, joi, la Bruxelles. Dorim, împreună cu Polonia, reafirmarea clară a sarcinii prioritare fundamentale a NATO – apărarea colectivă. Vizita Preşedintelui Biden în Europa şi participarea sa la Summitul aliat de peste două zile transmite, o dată în plus, un mesaj puternic al unităţii şi solidarităţii aliate, dar şi al susţinerii Statelor Unite ale Americii pentru securitatea noastră. Împreună cu Preşedintele Duda am abordat şi priorităţile noastre comune în relaţia transatlantică, în special în actualul context”, adaugă şeful statului român.

    El precizează că a decis , împreună cu preşedintele Duda, organizarea la Bucureşti a unui Summit al Formatului B9 la Cotroceni.

    „Ne vom reuni astfel cu două săptămâni înainte de Summitul aliat pentru a ne coordona poziţiile în ceea ce priveşte consolidarea substanţială a Flancului Estic. Am discutat şi despre criza umanitară profundă generată de agresiunea Federaţiei Ruse, care trebuie să înceteze imediat. România continuă să desfăşoare acţiuni complexe în sprijinul refugiaţilor din Ucraina. În acest sens, am avut un schimb de opinii şi de bune practici cu Preşedintele Poloniei în ceea ce priveşte măsurile implementate de fiecare stat pentru gestionarea valului de refugiaţi. Am evidenţiat şi operaţionalizarea centrului logistic de la Suceava, care asigură preluarea asistenţei pentru Ucraina, dar şi pentru Republica Moldova. De asemenea, am discutat despre rolul şi responsabilităţile pe care România şi Polonia le au în regiune. În acest context, am reconfirmat susţinerea fermă şi deplină a României pentru Republica Moldova, precum şi pentru suveranitatea şi integritatea sa teritorială. Impactul conflictului din Ucraina asupra Republicii Moldova este unul major, iar Republica Moldova are nevoie de sprijin solid şi coordonat, financiar şi logistic, din partea Uniunii Europene şi a statelor membre, care să acopere inclusiv securitatea sa energetică”, menţionează Iohannis.

    Potrivit acestuia, România şi Polonia sprijină ferm integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei şi a Georgiei în Uniunea Europeană.

    „În plan bilateral, ne propunem ca legăturile noastre strânse pe linie de securitate să fie dublate de o cooperare economică robustă şi fructuoasă. Sunt convins că vom reuşi să creştem volumul schimburilor comerciale şi al investiţiilor reciproce, inclusiv în domenii de cooperare strategică. Am discutat şi despre proiectele strategice de interconectare regională de interes atât pentru România, cât şi pentru Polonia. Mă refer aici la proiectele Rail2Sea şi ViaCarpathia, deosebit de importante din punct de vedere economic şi pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic. România şi Polonia vor continua să coopereze îndeaproape pentru identificarea de modalităţi concrete pentru realizarea acestor proiecte. În final, doresc să reafirm convingerea că România şi Polonia, unite de un parteneriat şi o prietenie trainice, vor continua acţiunea lor hotărâtă pentru a face ca libertatea, dreptul popoarelor de a-şi decide singure soarta, pacea şi securitatea să rămână reperele prezentului nostru”, conchide Iohannis, în declaraţia comună de presă susţinută alături de omologul polonez, Andrzej Duda.

     

  • Iohannis promulgă legea care majorează amenzile pentru cei care vând ţigări minorilor

    „Potrivit legii, persoanele juridice care vând produse din tutun tinerilor cu vârsta sub 18 ani vor fi sancţionate cu amenda contravenţională de 10.000 lei şi cu sancţiunea complementară de suspendare a activităţii pe o perioadă de 30 de zile la prima abatere. Totodată, săvârşirea unei noi contravenţii se va sancţiona cu amenda contravenţională de 20.000 lei şi cu sancţiunea complementară de închidere a unităţii. De asemenea, se poate dispune măsura suspendării activităţii localului public pe o perioadă cuprinsă între 10 şi 30 de zile pentru servirea cu băuturi alcoolice, în localurile publice, a consumatorilor aflaţi în vădită stare de ebrietate, precum şi a minorilor”, explica Florin Roman, iniţiatorul legii promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

    Legea a fost respinsă de Senat, dar aprobată pe 22 februarie, cu unanimitate de voturi, de Camera Deputaţilor.

