Tag: intrare

  • Testul COVID-19 devine obligatoriu în România pentru cei care vin din ţări cu multe cazuri de coronavirus. LISTA ţărilor din care se intră direct în carantină la domiciliu pentru 14 zile

    Testul COVID-19 devine obligatoriu în România pentru persoanele care vin din ţările cu rată mare de incidenţă.

    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, luni seară, că cetăţenii care vin în România, pentru trei zile, din ţările cu indice ridicat de infectare, pot intra în ţară cu un test negativ efectuat în ultimele 48 de ore.

    Dacă vin pentru o perioadă mai lungă, trebuie să intre în carantină 14 zile. În cea de-a 8-a zi pot cere un nou test, iar dacă acesta va fi negativ, pot ieşi din carantină în cea de-a 10-a zi.
    Evaluarea fiecărui caz se va face în continuare prin anchete epidemiologice, a adăugat Tătaru.
    Potrivit deciziei remisă presei după conferinţa de presă, se aprobă lista ţărilor/zonelor de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea, în vigoare începând cu data de 07.10.2020.

    Ţările din care se intră în carantină la domiciliu pentru 14 zile sunt: Israel, Andorra, Muntenegru, Bahrain, Aruba, Argentina, Guam, Bonaire, Saint Eustatius and Saba, Spania, Cehia, Costa Rica, Puerto Rico, Bahamas, Republica Moldova, Franţa, Olanda, Gibraltar, Polinezia Franceză, Sint Maarten, Liban, Belgia, Panama, Capul Verde, Statele Unite ale Americii, Peru, Kuweit, Columbia, Brazilia, Armenia, Marea Britanie, Islanda, Oman, Irak, Maldive, Paraguay, Luxembourg, Belize, Emiratele Arabe Unite, Palestina, Danemarca, Libia, Ungaria, Chile, Slovacia, Ucraina, Austria,
    Curaçao, Georgia şi Qatar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Testul COVID-19 devine obligatoriu în România pentru cei care vin din ţări cu multe cazuri de coronavirus. LISTA ţărilor din care se intră direct în carantină la domiciliu pentru 14 zile

    Testul COVID-19 devine obligatoriu în România pentru persoanele care vin din ţările cu rată mare de incidenţă.

    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, luni seară, că cetăţenii care vin în România, pentru trei zile, din ţările cu indice ridicat de infectare, pot intra în ţară cu un test negativ efectuat în ultimele 48 de ore.

    Dacă vin pentru o perioadă mai lungă, trebuie să intre în carantină 14 zile. În cea de-a 8-a zi pot cere un nou test, iar dacă acesta va fi negativ, pot ieşi din carantină în cea de-a 10-a zi.
    Evaluarea fiecărui caz se va face în continuare prin anchete epidemiologice, a adăugat Tătaru.
    Potrivit deciziei remisă presei după conferinţa de presă, se aprobă lista ţărilor/zonelor de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea, în vigoare începând cu data de 07.10.2020.

    Ţările din care se intră în carantină la domiciliu pentru 14 zile sunt: Israel, Andorra, Muntenegru, Bahrain, Aruba, Argentina, Guam, Bonaire, Saint Eustatius and Saba, Spania, Cehia, Costa Rica, Puerto Rico, Bahamas, Republica Moldova, Franţa, Olanda, Gibraltar, Polinezia Franceză, Sint Maarten, Liban, Belgia, Panama, Capul Verde, Statele Unite ale Americii, Peru, Kuweit, Columbia, Brazilia, Armenia, Marea Britanie, Islanda, Oman, Irak, Maldive, Paraguay, Luxembourg, Belize, Emiratele Arabe Unite, Palestina, Danemarca, Libia, Ungaria, Chile, Slovacia, Ucraina, Austria,
    Curaçao, Georgia şi Qatar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce rezultate a avut unul dintre cei mai nou intraţi retaileri vestimentari în piaţa locală la un an de la deschidere

    La doar un an de la intrarea pe piaţa din România, About You a vândut peste 3 milioane de articole şi a înregistrat un număr de peste 600.000 de clienţi. În primele 12 luni de activitate, compania a depăşit 100 de milioane de euro.

