BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Real Estate. Mai mulţi chiriaşi, dar tot cu ambiţii de proprietari

    Contextul economic actual pare că îi determină pe români să mai amâne decizia de cumpărare a unei proprietăţi, context în care piaţa chiriilor pentru locuinţe pare să se bucure de o evoluţie pozitivă. Suntem încă departe de A ne transforma însă din cei mai mari proprietari ai Europei în chiriaşi, după cum observă Răzvan Ceapă, head of operations pentru Storia.ro şi OLX Imobiliare. 

     

    Există premisele pentru pentru un trend ascendent. Pe baza a ceea ce observat în ultimul an şi oarecum constant de-a lungul acestei perioade şi pe baza faptului că avem încă un nivel de inflaţie ridicat, chiar dacă începe să o ia uşor la vale, există totuşi o inflaţie importantă şi atunci, în special preţul chiriilor va fi cât de cât în linie cu valoarea inflaţiei. Mai trebuie să recunoaştem şi că, atunci când vorbeam de numărul românilor care stau în chirie, că potenţialul de creştere a cererii pentru chirii este foarte mare şi în general de câte ori creşte cererea, efectul asupra preţului este unul de obicei pozitiv. Deci aş spune că premisele pentru un trend pozitiv există în momentul de faţă”, a observat Răzvan Ceapă, head of operations Storia.ro şi OLX Imobiliare, în una dintre cele mai recente ediţii ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro, subliniind însă că există foarte mulţi factori care pot influenţa preţurile.

    „Noi monitorizăm atent evoluţia pieţei imobiliare, atât în ceea ce priveşte închirierile, cât şi tranzacţiile de vânzare-cumpărare. În ultimul timp, am observat o tendinţă ascendentă pe piaţa închirierilor. Dacă ne concentrăm asupra celor mai mari 10 oraşe, putem vedea că în luna septembrie, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, am înregistrat o creştere medie de aproximativ 15%. În comparaţie, piaţa tranzacţiilor de vânzare a înregistrat o creştere de doar 6-7% în aceeaşi perioadă. Cu alte cuvinte, putem spune că închirierile au înregistrat o creştere mai mult decât dublă faţă de preţurile tranzacţiilor de vânzare”, a mai spus el.

    Răzvan Ceapă a observat, pe baza studiilor efectuate de echipa lor, o tendinţă de creştere a preţurilor închirierilor în toate oraşele pe care le-au analizat, indiferent de tipul proprietăţii, fie că este vorba de garsoniere sau apartamente cu două sau trei camere. Referindu-se la clienţii care utilizează platforma Storia, el a mai menţionat că numărul celor interesaţi de tranzacţii de vânzare a scăzut cu 8% în ultimul an, de la 45% la 37%, în timp ce numărul celor interesaţi de închirieri a crescut cu 16%, de la 32% la 48%. „Nu putem spune că cererea pentru achiziţii s-a diminuat complet, ci că a crescut procentul celor interesaţi de închiriere. Aceasta poate fi o tendinţă pe termen scurt, care reflectă contextul actual din piaţă. Oamenii pot fi mai precauţi şi pot avea un apetit pentru risc mai scăzut, aşteptând un moment de creştere a confortului financiar în viitorul apropiat. Astfel, se orientează către tranzacţii mai sigure pe termen scurt, fără a-şi asuma obligaţii financiare pe termen lung”, a explicat el.

    Carte de vizită

    Răzvan Ceapă

    1. Deţine rolul actual, de head of operations OLX Real Estate şi Storia.ro din ianuarie 2023;

    2. A intrat în domeniul imobiliar odată cu primul rol în cadrul OLX Real Estate şi Storia.ro, în martie 2021;

    3. Şi-a început cariera în domeniul consultanţei de business, de unde a evoluat înspre business development management;

    4. A studiat economia, informatica,  biologia moleculară şi biochimia la Universitatea Wesleyan, obţinându-şi diploma de licenţă în aceste domenii în anul 2004.

    De asemenea, un alt indicator folosit de ei reprezentativ pentru efervescenţa pieţei de închirieri ţine de numărul de interacţiuni între proprietari şi chiriaşi. „În acest moment, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul de interacţiuni, respectiv contactări, discuţii prin platformă între potenţiali chiriaşi şi proprietari a crescut cu 8% faţă de anul trecut. De ce spun că este un indicator interesant? Pentru că este poate cel mai relevant indicator pentru a descrie cererea pe piaţa de închiriere sau de vânzare.” În ceea ce priveşte viitorul, nu vor mai fi românii cei mai mari proprietari din Europa (96% dintre români deţin locuinţele în care trăiesc)? „Este dificil de prezis ce se va întâmpla în viitor, dar atâta timp cât avem un nivel atât de înalt, 96% – proprietari, chiar şi o reducere la 92%, care rămâne un procent semnificativ, ar însemna încă un potenţial de creştere considerabil pentru piaţa închirierilor. Poate ne confruntăm doar cu o transformare minoră a modului actual de viaţă”, a subliniat el. Cele mai mari creşteri de preţuri au fost observate în Constanţa, unde preţurile au crescut cu 29% în septembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cele mai ridicate preţuri rămân în continuare în oraşele Cluj şi Bucureşti. „În Bucureşti, practic, există aproape două oraşe: sectorul 1, care este de dimensiunea unui oraş întreg, are cele mai scumpe proprietăţi de închiriere din ţară, cu valori mai mari decât cele din Cluj. În Bucureşti, în afara sectorului 1, preţurile medii pornesc de la 400 de euro pentru o garsonieră şi ajung la 900 de euro pentru un apartament cu trei camere. Excluzând sectorul 1, Clujul devine cel mai scump oraş din România când vine vorba de chirii, cu valori cuprinse între 300-500 de euro pentru o garsonieră şi 700 de euro pentru un apartament cu trei camere.”

