BusinessMagazin

Tag: inchisoare

  • Cum un bonus de 25 de milioane de dolari a dus la 12 ani de închisoare

    Urumov a realizat o schemă prin care sustrăgea milioane de dolari de la Otkritie Financial Corp. În această acţiune a fost implicată şi soţia sa Yulia Balk, care ulterior a fost achitată. Cuplul a folosit banii furaţi pentru a-şi alimenta stilul de viaţă extravagant. Cei doi au folosit 24 de milioane de dolari pentru a achiziţiona o casă aflată pe una dintre cele mai prestigioase străzi din Londra.

    Cu un an înainte de a începe să fure bani, Urumov a câştigat 2 milioane de dolari (plus bonusuri) în calitate de director executiv al Knight Capital Europe. Potrivit Bloomberg, dacă Urumov nu ar fi plecat de la Knight ar fi câştigat 10 milioane de dolari în următorul an.

    Totuşi banii câştigaţi rapid au fost o atracţie mai mare pentru el, iar în doar câteva luni la Otkrite a reuşit să obţină 40 de milioane de dolari. Procurorii au spus că Urumov a încercat să obţină de la Otkritie un bonus de instalare de 50 de milioane de dolari, dar a obţinut doar 25 de milioane, în schimbul mutării echipei sale de la Knight la firma rusească.

    Numai că el nu a împărţit banii cu echipa sa, ci 12 milioane de dolari i-a folosit pentru a da şpagă celor doi angajaţi al Otkirtie care l-au ajutat să obţină slujba, unul dintre ei fiind condamnat (a fost eliberat la scurt timp), iar altul este în Israel.

    La doar cinci săptămâni de la instalare, Urumov şi colegii lui au spus că tranzacţionau în acţiuni argentinene în dolari când de fapt le făceau în pesos. Fapt care a dus ca Otkiritie să plătească de patru ori mai mult decât ar fi trebuit, iar infractorii au sustras 100 de milioane de dolari. Bani au mers în conturi off-shore apoi cei implicaţi şi-au cheltuit banii pe maşini Ferrari, diamante galbene şi roz, proprietăţi de lux. Cei implicaţi au fost prinşi la patru ani distanţă, în 2015, iar între timp, banca rusească şi-a recuperat banii pierduţi. 

  • Alina Bica, condamnată în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare. Celelalte persoane care au primit pedepse

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au condamnat-o, joi, pe Alina Bica, fostul procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), la trei ani şi şase luni cu executare pentru favorizarea făptuitorului, încadrarea juridică fiind schimbată din luare de mită şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu în favorizarea făptuitorului.

    În acelaşi dosar, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Şerban Pop, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Şi în cazul acestuia, încadrarea juridică a fost schimbată din complicitate la infracţiunea de dare de mită în trafic de influenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţările unde decoraţiunile de Crăciun sau dansatul în public sunt ilegale

    Iată câteva dintre regulile pe care trebuie să le cunoaşteţi atunci când călătoriţi în unele ţări.

    Ghana

    Este interzis să purtaţi haine în stil militar; nerespectarea se pedepseşte cu închisoarea.

    Publicarea pe reţele de socializare a unor persoane care se sărută este interzisă; fiind un stat extrem de conservator, autorităţile ganeze au interzis chiar şi purtarea fustelor scurte.

    Homosexualitatea este interzisă, iar nerespectarea acestei legi înseamnă aproape sigur condamnarea la închisoare.

    Arabia Saudită

    Decoraţiunile de Crăciun sau cele destinate altor sărbători sunt interzise; cei care le folosesc pot primi amenzi.

    Alcoolul este ilegal, iar vânzarea se poate pedepsi cu închisoarea.

    Orice critică la adresa credinţei islamiste este interzisă, iar participarea la proteste se pedepseşte, desigur, cu închisoarea.

    Dansul în public este interzis, la fel cum este şi redarea muzicii la volum ridicat în spaţii publice.

    Malaezia

    Şi în acest caz, homosexualitatea este considerată în afara legii; pedeapsa poate ajunge până la 20 de ani de închisoare sau lovituri cu biciul.

    Colectarea florei locale este strict interzisă dacă nu există permisiune din partea autorităţilor.