    De asemenea, şeful statului a promulgat şi legea care prevede, includerea activităţii de asistenţă medicală mobilă în programul normal de lucru al medicilor, posibilitatea efectuării în caravane a stagiilor de practică pentru studenţi, includerea medicilor rezidenţi şi a studenţilor în caravane şi colaborarea cu medicina de familie şi cu ceilalţi furnizori de asistenţă medicală, includerea furnizorilor de servicii conexe actului medical în caravanele medicale, menţionarea şi asigurarea unei surse de finanţare, crearea cadrului legal pentru decontarea serviciilor medicale acordate prin intermediul asistenţei medicale mobile, crearea mecanismului de colaborare între asistenţa medicală comunitară şi asistenţa medicală mobilă de specialitate, crearea mecanismului de colaborare între moaşe şi asistenţa medicală mobilă de specialitate.

    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis a semnat decretele pentru aliberarea din funcţia a doi procurori.

  • UPDATE: Iohannis la Chişinău: România este alături de Republica Moldova. Pe noi puteţi să contaţi

    România este alături de Republica Moldova, a spus preşedintele Klaus Iohannis miercuri seara, la Chişinău: „pe noi puteţi să contaţi”.

    „Am venit astăzi la Chişinău, împreună cu premierul Nicolae Ciucă, cu un mesaj puternic: România este alături de Republica Moldova şi de toţi cetăţenii săi, aşa cum a fost mereu! Pe noi puteţi să contaţi! Şi pe lângă România, alături de dumneavoastră se află, solidar, toate statele comunităţii noastre europene şi euroatlantice”, a declarat Klaus Iohannis.

    Iohannis a spus că dialogul cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost consistent, cordial şi productiv: „Ne-am concentrat în convorbirile de astăzi, cum era de aşteptat, asupra consecinţelor agresiunii armate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. România şi Republica Moldova, ca vecini ai Ucrainei, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a face faţă cât mai eficient acestor efecte”.

    „Şi pe lângă România, alături de dumneavoastră se află, solidar, toate statele comunităţii noastre europene şi euroatlantice. În aceste momente complicate, vreau întâi de toate să-mi exprim aprecierea pentru efortul impresionant al doamnei Preşedinte Maia Sandu, al Guvernului, al tuturor autorităţilor Republicii Moldova, precum şi pentru mobilizarea exemplară a societăţii civile şi a cetăţenilor în primirea şi îngrijirea persoanelor care caută refugiu din calea ororilor războiului din Ucraina. Am convingerea că acest efort al Republicii Moldova va rămâne pentru mult timp imprimat în amintirea colectivă, ca gest de profundă generozitate şi umanitate, caracteristici reprezentative pentru cetăţenii Republicii Moldova”, a afirmat preşedintele României.

    Iohannis a spus că, de la începutul conflictului, România a alocat Republicii Moldova asistenţă umanitară consistentă, sub diverse forme – combustibil, resurse energetice, transporturi cu materiale de primă necesitate pentru a fi puse la dispoziţia refugiaţilor ajunşi aici în Republica Moldova.

    „Chiar astăzi un convoi umanitar cu un total de 55 de tone de produse alimentare şi alte produse destinate refugiaţilor ucraineni din Republica Moldova a sosit aici, la Chişinău, printr-un transport asigurat de Inspectoratul General român pentru Situaţii de Urgenţă. De asemenea, România a luat măsuri, prin organizarea unor coridoare verzi, pentru preluarea directă, pe cale rutieră şi feroviară, de refugiaţi ucraineni din Republica Moldova şi transportarea acestora în România, unde, evident, li se da asistenţa cuvenită şi necesară. Am realizat peste 73 de transporturi rutiere şi 11 feroviare în ultima săptămână”, afirmă Klaus Iohannis.