    De asemenea, crede că există perspectivele alinierii preţurilor în piaţa imobiliară cu cele din vest:

    „Cu siguranţă, preţurile chiriilor din România sunt mult mai mici decât afară, aşa cum şi preţurile proprietăţilor sunt inferioare celor de afară. Între  preţul chiriilor şi preţul apartamentelor trebuie să fie o corelaţie – nu poate să crească doar preţul apartamentelor sau doar preţul chiriilor. Pe măsură ce în viitor, preţurile de la noi se vor alinia către cele de afară, ţinând cont şi de creşterea puterii de cumpărare, a venitului mediu şi a dezvoltării economice a României, la care ne aşteptăm cu toţii, bineînţeles că şi preţul chiriilor va va evolua în aceeaşi direcţie. Până la urmă este vorba despre cerere şi ofertă, iar preţul tranzacţiilor care se întâmplă este determinat de locul în care se întâlnesc cererea şi oferta”.

    Ce caută românii când vine vorba despre închiriere? „Starea tehnică a apartamentului, locaţia, care este foarte importantă, accesul la mijloace de transport în comun şi, nu în cele din urmă, este importantă semnarea unui contract de închiriere, care asigură până la urmă o mai mare siguranţă şi o garanţie a spaţiului pe care aceştia îl vor ocupa reprezintă câteva dintre criteriile pe care le caută oamenii atunci când vine vorba despre alegerea unei locuinţe”, a mai observat Răzvan Ceapă.   

     

    5 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Răzvan Ceapă, head of operations Storia.ro şi OLX Imobiliare

     

    Cum sunt chiriile din România raportat la venituri ?

    Am făcut recent un studiu pe piaţa chiriilor încercând să înţelegem, printre altele, nivelul de preţ pe care îl caută potenţialii chiriaşi şi cel mai mare interes era pentru cele cuprinse între 100 şi 400 de euro. Mai mult de jumătate dintre cei care au participat la acest studiu s-au declarat mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de preţurile disponibile pentru proprietăţile existente, comparativ şi cu potenţialul lor de a plăti pentru pentru chirie.

     S-a schimbat profilul celor care aleg să stea în chirie?

    Nu am observat ca profilul chiriaşului să se fi schimbat. Cel mai recent studiu pe care l-am făcut mai detaliat a fost în cursul lunii august, când avem un interes ridicat din partea studenţilor şi este perioada cea mai activă pe piaţa de închirieri, în special în oraşele universitare. Uitându-ne însă în acelaşi interval şi la tipul de locuinţe căutate, cea mai mare cerere continuă să fie la un nivel ridicat pentru garsoniere şi apartamente cu două camere, care sunt pretabile fie persoanelor singure, poate la început de drum sau familiilor mai mici. În general pare că există interes la  mutarea într-o proprietate personală la un moment dat. Şi există în continuare interes şi pentru proprietăţile cu trei camere, dar cel mai mare interes continuă să fie pentru garsoniere şi apartamente cu două camere.

    Care sunt oraşele unde s-au observat cele mai mari creşteri pe segmentul de închiriere?

    Creşterea cea mai mare pe care am văzut-o în ultimul an a fost de fapt la Constanţa, unde am observat foarte mult la nivelul lunii septembrie o creştere de 29% faţă de anul trecut, dar preţurile cele mai ridicate  rămân în continuare în Cluj şi în Bucureşti. 

    Care sunt oraşele unde preţurile au stagnat?

    Există nişte oraşe mari unde preţurile au fost constante de la luna august la septembrie. Şi dacă ne uităm, de exemplu, la două municipii mari, Timişoara şi Cluj-Napoca, preţurile din septembrie sunt într-adevăr în linie cu cele din august, dar cu o creştere de asemenea importantă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Am observat, de exemplu, Timişoara şi Cluj, că acolo a avut loc o creştere de preţuri, aşa cum în alte oraşe s-a văzut mai degrabă în septembrie. Este foarte greu de identificat ce ar determina această variaţie diferită de-a lungul unui an. Am putea să ne gândim poate şi la faptul că vorbim despre nişte centre universitare importante şi poate a fost de interes pentru viitorii chiriaşi să-şi găsească mai din timp proprietatea, înaintea vârfului de sezon.

    Cum alegem locuinţa potrivită pentru închiriere?

    Cred că este foarte important să ştii ceea ce îţi doreşti, să te gândeşti la motivul pentru care-ţi cauţi o proprietate pe care s-o închiriezi şi de cât spaţiu ai nevoie, cât de departe vrei să fie de şcoală, de serviciu, de mijloace de transport în comun, parcuri, magazine, absolut orice alte lucruri care sunt importante pentru tine. Adică trebuie să ai o înţelegerea a ceea ce a ceea ce îţi doreşti. Folosind platforma Storia.ro, noi încercăm să oferim clienţilor noştri cât mai multe posibilităţi să îşi găsească o proprietate în funcţie de de propriile interese.