    Singapore

    Bătaia în stradă se pedepseşte cu închisoarea până la un an sau cu amenzi de până la 5.000 de dolari.

    Fumatul în public se amendează cu 1.000 de dolari.

    Condusul neglijent se pedepseşte cu închisoarea sau, în cel mai bun caz, cu amenzi de până la 5.000 de dolari.

  • Cum arată Kviabryggja, închisoarea ocupată de bancheri

    Camera de interogatoriu în care s-a scris istoria recentă a Islandei este austeră, mobilată doar cu o masă, câteva scaune şi un computer. O cameră de luat vederi este prinsă de un perete, iar ferestrele duble blochează complet vuietul furtunilor care lovesc Golful Faxafloi şi Reykjavikul. 

    În această cameră procurorul special Olaf Hauksson, un om înalt şi bine făcut, cât un urs, şi-a petrecut ultimii şase ani cercetând tranzacţiile care au adus economia islandeză în pragul falimentului în toamna anului 2008. Pe aici s-au perindat unii dintre cei mai puternici bancheri din Islanda, executivi şi investitori pentru a răspunde întrebărilor lui Hauksson. În toamna anului 2008 cele mai mari trei bănci islandeze s-au prăbuşit în doar trei zile, în parte din cauza aranjamentelor ilegale făcute de executivii lor pe burse.

    „Manipularea pieţei“, explică Hauksson pentru Süddeutsche Zeitung. Întrebat ce s-a întâmplat până la urmă cu şefii celor trei bănci, Hauksson, fost poliţist într‑un oraş mărunt, obişnuit cu beţivii şi scandalagiii, schiţează un zâmbet sfidător: „Toţi sunt la închisoare. Au stat chiar aici“. Prin acest lucru este surpinzătoare Islanda. A condamnat la închisoare 29 de bancheri şi alte personaje din lumea financiară pentru infracţiuni care au condus la severa criză din 2008. Nicio altă ţară din lume nu are un astfel de palmares, nici măcar SUA, unde a izbucnit criza financiară mondială. De aceea Kviabryggja, închisoarea bancherilor, a căpătat o atenţie specială. Jurnaliştii de la Bloomberg i-au făcut o vizită.

    Kviabryggja nu este o închisoare clasică. Nu are nevoie de ziduri, de garduri de sârmă ghimpată sau de turnuri de observaţie pentru a-i împiedica pe puşcăriaşi să fugă. Izolată într-un peisaj bătut de vânturi, vechea fermă este străjuită de îngheţatul Atlantic de Nord pe de o parte şi de câmpurile de lavă acoperite de zăpadă pe de cealaltă. La est orizontul este dominat de Snaefellsjokull, un vulcan adormit sub acoperământul unui gheţar. Spre civilizaţie duce doar un drum.

    Kviabryggja este acum casa lui Sigurdur Einarsson, fostul preşedinte al băncii Kaupthing, şi a lui Hreidar Mar Sigurdsson, fost director financiar. Kaupthing este cea mai mare bancă islandeză. Bancherii îşi petrec acum timpul spălând rufe, făcând exerciţii în sala de gimnastică a închisorii şi navigând pe internet. Ei şi alţi doi colegi de breaslă întemniţaţi aici – Magnus Gudmundsson, fostul CEO al subsidiarei din Luxemburg a Kaupthing, şi Olafur Olafsson, acţionar important al băncii când aceasta s-a prăbuşit – pot face şi excursii afară, aşa cum au voie şi ceilalţi 19 „oaspeţi“ ai închisorii. Toţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni fără violenţă.

    Pentru un om de rând s-ar putea să nu fie o viaţă prea grea, însă este ceva cu totul diferit faţă de zilele de dezmăţ când bancherii găzduiau petreceri pentru clienţi pe iahturi în Monte Carlo şi angajau cântăreţi legendari precum Tom Jones pentru a-şi încânta invitaţii la galele londoneze.

    Einarsson, Sigurdsson, Gudmundsson şi Olafsson s-ar putea să aibă noi colegi. Procurorul Hauksson va avea grijă de asta. În martie biroul său a pus sub acuzare cinci persoane pentru fraudă şi manipularea pieţei. Unul dintre ei este Larus Welding, fostul CEO al băncii Glitnir. Hauksson mai are în lucru încă vreo şase cazuri care au legătură cu criza financiară.