    „Primul an pe piaţa din România a fost unul extraordinar şi ne bucurăm de aprecierea şi încrederea venite din partea clienţilor. Vedem mult potenţial de dezvoltare în perioada următoare şi ne propunem să devenim lideri de piaţă în rândul magazinelor online de fashion din România. Vom continua să ne adaptăm preferinţelor locale si vom extinde gama de produse, vom continua să îmbunătăţim calitatea serviciilor si a experientei de shopping, dar şi să inovăm cu noi evenimente locale şi colaborări.”, a declarat Tarek Müller, co-fondator şi co-CEO al companiei.

    În ultimele 12 luni, About You şi-a extins oferta pentru piaţa românească, mărind considerabil numărul de branduri disponibile pe platforma locală, de la 600 la aproape 800.

    Pe viitor, retailerul online de fashion plănuieşte să se concentreze mai mult pe canalele care încurajează comunicarea directă cu consumatorii şi să îşi continuie expansiunea la nivel internaţional, fiind acum prezent în 16 ţări europene.

  • Alarmant. O mare putere a lumii ar putea intra din nou în carantină. Deja se confruntă cu al doilea val de Covid-19

    Ministrul britanic al Sănătăţii, Matt Hancock, a declarat duminică că un al doilea blocaj naţional este posibil pentru a reduce răspândirea coronavirusului.

    Ministrul Sănătăţii: “Dacă toată lumea respectă regulile, putem evita alte blocaje naţionale.” Ministrul britanic al Sănătăţii, Matt Hancock, a declarat duminică că un al doilea blocaj naţional este posibil pentru a reduce răspândirea coronavirusului, deşi nu este ceea ce şi-a dorit, notează Reuters.

    “Dacă toată lumea respectă regulile, putem evita alte blocaje naţionale, dar, desigur, trebuie să fim pregătiţi să luăm măsuri dacă este necesar,” a declarat Hancock pentru BBC.

    „Nu exclud varianta, deşi nu vreau să o văd.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De unde vine sila socială. Au intrat în partide ca să schimbe politica, dar au ajuns să fie schimbaţi ei de politică

    „Căci ce fac cu propriile mijloace sau împreună cu altul, trebuie să tindă numai spre realizarea a ceea ce este util binelui public şi în armonie cu acesta.”* 

    Se spune – „se spune”, pentru că nimeni nu ştie sau eu nu ştiu cine a spus-o; „se spune”, aşadar, că, dacă vrei să te îndepărtezi de Dumnezeu, trebuie să te apropii de teologie – paradoxal, având în vedere etimologia cuvântului: „teologie” – cuvântul lui Dumnezeu, de la grecescul „theos” – zeu şi „logos” – cuvânt.

    Prin imitaţie, la fel de bine ai putea spune: dacă vrei să de îndepărtezi de politică, apropie-te de partide – şi aici există un paradox pentru „politică” derivă din grecescul „polis” – cetate; prin urmare politica vizează treburile cetăţii, iar în antichitatea greacă şi în cea romană, mai apoi, erai un marginal, dacă nu te implicai în treburile cetăţii.

    De ce această distanţare teribilă?

    Este celebră între celebrităţi o fotografie cu o fată purtând un tricou cu inscripţia: „Mă piş pe el de vot!” Blogosfera şi toţi dedicaţii binelului public au înjurat şi nu cred să fi fost, la acea vreme, ceva mai detestat în România – o Românie în care, la urne, ajunseseră, la ultimele alegeri legislative, 39% dintre cei cu drept de vot: adică 4 din zece au votat şi 6 au stat acasă; dar au respectat, de la distanţă, votul, nu au făcut pipi pe el.

    Lăsând la o parte toate teoriile politice, un lucru trebuie să observăm aici. Mai vedem, pe ici pe colo, candidaţi din vechea gardă – un Petre Roman, un Traian Băsescu, un Popescu-Tăriceanu. Nu ei sunt, însă, problema, ei sunt doar oameni care nu-şi pricep clipa. Oameni pe care filosofii stoici i-ar fi privit cu dispreţ, dar pe care cei de pe aici îi privesc doar cu îngăduiţă.