  • Tara unde aproape unu din 12 oameni trăieşte în „sărăcie absolută“ din cauza inflaţiei

    Numărul italienilor care trăiesc în „sărăcie absolută“ a crescut dramatic în ultimii ani, revelă un raport recent publicat de institutul naţional de statistică al Italiei, notează Euronews. Aproape unu din 12 italieni a trăit în sărăcie absolută anul trecut. ISTAT arată că principalul motiv pentru creşterea dramatică a ratei sărăciei are legătură cu scumpirile.

     

  • Turcia majorează dobânzile pentru a cincea oară în tot atâtea luni

    Turcia a majorat dobânzile pentru a cincea oară din iunie, în condiţiile în care ţara îşi intensifică lupta împotriva inflaţiei, iar ameninţarea escaladării conflictului din Orientul Mijlociu creează noi provocări pentru strategi, relatează Financial Times. Inflaţia din Turcia depăşeşte 60%.

  • Înfricoşător: portofelele ar putea fi cele care vor urla de groază de Halloween în acest an

    ♦ Cu preţurile zahărului la un maxim pe 13 ani şi cel al boabelor de cacao la cel mai ridicat nivel din ultimii 44 de ani, dulciurile se scumpesc, îngroşând factura de Halloween.

    Cu preţurile zahărului la un maxim pe 13 ani şi cel al boabelor de cacao la cel mai ridicat nivel din ultimii 44 de ani, dulciurile se scumpesc, îngroşând factura de Halloween.

    Într-o săptămână în care copiii vor face turul caselor pentru a strânge dulciuri, factura riscă să fie una amară pentru adulţi, scrie Le Figaro. În Franţa, agenţia pentru protecţia consumatorului, UFC-Que Choisir, a constatat că preţurile dulciu­rilor au crescut cu 21% în decurs de un an.

    Creşterea se situează mult peste cea a inflaţiei alimentare, acuză agenţia. Scumpirile vin pe fondul creşterii preţurilor zahărului, care au atins un maxim pe 13 ani. Preţurile chipsurilor, ciocolatei şi dulciurilor au crescut la rândul lor cu cel puţin 10%. Drept rezultat, „recordul“ din 2022, 112 milioane de euro cheltuite de francezi pe dulciuri pentru Halloween, ar urma să fie depăşit în acest an în special din cauza creşterii dramatice a preţurilor.

    În sectorul de retail, agenţia a remarcat scumpirile operate de Haribo, care deţine 42% din piaţă, cu creşteri de preţuri cuprinse între 18% şi 26%.

    Preţul zahărului la nivel mondial a urcat la un maxim pe 13 ani, creşterea lunară atingând 9,8% doar în septembrie. Aceasta vine pe fondul temerilor privind o ofertă deficitară în perioada următoare. Scumpirea petrolului reprezintă un alt factor, producătorii transformând o parte din recoltă în etanol.

    De asemenea, preţul ingredien­tului-cheie în fabricarea ciocolatei, cacaua, a crescut cu 40% în acest an. Săptămâna trecută, preţul acestei materii prime a atins cel mai ridicat nivel din 1979.

    Şi în SUA, cheltuielile de Halloween sunt aşteptate să atingă un nou record în acest an, notează Axios. Acestea ar putea ajunge la 12,2 miliarde de dolari, faţă de recordul de 1,6 miliarde de dolari de anul trecut.

    Potrivit sondajului anual realizat de National Retail Federation, cheltuielile pe dulciuri sunt aştepate să atingă 3,6 miliarde de dolari, în creştere de la 3,1 miliarde de dolari anul trecut.

    Însă pasiunea americanilor pentru costume va fi cea care va împinge cheltuielile de Halloween la noi niveluri record.

    Scumpirile ar putea face ca petrecăreţii să primească mai puţine dulciuri în acest an, potrivit datelor NIQ. Preţul acestora a crescut cu aproape 14% în săptămâna încheiată pe 30 septembrie.

    În cadrul unui sondaj recent Halloween Spending Trends citat de foodinstitute.com, 73% dintre americani au declarat că cheltuielile pentru sărbătoare vor fi influenţate de provocările economice. Sondajul realizat de Power Reviews a găsit de asemenea că 34% dintre participanţi vor cumpăra dulciuri mai ieftine de Halloween în acest an.

  • FMI vine cu veşti proaste pentru toată lumea şi anunţă că 2024 va fi anul unui cocktail toxic din punct de vedere economic

    Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere prognoza privind inflaţia la nivel global pentru anul viitor şi a cerut băncilor centrale să menţină politica monetară restrictivă până la o atenuare semnificativă a inflaţiei, scrie Bloomberg.

    Apelul la vigilenţă cu privire la inflaţie vine în contextul în care Fondul a revizuit negativ prognoza de creştere economică pentru 2024.

    În majoritatea ţărilor, FMI, instituţie însărcinată cu monitorizarea stării de sănătate a economiei mondiale, prevede că inflaţia va rămâne peste ţintele băncilor centrale până în 2025.