    Tragerea la răspundere a bancherilor vinovaţi ar fi trebuit să fie un rezultat satisfăcător pentru cei 333.000 de locuitori ai Islandei. Însă un scandal privind vânzări secrete de acţiuni de către cea mai mare bancă a ţării trezeşte temeri că încă nu a fost eradicat capitalismul de cumetrie, cel care a adus economia la dezastru. Ascensiunea unei formaţiuni politice antisistem denumite Partidul Piraţilor arată că furia persistă sub suprafaţa revenirii economice.

    „Societatea încă nu are încredere. Nu are încredere în politicieni, nici în instituţii şi nici în partide“, explică Stefan Olafsson, profesor de sociologie la Universitatea Islandeză. 

    O fi Islanda o ţară la capăt de lume cu o populaţie cât un oraş de mărime medie, dar ea trece prin acelaşi tip de revoltă populistă care zdruncină guvernele din Occident.

    „Politicienii au dezamăgit. Au permis să se întâmple aceste lucruri, tot acest exces şi toată această lăcomie, şi ca datoriile să se adune“, adaugă Olafsson.

    În urmă cu doar un deceniu, statu-quo-ul Islandei era foarte diferit. Cele mai mari trei bănci, după ce s-au scuturat de zeci de ani de disciplină financiară într-un spasm de dereglementare în anii 2000, au asaltat piaţa internaţională a datoriilor aşa cum n-au mai facut-o niciodată. Binecuvântate cu ratinguri maxime şi cu acces la Zona Economică Europeană, trioul s-a îndatorat cu 14 miliarde de euro doar în 2005, dublu faţă de 2004. Au plătit cu doar 20 de puncte de bază peste ratele de dobândă de referinţă, potrivit comisiei speciale de investigaţie a parlamentului. Băncile au devenit astfel maşini de făcut bani. Banii împrumutaţi erau daţi mai departe ca împrumuturi cu dobânzi mari. Capitalul propriu a ajuns în 2007 la o rentabilitate de invidiat, de aproape 20%. Inundate cu credite, familiile islandeze au început să-şi cumpere apartamente în Londra, să meargă în vacanţe de cumpărături la Paris şi au împânzit străzile din Reykjavik cu Range Rover-uri. În 2008 activele băncilor islandeze deveniseră de 10 ori mai mari decât economia ţării.

    Apoi a venit criza şi odată cu ea paralizia pieţelor din întreaga lume. Băncile şi-au pierdut accesul la finanţarea pe termen scurt şi nu şi-au mai putut gestiona propriile datorii. Valoarea coroanei islandeze s-a prăbuşit, făcând creditele denominate în monedă străină mult prea scumpe.

    Kaupthing, Landsbanki şi Glitnir au intrat în incapacitate de plată a unor datorii echivalente cu 85 de miliarde de dolari în octombrie 2008, iar gospodăriile şi-au pierdut mai mult de o cincime din puterea de cumpărare.

    Cetăţenii au atacat clădirea istorică parlamentului cu ouă şi pietre. Birna Einarsdottir, director de marketing al Glitnir, a fost numită în acea lună CEO al Islandsbanki, o bancă nouă creată din activele islandeze ale Glitnir după ce creditorii au preluat controlul ei.

  • Gheorghe Ştefan, fostul primar al Municipiului Piatra Neamţ, a fost condamnat la trei ani de închisoare, după acordul cu procurorii DNA

    Gheorghe Ştefan a fost condamnat la trei ani de închisoare în dosarul în care fostul co-preşedinte PNL Vasile Blaga a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, după ce magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis, vineri, acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat cu procurorii DNA.

    Judecătorii au admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de fostul primar al Municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, cu procurorii DNA în dosarul în care fostul co-preşedinte PNL Vasile Blaga a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă şi l-au condamnat la trei ani de închisoare în regim de detenţie, în schimbul unui denunţ.

    De asemenea, de la Gheorghe Ştefan a fost confiscată suma de 1.650.000 de euro şi a fost menţinută măsura sechestrului până la concurenţa sumei de 2.350.000 de euro.