    Dar ceilalţi? Garnitura politică este nouă, majoritatea celor din politica de azi erau copii, la revoluţie. Sunt crescuţi într-o altă epocă. De unde atunci lehamitea, şi a lor şi a celorlalţi?

    Cunosc oameni pricepuţi, cu şcoli bune, care au intrat în politică. Au intrat cu gândul să schimbe politica. Şi au sfârşit prin a fi schimbaţi ei de „politică partidelor”, în cel mai rău sens al unei astfel de sintagme.

    Nu spun că nu trebuie să respecţi doctrina unui partid. Trebuie. Dar aş fi vrut să cred că astfel de oameni se întorc la etimologii şi la sensuri.

    „Căci ce fac cu propriile mijloace sau împreună cu altul, trebuie să tindă numai spre realizarea a ceea ce este util binelui public şi în armonie cu acesta”, spune Marcus Aurelius, cel citat la început. Or, o astfel de judecată nu rezonează deloc cu spusele unui mare demnitar din guvernul de azi: „sunt un soldat loial al partidului, fac ce spune partidul.” Şi nu face deloc casă bună cu trecutul de nimic al celor care ocupă şi ocupă, în continuare, cele mai bune poziţii în stat – totul, în numele schimbării. 

    În epoca romană exista ceea ce se chema “cursus honorum” (scara onorurilor); era o ierarhie detaliată a funcţiilor publice posibil de urmat şi a ascensiunii demnitarului. Nu era o societate ideală, dar proştii nu ajungeau, cu una ,cu două, în fruntea ministerelor. O astfel de ierarhie există azi în administraţia publică a multor ţări – Franţa, Germania, UK, USA.

    Nu idealizez nimic. Doar că poziţia de „soldat al partidului” de la noi, necesară pentru ascensiune rapidă, pune o lingură de untură de peşte pe limba dispreţului social. Astfel de soldaţi ai dispreţului public distrug mai lesne o societate decât o pot face soldaţii străini. Pentru că, împotriva soldaţilor străini, se va ridica, la un moment dat, plebea. Împotriva celor de aici, oamenii se întorc în silă: mă piş pe el de vot!

    Marcus Aurelius, împăratul stoic, ultimul dintre marii stoici, îşi scria meditaţiile în cortul lui de război. Din cortul de război, din cea mai mare poziţie socială pe care o putea atinge un om – şi nu doar om, pentru că era zeu deja -, el gândea la „binele public”. Sunt zeci de locuri în meditaţiile lui în care face trimitere la „binele public”. Acum 2000 de ani, împăratul stoic îşi spunea: nu trebuie să-ţi fie frică de moarte, pentru că atât ţi-au hărăzit zeii şi natura. Dar, atât cât trăieşti, ţelul tău trebuie să fie binele public. Nu mai discuta despre cât de bun trebuie să fie un om, ci fii tu un astfel de om.

    Eu, ca om ce nu aspiră la funcţii publice, îmi permit neştiinţa. Dar, ca alegător, vreau să ştiu: poate careva dintre candidaţii de azi – pentru a x-ulea mandat –  să definească „binele public” şi, mai ales, să se pună în slujba lui?

    * Marcus Aurelius, „Gânduri către sine însuşi”, Humanitas, 2020, pagina 94. Traducere din greaca veche de Cristian Bejan

     

  • Elon Musk face noi mutări în şahul miliardarilor lumii

    Musk l-a depăşit pe fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg la avere şi a devenit a treia cea mai bogată persoană din lume (averea sa urcând la peste 111 de miliarde de dolari).
    Averea lui Elon Musk, fondatorul companiilor Tesla şi SpaceX, a trecut în mod oficial de pragul de 100 de miliarde de dolari în aceeaşi zi în care CEO-ul Amazon – Jeff Bezos – a ajuns la o avere netă de 200 de miliarde de dolari.
    Acţiunile producătorului de maşini electrice Tesla s-au apreciat cu 400% în 2020. În luna iunie, Musk deţinea 40,4 milioane de acţiuni, ceea ce se traduce prin 87 de miliarde de dolari din averea netă. La începutul anului, miliardarul deţinea 38,7 milioane de acţiuni, adică
    16,2 miliarde de dolari.
    Tesla a anunţat săptămâna trecută şi cel mai mare program de vânzare de acţiuni de la listarea companiei pe bursă. Oferta reprezintă circa 1% din valoarea companiei. Elon Musk deţine aproximativ 20% din Tesla.
    Tesla vrea să vândă acţiuni de până la 5 miliarde de dolari. Suma reprezintă cea mai mare ofertă de la listarea companiei pe bursa de la New York.
    Potrivit presei internaţionale, reprezentanţii companiei au anunţat că vor vinde acţiuni „din când în când” la preţurile din piaţă. Producătorul american de maşini electrice a anunţat că acţiunile vor fi vândute doar pe baza directivelor de la Tesla.