    Previziunile reprezintă un eveniment foarte aşteptat în cadrul reuniunilor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale, care au loc în această săptămână la Marrakech, Maroc – pentru prima dată în ultimii 50 de ani, acestea au loc în Africa.

    Evenimentul are loc în urma unui atac mortal comis în weekend de Hamas împotriva Israelului, care a zguduit lumea şi a reaprins temerile privind un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu – unde se află aproape o treime din oferta mondială de petrol. Atacurile reprezintă un alt factor negativ într-o perioadă marcată de incertitudine globală.

    Băncile centrale din marile economii, inclusiv din SUA şi Uniunea Europeană, au majorat agresiv ratele dobânzilor timp de mai bine de un an pentru a limita inflaţia care a ajuns la 8,7% la nivel global în 2022, cel mai ridicat nivel de la mijlocul anilor 1990.

    „Politica monetară trebuie să rămână restrictivă în majoritatea naţiunilor până când inflaţia va scădea în mod sustenabil şi se va îndrepta către un nivel mai puţin periculos pentru economie”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, economistul şef al FMI.

    Creşterea preţurilor a fost stimulată de factori precum întreruperea lanţului de aprovizionare în urma pandemiei de coronavirus; stimulente fiscale ca răspuns la blocajul global; cererea puternică ulterioară şi o piaţă a forţei de muncă tensionată în SUA; şi întreruperi în sectorul alimentar şi energetic ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, care au avut un efect deosebit în Europa şi în Marea Britanie.

    În ciuda faptului că perspectivele de creştere globală sunt scăzute, acestea sunt relativ stabile, iar FMI consideră că băncile centrale ar putea aduce inflaţia sub control fără a arunca lumea în recesiune.

     

  • Capitala europeană unde disperarea atinge cote alarmante. Oamenii îşi pierd casele pentru că nu îşi mai pot permite să plătească ratele şi sunt nevoiţi să plece din oraş

    În ultimul deceniu, cumpărătorii care au intrat pentru prima dată pe piaţa imobiliară londoneză au abandonat piaţa imobiliară, după ce o creştere bruscă a ratelor la creditele ipotecare şi inflaţia care nu dă semne de ameliorare i-a forţat pe mulţi să abandoneze, scrie Financial Times.

    Finanţatorul ipotecar Halifax a declarat că doar 24,323 de londonezi au cumpărat o casă pentru prima dată între ianuarie şi august 2023, o scădere de 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Capitala este singura regiune din Marea Britanie cu mai puţini cumpărători la prima mână decât în urmă cu un deceniu. În altă parte, împrumuturile ieftine şi ajutoarele guvernamentale post COVID-19 au alimentat o creştere de două cifre în ultimii 10 ani.

    Ratele mai mari ale dobânzilor şi inflaţia răspândesc acum problema Londrei în restul pieţei imobiliare din Marea Britanie. Numărul celor care cumpără pentru prima dată o locuinţă în Marea Britanie a scăzut cu 22% faţă de acum un an, între ianuarie şi august, potrivit Halifax. Acest lucru se adaugă la dovezile că majorările de dobândă ale Băncii Angliei încetinesc piaţa imobiliară.

    Un salt al inflaţiei a produs o criză serioasă a costului vieţii care abia acum începe să se atenueze şi care, de asemenea, a afectat profund în bugetele gospodăriilor şi în capacitatea de a economisi pentru un depozit.

    Asta chiar dacă cerinţele privind depozitele au scăzut cu 12% faţă de anul trecut, iar preţurile locuinţelor au scăzut uşor ca răspuns la cererea mai lentă. Halifax a declarat că preţurile medii ale locuinţelor au scăzut cu 2%, ajungând la 288.030 lire sterline (351.180 dolari) din 2022.

    Sud-estul Angliei a suferit cel mai mare declin al cumpărătorilor pentru prima dată în acest an, urmat de Londra şi East Anglia. Acestea sunt, de asemenea, locurile cu cele mai scumpe depozite. Londonezii care îşi cumpără prima casă trebuie să aducă peste 113.000 de lire sterline, în timp ce în sud-estul ţării această cifră depăşeşte 62.000 de lire sterline.

    Chiar şi aşa, există semne de uşurare. Scăderea preţurilor proprietăţilor, coroborată cu creşterile salariale, au redus raportul dintre preţul casei şi venit, folosit de Halifax pentru a măsura accesibilitatea, la 5,1, de la 5,8 în iunie anul trecut. Acest lucru înseamnă că locuinţele pentru cei care cumpără pentru prima dată sunt la cel mai accesibil nivel din iunie 2020.

     

     

     

     

     

     

     

  • Decizie controversată pentru economia Europei: Banca Centrală Europeană se pregăteşte să stopeze, pentru moment, campania sa istorică de creştere a ratelor dobânzilor

    Banca Centrală Europeană urmează să menţină ratele dobânzilor la un nivel constant pentru prima dată în mai bine de un an, în contextul în care există tot mai multe dovezi că seria fără precedent de majorări contribuie la reducerea inflaţiei, raportează Bloomberg.

    După 10 majorări succesive, factorii de decizie vor lăsa joi rata dobânzii la depozite la 4%, potrivit tuturor celor 59 de analişti chestionaţi de Bloomberg.