    Demersurile sunt menite să contribuie la reducerea presiunii asupra Republicii Moldova.

    „În cadrul întâlnirii de astăzi am discutat idei concrete şi modalităţi suplimentare de aprofundare a coordonării deja foarte bune şi eficiente dintre autorităţile din România şi cele din Republica Moldova, pentru a veni în sprijinul celor care se îndreaptă către noi pentru a primi ajutor. În România, la Suceava, avem deja din 9 martie operaţionalizat hub-ul umanitar, un centru logistic care vizează colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în sprijinul Ucrainei. În funcţie de necesităţi şi de evoluţia situaţiei, acest centru poate şi va fi folosit şi pentru a direcţiona asistenţă concretă către Republica Moldova. De asemenea, am avut oportunitatea să discut cu doamna Preşedinte Maia Sandu pe tema securităţii energetice a Republicii Moldova, un subiect de importanţă centrală pe agenda noastră bilaterală care, iată, capătă o relevanţă sporită în noul context. Am asigurat-o pe doamna Preşedinte Maia Sandu de sprijinul nostru atât în plan bilateral, cât şi în demersurile de mobilizare a asistenţei internaţionale, inclusiv a Uniunii Europene, pentru acest proces complex şi vital”, a adăugat Iohannis.

    Potrivit preşedintelui, România face eforturi concrete, nu doar în cadrul Uniunii Europene, pentru a găsi soluţii viabile şi avantajoase, în interesul Republicii Moldova.

    „Ne vom concentra pe suplimentarea cât mai urgent posibil a asistenţei financiare şi tehnice, inclusiv în gestionarea fluxului masiv de refugiaţi din Ucraina. Am subliniat clar toate aceste elemente în contactele bilaterale pe care le-am avut la nivel înalt, precum şi în intervenţiile mele la recentul Consiliu European informal care s-a ţinut la Versailles, la care s-a discutat, evident, şi despre cererile de aderare la Uniunea Europeană înaintate de Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Eu am solicitat cu acel prilej să dăm dovadă, la nivelul Uniunii, de viziune şi curaj, pentru a da semnalul pe care statele din Vecinătatea Estică, în primul rând Republica Moldova, îl aşteaptă şi îl merită. Vom continua demersurile constante, în toate formatele relevante la nivelul Uniunii, destinate mobilizării sprijinului instituţiilor europene şi al statelor membre pentru traseul european al Republicii Moldova. Noi ştim din propria noastră experienţă că drumul către integrarea europeană nu este deloc uşor. Dar fiecare drum, oricât de lung şi greu ar fi, începe cu un pas: de partea Republicii Moldova, acest pas a fost făcut prin semnarea şi înaintarea solicitării de aderare. Dar cred ca este important să subliniem că acest pas al Moldovei nu a fost făcut doar prin acea cerere, ci, mai ales, prin angajamentul solid, sincer al actualei conduceri a Republicii Moldova faţă de valorile europene, faţă de construirea unui stat de drept şi a unei societăţi democratice şi echitabile pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. Am convingerea că decizia semnării cererii de aderare va duce la continuarea accelerată a reformelor asumate de Chişinău. Integrarea europeană este singura cale în măsură să asigure democraţia, stabilitatea, prosperitatea, dezvoltarea economică şi socială ale Republicii Moldova şi acest lucru cred că între timp ne este foarte clar tuturor. Situaţia tragică din Ucraina nu trebuie să ne facă să uităm că pe teritoriul Republicii Moldova există, încă, un conflict prelungit. Reafirm aici, la Chişinău, sprijinul deplin al României pentru soluţionarea politică a problemei transnistrene, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internaţional şi fără afectarea parcursului său pro-european”, a încheiat Klaus Iohannis.