    SURSA FOTO: HEPTA

  • Elon Musk face noi mutări în şahul miliardarilor lumii

    Musk l-a depăşit pe fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg la avere şi a devenit a treia cea mai bogată persoană din lume (averea sa urcând la peste 111 de miliarde de dolari).
    Averea lui Elon Musk, fondatorul companiilor Tesla şi SpaceX, a trecut în mod oficial de pragul de 100 de miliarde de dolari în aceeaşi zi în care CEO-ul Amazon – Jeff Bezos – a ajuns la o avere netă de 200 de miliarde de dolari.
    Acţiunile producătorului de maşini electrice Tesla s-au apreciat cu 400% în 2020. În luna iunie, Musk deţinea 40,4 milioane de acţiuni, ceea ce se traduce prin 87 de miliarde de dolari din averea netă. La începutul anului, miliardarul deţinea 38,7 milioane de acţiuni, adică
    16,2 miliarde de dolari.
    Tesla a anunţat săptămâna trecută şi cel mai mare program de vânzare de acţiuni de la listarea companiei pe bursă. Oferta reprezintă circa 1% din valoarea companiei. Elon Musk deţine aproximativ 20% din Tesla.
    Tesla vrea să vândă acţiuni de până la 5 miliarde de dolari. Suma reprezintă cea mai mare ofertă de la listarea companiei pe bursa de la New York.
    Potrivit presei internaţionale, reprezentanţii companiei au anunţat că vor vinde acţiuni „din când în când” la preţurile din piaţă. Producătorul american de maşini electrice a anunţat că acţiunile vor fi vândute doar pe baza directivelor de la Tesla.

    SURSA FOTO: HEPTA

  • Lupta micilor ateliere româneşti cu marile lanţuri de magazine venite din afară. Cum reuşesc să fure din clienţii acestora

    Garajul Galben
    Dragoş Jivan şi Radu Piloca au început în urmă cu circa opt ani să recondiţioneze biciclete într-un garaj din Timişoara. Ulterior, au început să-şi diversifice activităţile şi au trecut la confecţionarea de mici obiecte de mobilier, precum cuiere, taburete sau măsuţe de cafea. Activitatea a crescut de la an la an, iar din 2019 a devenit o afacere în adevăratul sens al cuvântului, în producţia de mobilier unicat. Businessul poartă numele de Garajul Galben. De ce astfel? Pentru că au luat singura găleată de vopsea pe care au găsit-o rătăcită şi au vopsit garajul cu ea. În galben. Şi aşa a apărut Garajul Galben.
    Hala de producţie a celor trei tineri se află, în acest moment, în afara Timişoarei, în apropierea şoselei de centură. Tot mobilierul este realizat din lemn masiv, de esenţă superioară.
    Una dintre piesele de rezistenţă ale celor trei designeri este Muzikia, o creaţie compusă din trei esenţe de lemn – stejar, nuc american şi carpen, pe cadru metalic tratat doar cu lac transparent pentru a scoate în evidenţă textura neprelucrată a metalului. Piesa este folosită ca suport pentru boxe, pentru pick-up ori pentru discuri.