    Pauza ar urma unei noi încetiniri a celor două principale indicatoare ale preţurilor din zona euro şi a unui context tot mai vitreg pentru economia celor 20 de naţiuni, care se confruntă cu riscul unei recesiuni în a doua jumătate a anului 2023, în condiţiile în care împrumuturile mai scumpe presează gospodăriile şi firmele.

    Potrivit oficialilor BCE, costurile de împrumut vor rămâne ridicate pentru o perioadă prelungită în scopul reducerii inflaţiei către obiectivul de 2%. În timp ce tot mai multe voci lansează avertismente cu privire la o nouă înăsprire monetară în cazul în care tensiunile din Orientul Mijlociu se vor răsfrânge asupra preţurilor la energie, unii analişti avertizează că ar putea fi nevoie de reduceri ale ratelor înainte de toamna anului viitor, aşa cum estimează acum pieţele.

    „Este aproape sigur că în urma şedinţei din 25-26 octombrie, Consiliul guvernatorilor BCE va lăsa neschimbată rata de depozit la 4%. În plus, este foarte posibil ca principalele sale rate de politică monetară să rămână în continuare în aşteptare până în prima jumătate a anului viitor”.

    Există şi alte aspecte de discutat. Cel mai presant factor este, probabil, portofoliul de obligaţiuni de 1.700 de miliarde de euro (1.800 de miliarde de dolari) al BCE – acumulat în timpul pandemiei pentru a stimula economia. Mai mulţi oficiali doresc să oprească reinvestirea titlurilor ajunse la scadenţă mai devreme decât era planificat, deşi aceştia ar trebui să depăşească temerile că o astfel de măsură ar putea zdruncina pieţele.

     

  • Anomalia bugetară din 2023: cum se va închide bugetul de stat fără o rectificare bugetară şi cu deficitul în aer?

    ♦ Bugetul, ca în fiecare an, trebuie să se închidă pe hârtie şi în 2023, deşi şi aşa sunt necesare eforturi suplimentare ♦ Chiar dacă nu sunt trecute în registrul din 2023 şi vor fi trecute în 2024, aşa cum se pregăteşte guvernul, cheltuielile tot trebuie făcute până la urmă.

    În ecuaţia bugetară de anul acesta au mai rămas câteva necunoscute, printre care una dintre cele mai importante este avansul economiei şi al inflaţiei până la finalul anului. Cu cât inflaţia este mai mare, cu atât PIB-ul este mai mare şi creşte mai mult în termeni nominali. Cu cât PIB-ul este mai mare, cu atât deficitul bugetar pe care îl face guvernul este mai mic ca pondere în PIB.

    Cum, necum, guvernul trebuie să închidă bugetul în 2023 şi să pună pe masă un deficit bugetar mai mic decât anul trecut. Cifra pe care o avansează oficialii guvernului este de 5,5% din PIB deficit bugetar în 2023, însă, ca în fiecare an, mai multe cheltuieli vor fi mutate din 2023 în 2024, pentru ca bugetul să se închidă contabil. În acest sens, guvernul a pregătit un proiect de act normativ prin care să nu se mai poată cheltui în 2023 unele sume de către ordonatorii de credite, adică persoanele care decid bugetele instituţiilor statului.

    „Vă dau un exemplu: la cheltuielile de funcţionare ale statului, bunuri şi servicii cum le spunem noi, la o medie lunară de 1,1 miliarde lei, în lunile noiembrie-decembrie depăşesc 4,5 miliarde lei. Ori, în aceste condiţii, toate mecanismele pe care le-am gândit pentru cheltuielile statului atunci nu îşi mai au rost, dacă noi nu putem să stăvilim aceste cheltuieli în lunile noiembrie şi decembrie”, a explicat Marcel Boloş, ministrul de finanţe, întrebat despre măsurile pentru economii la buget pe final de 2023.  Măsura ar însemna însă că unele cheltuieli nu ar mai putea fi efectuate în 2023, dar, din informaţiile din acest moment, nu ar fi aceeaşi restricţie şi în 2024. Cu alte cuvine, cheltuielile doar vor fi amânate până anul viitor.

    De asemenea, bugetul se va închide, conform informaţiilor neoficiale, fără rectificare bugetară, ceea ce ar însemna o premieră pentru administrarea finanţelor ţării. Practic, sumele nefolosite de către unele instituţii nu vor mai fi redistribuite în acest an către zonele unde este nevoie, iar bugetele unde mai sunt necesari bani vor fi alimentate din fondul de rezervă al guvernului. În acest moment însă fondul de rezervă este aproape gol, adică mai are 31 mil. lei. Dar o parte din fondurile UE ar putea ajunge în acest fond, pentru realimentarea lui. Fondul de Rezervă Bugetară este diferit de bufferul Ministerului de Finanţe care nu este folosit pentru cheltuieli curente, ci pentru siguranţa că statul are are bani pentru returnarea împrumuturilor, dacă piaţa îi este nefavorabilă. Valoarea bufferului este o cifră secretă păzită mai ceva ca comoara lui Ali Baba, dar este pe undeva la 14 mld. euro.