    Movi Design
    Mirela Florea, de profesie inginer, a început în urmă cu 16 ani producţia de mobilă într-un mic atelier din Bucureşti, sub numele Movi Design. Astăzi, mobilierul este realizat într-o fabrică de 1.000 de metri pătraţi din Bucureşti.
    Totul a pornit cu o investiţie de 5.000 de euro, după o perioadă în care antreprenoarea a lucrat pentru un institut de proiectare a podurilor. La început, avea doar o bormaşină şi doi băieţi care nici nu se pricepeau prea bine la mobilă, dar au învăţat împreună pe parcurs, îşi aminteşte Mirela Florea. Mai bine de cincisprezece ani mai târziu, proiectarea şi prelucrarea mobilierului se face cu maşini cu comandă computerizată. Utilajele noi scurtează timpii de producţie pentru elementele de mobilier, astfel că şi numărul de proiecte realizate a crescut. Proiectele vin nu doar din Bucureşti, ci şi din provincie – din oraşe ca Tulcea, Timişoara, Sibiu, Braşov, Sighetu Marmaţiei, iar uneori chiar din afara ţării. Din fabrica Mirelei Florea au plecat piese de mobilier către Germania şi Italia, însă, în cazul comenzilor pentru străinătate, mai dificilă este asigurarea montajului.


    Şezi Brand
    Şezi Brand, afacerea construită de doi arhitecţi – Octavia şi Lucian Loiş, într-un mic atelier din comuna Ciugud, judeţul Alba, a pornit în urmă cu cinci ani de la două scaune sculptate pentru un cuplu care urma să se căsătorească. Ulterior, la îndemnul familiei, cei doi antreprenori au lăsat oraşul pentru liniştea din atelier şi realizează circa 400 de produse de mobilier sculptat manual.
    Deşi nu aveau experienţă în arta lemnului, Constantin Donisan, unchiul lui Lucian Loiş, le-a ghidat paşii la început celor doi antreprenori. După ce şi-au achiziţionat câteva utilaje de tâmplărie de mici dimensiuni, antreprenorii au trecut la construcţia unui mic atelier în curtea casei de vacanţă a părinţilor din judeţul Alba.
    Motivele tradiţionale sunt specifice pentru Şezi Brand, cei doi fondatori găsindu-şi inspiraţia în cărţi, vizitele la muzee, dar şi în jurul lor. Octavia Loiş spune că viaţa retrasă din comuna din Alba îi ajută să creeze modelele.
    Dacă la început clienţii comandau doar scaune, acum portofoliul Şezi Brand s-a diversificat, iar oamenii îşi îndreaptă atenţia şi spre mese, băncuţe, paturi, dulapuri, amenajarea camerelor pentru copii.


    Kenosis
    Andreas Samuelsson, un suedez mutat de un deceniu şi jumătate în România, a început în urmă cu patru ani să sculpteze în lemn tocătoare, mese şi rafturi rustice, într-un atelier de 400 de metri pătraţi din Giarmata, localitate aflată la 17 kilometri de Timişoara.
    Antreprenorul a pornit afacerea din pasiunea pentru natură, moştenită de la tatăl său şi din plăcerea de a modela lemnul. Finanţarea iniţială a fost de 100.000 de euro şi a venit de la o fundaţie suedeză, cu scopul de a sprijini comunitatea de rromi din România. Astăzi, Kenosis are o echipă care reuneşte 11 persoane, cinci de etnie rromă şi şase de etnie română.
    Echipa Kenosis a început cu produse mici, cu tocătoare şi stative pentru telefoane, iar în prezent realizează chiar şi mese şi rafturi, paturi sau alte obiecte mari de mobilier.


    Pătuţul lui Eric

    Soţii Alin şi Diana Mindu au lăsat joburile din corporaţii pentru a se dedica propriului business, Pătuţul lui Eric, o afacere în producţia de mobilă pentru copii, inspirată de la numele copilului celor doi, care a fost şi primul care a încercat produsele. După o investiţie iniţială mică, de 5.000 de euro, cei doi antreprenori au ajuns să dezvolte 20 de modele de pătuţuri pentru copii.
    Pătuţul lui Eric se bazează pe conceptul Montessori, prin care se promovează dezvoltarea naturală a copiilor. Părinţii şi bunicii sunt publicul-ţintă pentru business, iar produsele sunt adaptate în funcţie de vârsta copilului şi camera în care urmează să fie amplasat produsul.
    Forma de casă pe care o are patul îl ajută pe copil să simtă că are propria casă, devenind astfel mai uşor pentru părinţi să-l mute în propria cameră sau propriul pătuţ.


    Solid Atelier
    Ideea lui Adrian Holerga de a deschide un atelier de mobilă luase naştere cu mult timp în urmă şi a început să prindă contur în iarna lui 2019. Chiar şi în condiţii de pandemie, Solid Atelier – proiectul său – nu s-a dat înapoi de la lansare, astfel că, la sfârşitul lunii aprilie 2020, mobilierul şi corpurile de iluminat făcute într-un mic atelier de lângă Capitală au ieşit în lume.
    La final de aprilie, în plină stare de urgenţă, Solid Atelier exista deja printr-un site, cu o gamă de 44 de produse diferite, fiecare având între şapte şi 56 de variaţii de culori.
    Adrian are în spate o experienţă de câţiva ani în zona creativă, astfel că tot ceea ce înseamnă strategie, marketing, creaţie, fotografie de produs şi crearea site-ului a fost rezultatul propriilor eforturi. Solid Atelier este, în acest moment, un business la nivelul de atelier şi aşa ar vrea să-l păstreze, fără pretenţii de a ajunge la stadiul de mare fabrică de mobilă.
    Stilul pe care şi l-a asumat Adrian Holerga este unul industrial, cu ţevi galbene de gaz sau roşii de hidrant şi lemn masiv care să te transpună într-un spaţiu ca de producţie industrială, tipic mediului urban. Solid Atelier are două categorii de clienţi în vizor: pe de o parte, sunt cei care vor să-şi personalizeze casele după sufletul lor, iar pe de alta sunt jucătorii din HoReCa, astfel încât mobila din atelierul aflat în Bălăceanca, lângă Bucureşti, să ajungă în cât mai multe hoteluri, cafenele, baruri şi restaurante.


    Durbane urbane
    Pentru cei mai puţin conformişti, mobilă poate deveni oricând o combinaţie de lădiţe din lemn, aşezate astfel încât să poată primi în gazdă cărţile preferate sau orice alte decoraţiuni. Durbane urbane este un brand numai bun pentru astfel de improvizaţii. Născut în Braşov, sub „bagheta” lui Mădălin Pop, businessul şi-a început existenţa în urmă cu aproape trei ani.
    Numele de „Durbane urbane”, unde „durbană” este un termen arhaic pentru „lădiţă”, a fost ales pentru a sugera că astfel de obiecte pot fi integrate în zilele noastre. Durbanele urbane poartă nume care amintesc de personaje din poveştile şi legendele româneşti, printre care Cosânzeana, Dochia, Neghiniţă şi Făt-Frumos.
    Familia lui Mădălin Pop avea deja atelierul din 1995 în Braşov şi producea iniţial acolo mobilier de grădină pentru export. După 2008, s-a reprofilat pe piaţa internă şi a început să facă elemente de mobilier urban, scaune şi măsuţe pentru copii. Bucăţile mici de lemn care rămâneau după prelucrarea obiectelor de mobilier au tot fost păstrate de-a lungul timpului, cu scopul de a fi refolosite pentru alte produse. Astfel, materia primă vine, în mare parte, din bucăţile de lemn care rămân în atelier.


    O piaţă a exportatorilor
    Volumul producţiei de mobilă şi a ajuns la 2,32 mld. euro în 2019, în scădere faţă de 2,49 mld. euro în 2018, arată datele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Lipsa forţei de muncă, majorarea preţului lemnului autohton – lemn masiv, stejar, fag – şi creşterea costurilor cu utilităţile sunt factorii care au generat acest declin. Totuşi, producătorii de mobilă continuă să exporte peste 90% din producţia anuală, cei mai „avizi” consumatori de mobilă „made in Ro” fiind Germania, Slovacia, Marea Britanie, Spania şi Polonia. În 2019, lucrau 56.200 de angajaţi în industria mobilei, un domeniu care continuă să crească şi să se diversifice, susţinut şi de brandurile mici care apar an de an.


    Ziarul Financiar şi Business Magazin au spus, din mai 2019 până acum, poveştile mai multor afaceri de la zero în producţia de mobilă. Pe câteva dintre ele, le regăsiţi în aceste pagini.