    „Se pare că guvernul nu va mai face rectificare bugetară. Nu-mi amintesc când s-a mai întâmplat aşa ceva. Motivul pentru care nu o face nu este, desigur, acela că execuţia bugetară decurge perfect, conform planului iniţial, ci tocmai invers, anume că decurge atât de prost încât le este ruşine să prezinte cifrele. Dacă îţi este ruşine să prezinţi cifrele, înseamnă că nu ai şanse să te redresezi”, este de părere Bogdan Glăvan, analist financiar.

     

    Comisia Europeană: Evaziunea fiscală din TVA prejudiciază bugetul României cu 9 mld. euro, anual

    ► România are un deficit de încasare de TVA (VAT Gap) de 36%, arată un raport al Comisiei Europene, publicat ieri. Cifra arată că, practic, guvernul nu încasează 9 mld. euro (45 mld. lei) din TVA, din totalul sumelor care pot fi încasate. Spre comparaţie, deficitul bugetar de anul acesta va fi de circa 88 mld. lei, adică 18 mld. euro.

    ► În topul celor mai mari deficite de încasare de TVA se mai află Malta (26%), Grecia (18%) şi Letonia (15%).

    ► Deficitul de încasare de TVA nu înseamnă însă numai evaziunea fiscală. Circa jumătate din acest gap este format din cotele reduse de TVA. Practic, Comisia Europeană când calculează acest gap consideră că România ar trebui să încaseze 19% TVA la toate tranzacţiile. Dacă un produs sau serviciu are o cotă de TVA redusă la 9% sau la 5%, de exemplu, diferenţa de până la 9% intră la acest gap de TVA.

    ► TVA este cea mai importantă taxă pentru bugetul de stat şi a doua resursă a bugetului, după contribuţiile sociale.

  • Dobânzi mai mici? Poate la anul

    Inflaţia scade, dar nu în acelaşi ritm cu creşterea înregistrată anul trecut, dobânzile dau semnale că vor urma de asemenea o traiectorie descedentă, dar cel puţin pentru anul 2023, lucrurile nu se schimbă, cu o dobândă de politică monetară care va rămâne ancorată la nivelul de 7%, până în luna mai 2024, moment în care vor începe să se observe schimbări concrete sunt câteva din concluziile şi estimările lui Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank România.

    Anul 2023 a fost pus sub semnul unei incertitudini accentuate, după ce anul trecut prespectivele privind o inflaţie mai mică, dobânzi mai mici, practic o revenire la un moment asemănător, cel puţin cu cel prepandemic, începea să pară departe de a deveni realitate.  Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank, a preluat şefia băncii din anul 2022 de la Steven van Groningen, care a dirijat instituţia de credit prin cele mai tulburi vremuri din ultimii 20 de ani.

    Pasionat de tehnologie şi de impactul digitalizării asupra industriei de banking, Zdenek Romanek a venit la cârma Raiffeisen Bank România cu experienţă în servicii financiare şi consultanţă de management. Înainte de preluarea mandatului, a dobândit o vastă expertiză de leadership cu expunere internaţională în mai multe ţări din Europa şi SUA. Timp de aproape şapte ani, a fost membru al Comitetului Director şi vicepreşedinte retail la Slovenska Sporitelna, responsabil de coordonarea digitalizării băncii, totodată implicat în dezvoltarea strategiei de transformare digitală la nivelul întregului grup Erste, în cadrul căruia a coordonat şi activitatea de bancassurance.

    Din poziţia pe care a dobândit-o în urmă cu un an, Zdenek Romanek observă că industria bancară trece prin schimbări semnificative, care are la bază mai mulţi factori precum digitalizarea accelerată, pandemia, evoluţiile din planul geopolitic, mediul de afaceri imprevizibil pe fondul inflaţiei ridicate şi crizei energetice. Cu toate acestea, el consideră că activitatea economică a dat dovadă de rezilienţă în ciuda acestor provocări.

    Pe de altă parte, CEO-ul Raiffeisen Bank a explicat că abia după ce inflaţia se va stabiliza sub nivelul de 10% şi îşi va consolida această tendinţă de scădere există posibilitatea de a se îmbunătăţi perspectiva în privinţa dobânzilor în anii următori, ceea ce ar putea însemna o revenire a creditelor ipotecare în planurile celor care solicită credite. „În contextul unei cereri mai scăzute în prima parte a anului, tendinţă vizibilă încă din ultimul semestru al anului trecut, se observă o uşoară creştere a volumelor de credite din piaţă, care s-au redresat uşor în trimestrul 2 al acestui an. Factorii economici, în principal, inflaţia ridicată, dar şi ratele de dobândă ale indicilor de referinţă din piaţă au avut un efect de încetinire a creditării, într-un context de nesiguranţă financiară. Clienţii au fost mai precauţi în decizia de a accesa un credit de consum în aceste condiţii. Noi ne dorim să venim în sprijinul lor şi oferta noastră de credite de consum include produse de creditare cu dobândă fixă care pot aduce un plus de siguranţă, împreună cu accesarea unei asigurări de viaţă şi şomaj, plus un discount la dobândă. Pe măsură ce vom observa o stabilizare economică şi o scădere a inflaţiei, putem vorbi şi despre o revenire graduală a creditării, posibil mai vizibilă în următorul an”, a explicat Zdenek Romanek.