  • UE: Noile norme privind omologarea autoturismelor intră în vigoare de la 1 septembrie

    UE începe să aplice, de marţi, 1 septembrie, Regulamentul privind omologarea şi supravegherea pieţei autovehiculelor adoptat în mai 2018, care revizuieşte şi limitează semnificativ sistemul anterior de omologare de tip şi de supraveghere a pieţei. 

    Acesta îmbunătăţeşte calitatea şi independenţa omologării de tip şi a testării vehiculelor, sporeşte controlul autovehiculelor aflate deja pe piaţa UE şi consolidează sistemul general printr-o supraveghere europeană sporită.

    Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, a declarat: „Europenii se aşteaptă, în mod legitim, să conducă maşinile cele mai ecologice şi mai sigure. Aceasta presupune efectuarea celor mai stricte controale asupra autovehiculelor introduse pe piaţă şi aflate în circulaţie pe drumurile noastre. Pentru a realiza acest lucru, este nevoie, de asemenea, de o punere în aplicare reală şi de supraveghere la nivel european: acesta este motivul pentru care, de acum înainte, Comisia va fi în măsură să efectueze controale asupra autovehiculelor, să declanşeze retrageri de pe piaţă la nivelul UE şi să impună amenzi de până la 30 000 EUR per autovehicul atunci când se încalcă legea. Aceste reforme vin în completarea activităţii noastre privind o mobilitate mai curată şi mai sigură, care, în contextul dificil al crizei actuale, necesită investiţii şi mai orientate către viitor în infrastructură şi inovare. Eforturile noastre de a restabili încrederea consumatorilor, de a consolida piaţa unică şi de a sprijini viabilitatea pe termen lung şi competitivitatea globală a industriei europene a autovehiculelor merg mână în mână.”

    Serviciile tehnice care efectuează teste şi inspecţii ale noilor modele de autovehicule vor fi supuse unui audit independent, pe baza unor criterii stricte de obţinere şi păstrare a desemnării acestora de către statele membre. Autorităţile naţionale de omologare de tip fac acum obiectul unor evaluări inter pares pentru a se asigura că normele relevante sunt implementate şi respectate în mod riguros pe întreg teritoriul UE.

    Noul cadru îmbunătăţeşte, de asemenea, verificările efectuate asupra vehiculelor care circulă deja pe piaţă şi sunt puse în vânzare de către concesionari. De acum înainte, statele membre sunt obligate să testeze în mod regulat un număr minim de automobile şi pot în prezent să ia măsuri de salvgardare împotriva vehiculelor neconforme de pe teritoriul lor, fără a aştepta ca autoritatea care a acordat omologarea de tip să ia măsuri.

    În plus, Comisia poate acum să efectueze verificări ale conformităţii vehiculelor în laboratoare sau pe şosea. În cazurile în care producătorii încalcă legislaţia în materie de omologare de tip (de exemplu, dispozitive de manipulare sau declaraţii false), Comisia poate dispune retragerea de pe piaţă la nivelul UE şi le poate impune acestor producători sancţiuni de până la 30 000 EUR pe autoturism. Până în prezent, numai autorităţile naţionale care au efectuau omologarea de tip a autoturismului puteau impune astfel de măsuri.

    De la adoptarea regulamentului în 2018, producătorii de automobile, agenţiile de omologare de tip şi alte părţi interesate au lucrat în permanenţă în vederea punerii în aplicare a noilor norme şi a adaptării la cerinţele cele mai stricte.

    Comisia a furnizat resurse suplimentare pentru ca Centrul Comun de Cercetare (JRC) să preia acest nou rol în supravegherea pieţei, finanţând personalul suplimentar necesar, costurile operaţionale şi construirea a două noi laboratoare. JRC dispune de două noi laboratoare de ultimă generaţie pentru efectuarea de controale.

    Omologarea de tip este procesul prin care se certifică faptul că un vehicul îndeplineşte toate cerinţele pentru a fi introdus pe piaţă şi se verifică în mod riguros respectarea legislaţiei UE de către producători, inclusiv a limitelor de emisii, prevăzute într-un regulament separat.

    Noile norme privind omologarea de tip au fost propuse de Comisie în 2016 în urma scandalului „Dieselgate” şi au fost adoptate de Parlamentul European şi de Consiliu în 2018.

  • Ce cred analiştii externi: Pentru a salva Occidentul şi generaţia millennials trebuie taxat capitalismul rentier, financiar şi imobiliar. Iar pensionarii trebuie să plătească factura pentru tineri

    Dimpotrivă, le-au accentuat şi mai mult.
    Dobânzile aproape de zero şi chiar negative, tipărirea continuă de bani de către băncile centrale şi aruncarea lor pe piaţă în speranţa că vor ajunge în economia reală nu au rezolvat deloc problemele economice din marile ţări occidentale, ci dimpotrivă, doar au amânat viitorul război social care va apărea.
    Noile generaţii, în frunte cu millennials, au fost cel mai afectate de criza anterioară şi vor plăti cel mai mult preţul crizei de astăzi.
    În aceste condiţii, aceste generaţii nu vor mai putea să acumuleze nimic, vor trăi permanent sub ghilotina şomajului (deja şomajul este cuprins între 25 şi 40% în rândul acestor generaţii), economia nu creează suficiente joburi mai bine plătite decât cel de chelner sau ghid turistic pentru pensionari, iar educaţia lor începe să crape.
    Dacă bunicii şi părinţii lor au putut să-şi cumpere o casă din salariile pe care le-au avut, noile generaţii n-au nicio şansă să se apropie de un activ imobiliar, din cauza creşterii fără precedent a preţurilor din real estate datorată printării de bani şi scăderii dobânzilor.
    Dobânzile spre zero practicate în acest moment de bănci fac ca procesul de economisire, pe care s-au bazat bunicii şi părinţii în crearea unei averi familiale, să nu aibă sens.
    Capitalismul financiar, imobiliar, rentier şi monopolistic nu mai încurajează deloc spiritul antreprenorial, ci chiar îl suprimă cu bani şi putere.
    Occidentul a acumulat prea multă bogăţie care a devenit rentieră, care stă degeaba în bănci, pe burse, în fonduri mutuale şi care se hrăneşte din dobânzi, dividende sau creşteri ale preţului acţiunilor.
    Acest capitalism financiar nu poate rezista la nesfârşit atâta timp cât nu ajunge în economia reală ca să creeze oportunităţi şi joburi şi pentru noua generaţie.
    Marile publicaţii de business din lume încep să trateze din ce în ce mai mult aceste probleme ale Occidentului care hrănesc şi cresc mari nemulţumiri, care la un moment dat vor izbucni. Până acum, aceste nemulţumiri şi-au găsit o exprimare pe Facebook sau pe alte reţele sociale, ajungând mai puţin în stradă.
    Vă recomand să citiţi patru articole:
    1. Martin Wolf, Financial Times: We must think as citizens – Covid-19 could transform many western societies by demonstrating the need for competent government. But without a thriving and stable middle class, the state risks succumbing to plutocracy
    2. Philip Stephens, Financial Times: The path from Covid-19 to a new social contract
    3. Andreas Kluth, Bloomberg: OK Boomer, we’re gonna socialize you. The pandemic is turning millennials into socialists
    4. Chris Giles, Martin Arnold, Financial Times: High saving rates pose dilemma for central banks. Consumer pandemic cash will help drive economic recovery or hold back growth
    În esenţă, ceea ce spun analiştii este că Occidentul are nevoie de un nou contract social care să restabilească echilibrele şi care să dea posibilitatea şi noilor generaţii să aibă aceeaşi viaţă ca a bunicilor şi a părinţilor.
    Capitalismul actual, care a permis crearea de mari averi, economisiri imense în bănci, proprietăţi imobiliare mari, a devenit o frână pentru economii.
    În aceste condiţii, capitalismul rentier trebuie taxat mult mai mult, guvernele trebuie să schimbe raportul de forţe din societate încurajând iniţiativele prin taxe mai mici, inclusiv pe muncă, iar la polul opus taxând banii care stau degeaba. Aceşti bani au devenit o povară şi pentru băncile centrale, care nu mai pot acţiona eficient pentru că nivelul de economisire este prea mare.
    Dacă nu se iau acum măsuri, inegalităţile vor creşte, iar noile generaţii se vor ridica la un moment dat chiar împotriva Occidentului.