    Carte de vizită

    1. Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank, a preluat şefia băncii din anul 2022 de la Steven van Groningen, care a dirijat instituţia de credit în ultimii
    20 de ani;

    2. Înainte de preluarea mandatului, a dobândit o vastă expertiză de leadership cu expunere internaţională în mai multe ţări din Europa şi SUA;

    3. Timp de aproape şapte ani, a fost membru al Comitetului Director şi vicepreşedinte retail la Slovenska Sporitelna, responsabil de coordonarea digitalizării băncii, totodată implicat în dezvoltarea strategiei de transformare digitală la nivelul întregului grup Erste, în cadrul căruia a coordonat şi activitatea de bancassurance.

    În prezent, printr-o analiză efectuată la modul general, fără a lua în calcul particularităţile clienţilor, considerând că nu mai există alte datorii, o persoană cu un salariu net de 6.000 lei ar putea accesa, teoretic un credit de minim 300.000 lei (60.000 euro), sumă care însă poate avea diferenţe semnificative de la caz la caz în funcţie de perioadă, tipul dobânzii alese şi alte condiţii particulare, a mai adăugat CEO-ul Raiffeisen Bank România. „Deşi în perioada următoare este de aşteptat să vedem o tendinţă de scădere a dobânzilor în piaţă, la contractarea unui credit imobiliar clienţii trebuie să ştie că este vorba despre un termen de rambursare lung. Acest lucru înseamnă că pot traversa mai multe cicluri economice, în care se pot confrunta cu momente de creştere a dobânzilor. Recomandăm clienţilor noştri să ia în considerare variantele de creditare cu dobândă fixă o perioadă, să opteze pentru încheierea unei asigurări de viaţă asociate creditului, care le  asigură protecţie pe tot parcursul perioadei de creditare şi vine cu o dobândă mai atractivă pentru credit. Totodată, recomandăm să opteze pentru o locuinţă «verde», care presupune un cost redus – atât din perspectiva creditului, cât şi a întreţinerii locuinţei. Refinanţarea şi consolidarea creditelor existente este încă o variantă de optimizare a bugetului, care poate permite clientului să se califice la o sumă mai mare.”

    În ceea ce priveşte posibilitatea de scădere a dobânzilor, Zdenek Romanek este de părere că iniţierea unui nou ciclu de reducere a ratei dobânzii de politică monetară de către banca centrală rămâne un eveniment îndepărtat, având în vedere presiunile inflaţioniste încă foarte ridicate. „Astfel, ne aşteptăm ca BNR să înceapă reducerea ratei dobânzii de politică monetară de la nivelul curent de 7% abia în luna mai 2024, odată cu consolidarea perspectivelor ca rata anuală a inflaţiei să scadă sub acest nivel. Pe fondul surplusului amplu de lichiditate înregistrat în piaţa monetară şi al încheierii ciclului de creştere a ratei dobânzii de politică monetară, ratele dobânzilor din piaţa monetară (ROBOR) au înregistrat scăderi ample de la nivelurile maxime din octombrie anul trecut, tranzacţionându-se în prezent la niveluri semnificativ mai mici decât rata dobânzii de politică monetară de 7%. Reducerea ratelor dobânzii din piaţa monetară a determinat o scădere a ratelor dobânzii la depozitele noi ale companiilor (începând cu luna decembrie a anului trecut) şi ale populaţiei (începând cu luna ianuarie). De asemenea, ratele dobânzii la creditele noi acordate companiilor au scăzut şi ele începând cu luna decembrie datorită indexării lor la ratele dobânzii din piaţa monetară. Ratele dobânzii la creditele noi acordate populaţiei au înregistrat şi ele o scădere în cel de-al doilea trimestru al acestui an ca urmare a iniţiativelor unor bănci de a stimula cererea de credite.” Şeful Raiffeisen Bank a mai explicat că tendinţa de scădere a ratelor dobânzilor pentru creditele acordate populaţiei ar trebui să se intensifice în 2024, odată cu reducerea ratei dobânzii de politică monetară de către BNR. „Evoluţia viitoare a ratei inflaţiei continuă să prezinte un grad ridicat de incertitudine, sugerând perspectiva unei politici monetare prudente şi limitând spaţiul pentru o reducere rapidă a ratelor de dobândă în trimestrele următoare. De asemenea, modul în care se va realiza procesul de consolidare fiscală rămâne un factor important pentru evoluţia viitoare a ratelor de dobândă atât prin impactul pe care îl va avea asupra primei de risc, cât şi asupra evoluţiei inflaţiei.” Pe segmentul de corporate, situaţia este puţin diferită. Zdenek Romanek consideră că această zonă va evolua bine din perspectiva creditării. „Vedem, în continuare, proiecte de investiţii care solicită finanţări de la bancă. Totuşi, ritmul mediu al creditării este în scădere faţă de anul 2022, oarecum normal, având în vedere încetinirea creşterii economice din 2023. Sunt câteva sectoare pe care le vedem ca motor de creştere: energie, în special prin proiectele de energie regenerabilă; construcţii şi infrastructură – inclusiv prin prisma PNRR, dar şi sectorul logistic.” De asemenea, toate proiectele cu componentă de sustenabilitate/ ESG vor avea prioritate la finanţare, există un apetit ridicat al băncilor în această zonă, a mai adăugat şeful băncii. „Totodată, mediul inflaţionist a pus şi pune, în continuare, presiune pe nevoile de finanţare a capitalului circulant al companiilor mai ales în zona companiilor mid-market. Aici programele de risk sharing atât cele publice (IMMINVEST), cât de exemplu şi cele pe supranaţionale (EIF – SMEI) contribuind în mod substanţial la susţinerea cash-flow-urilor acestor companii. De asemenea, suntem în discuţii foarte avansate pentru noi scheme de garantare (EIF – Invest EU), program ce sperăm că va fi disponibil chiar de la începutul anului viitor. Este vorba despre un program ce vine să susţină atât competitivitatea, cât şi sustenabilitatea companiilor, graţie celor două tipuri de garanţii oferite.” În ceea ce priveşte zona dobânzilor la depozite, atât inflaţia şi ratele de referinţă ale băncilor centrale, cât şi nevoia de lichiditate din piaţă joacă un rol important. „Rata anuală a inflaţiei şi-a continuat traiectoria descendentă, ceea ce pune presiune pe scăderea dobânzilor, dar noi ne propunem să oferim dobânzi cât mai atractive, astfel încât clienţii noştri să poată economisi şi să-şi protejeze economiile deja acumulate. Dincolo de depozitele bancare, clienţii noştri au la dispoziţie şi alte instrumente care îi ajută, chiar mai bine, să-şi îndeplinească obiectivele pe termen lung.” Raiffeisen Bank era a treia cea mai profitabilă bancă din România la finalul primelor şase luni din 2023, după Banca Transilvania şi BCR, cu o creştere de 45% faţă de primul semestru al anului trecut, ajungând la 874 mil. lei. Din perspectiva activelor, Raiffeisen Bank a ajuns la 66,2 mld. lei la finalul lunii iunie 2023, înregistrând o creştere de 10% comparativ cu primele şase luni din 2022.   

  • Ţara în care inflaţia nu mai dă înapoi după ce preţul petrolului a scăpat de sub control

    În septembrie, inflaţia din Marea Britanie nu a încetinit conform previziunilor, deoarece creşterea preţurilor petrolului a contrabalansat trendul descendent venit din partea costurilor alimentelor, scrie Bloomberg.

    Indicele preţurilor de consum a crescut cu 6,7% faţă de anul precedent, în acelaşi ritm ca şi în luna precedentă, a anunţat miercuri Oficiul Naţional de Statistică. Economiştii se aşteptau ca inflaţia să scadă din nou la 6,6%.

    Prognoza ratată nu a fost suficient de serioasă pentru a schimba perspectivele privind ratele dobânzilor, după ce un şir de 14 creşteri consecutive ale Băncii Angliei a început să influenţeze economia. Oficialii băncii centrale cântăresc dacă trebuie să facă mai mult pentru a readuce inflaţia la obiectivul de 2% şi se vor întâlni în data de 2 noiembrie.

    La ultima şedinţă a Comitetului de politică monetară din septembrie, oficialii au votat împotriva unei majorări a dobânzii pentru prima dată din noiembrie 2021, majoritatea membrilor preferând să aştepte şi să vadă cum evoluează economia.

    „Datele recente au produs un şoc. În timp ce preţurile nu au curescut, anumite cheltuieli esenţiale continuă să crească vertiginos”, a declarat Cheiu Cao, consilier în cadrul Mintago.

    Pariurile de pe piaţa monetară cu privire la noi creşteri ale ratelor de dobândă au rămas în general stabile,  situându-se la o şansă de 30% pentru o creştere de un sfert de punct luna viitoare şi o probabilitate de peste 60% pentru o astfel de mişcare până la începutul anului viitor. Pieţele cotează la 40 de puncte de bază o relaxare a politicii de anul viitor, cu prima reducere până în noiembrie.

    Datele care privesc inflaţia vin la doar o zi după ce datele privind locurile de muncă de la ONS au indicat o uşoară răcire a pieţei muncii. Creşterea câştigurilor medii a încetinit faţă de luna precedentă, deşi a rămas aproape de maximele istorice, în timp ce numărul de lucrători aflaţi pe ştatele de plată ale companiilor a scăzut.

    Inflaţia de bază – care exclude preţurile volatile la alimente şi energie – a scăzut mai puţin decât se aştepta, la 6,1% de la 6,2%. Inflaţia serviciilor, care este urmărită îndeaproape de BOE, a accelerat în mod neaşteptat la 6,9% de la 6,8%.

    Preţurile mai mari la pompă pentru automobilişti au fost cel mai important factor care a menţinut inflaţia la un nivel stabil, în timp ce preţurile alimentelor şi ale băuturilor nealcoolice, precum şi cele ale mobilei şi ale bunurilor de uz casnic au fost în sens invers. Preţul carburanţilor a crescut cu 3,6% între august şi septembrie, faţă de o scădere de 4% cu un an înainte.

    Toţi ochii vor fi acum aţintiţi asupra celui de-al doilea lot de date privind piaţa muncii de la ONS, care va fi publicat marţi şi care va acoperi rata de ocupare a forţei de muncă, şomajul şi inactivitatea din Regatul Unit.