    La termenul din data de 06 ianuarie 2017, Gheorghe Ştefan le-a cerut judecătorilor şi înjumătăţirea pedepsei de şase ani de închisoare pe care o execută în urma condamnării din dosarul Microsoft, argumentând că a făcut un denunţ în urma căruia “o altă persoană a fost trimisă în judecată”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De la traficant de droguri la antreprenor de succes: povestea uimitoare a tânărului care a gândit un business de succes în puşcărie

    Ralphy Dominguez câştiga mai mult de 1 milion de dolari pe an în perioada în care conducea una dintre cele mai puternice operaţiuni ilegale cu droguri din New England. După ce a fost prins şi a petrecut câţiva ani în închisoare, s-a reinventat şi a devenit un antreprenor legitim. El conduce acum producătorul neworkez de accesorii din piele Pen&Pistol, potrivit unui articol pulicat de entrepreneur.com.

    Dominguez a făcut un curs de pielărie în perioada în care se afla în spatele gratiilor. A găsit acest meşteşug drept terapeutic, astfel că a decis să folosească ce a învăţat şi după eliberarea sa.

    Organizaţia Refoundry din Brooklyn, axată pe ajutarea foştilor condamnaţi, l-a ajutat şi pe el să îşi pornească propria afacere învăţându-l să folosească în atelierul său materiale care urmau să fie aruncate, în realizarea obiectelor sale de design.

    Compania lui Dominguez foloseşte şi în prezent astfel de materiale – fie că vorbim de pielea de la canapelele sau genţile vechi, precum şi resturile de piele de la producători care ar arunca aceste materiale. Accesoriile realizate de fostul puşcăriaş se vând pe site-ul Pen & Pistol cu preţuri cuprinse între 30 şi 75 de dolari.

    Dominguez îşi vinde însă obiectele şi în pieţe din New York, dar şi în Lazaro SoHo, un butic de lux din Manhattan.

  • Închisoarea unde deţinuţii sunt atât de înfricoşători încât nici gardienii nu intră. Instituţia este păzită doar la exterior de poliţişti – GALERIE FOTO

    Penas Ciudad Barrios este o închisoare în care sunt închişi doar membrii ai Mara Salvatrucha, bandă de criminali foarte cunoscută în El Salvador. Închisoarea a fost creată pentru a ţine închişi 800 de oameni, dar acum are 2,500 de deţinuţi care şi-au creat propria societate, dotată cu o brutărie şi un spital, relatează Daily Mail.

    VEZI CUM ARATA DETINUTI SI INCHISOAREA – FOTO

    Membrii Mara Salvatrucha sunt atât de înfricoşători încât au fost lăsaţi de capul lor să conducă închisoarea. Instituţia este păzită doar la exterior de poliţişti pentru a-i impiedica să scape. Corpurile deţinuţilor sunt împânzite de tatuaje care spun povestea crimelor săvârşite şi în onoarea cui le-au făcut. Aceştia sunt ucigaşi, traficanţi de arme şi de droguri şi foarte violenţi.

    Violenţele din El Salvador sunt în creştere, doar în august au avut loc 911 crime, dintre care 52 pe 23 august. Iar din ianuare până în augustu s-au înregistrat 4,246 de cazuri de omucidere, o creştere de 67% faţă de 2014.

  • Povestea unuia dintre cei mai mari căutători de comori. Cum a descoperit 3 tone de aur în Oceanul Atlantic

    Tommy G. Thompson a fost, cândva, unul dintre cei mai mari căutători de comori ai timpurilor sale: un scafandru brunet, bărbos, care a descoperit cel mai mare tezaur din istoria SUA – 3 tone de aur, în Oceanul Atlantic, în 1988.  Ani mai târziu, acuzat de înşelăciune de către investitorii săi, acesta a fost arestat de agenţii federali. Astăzi, Thompson trăieşte într-o celulă de închisoare din Ohio, unde este reţinut până când recunoaşte unde a ascuns aurul. Dar, timp de aproape doi ani, în ciuda ameninţărilor, amenzilor şi pedepselor primite de judecătorii federali, nimeni nu a reuşit să-l facă pe Thompson dezvăluie ce a făcut cu aurul.

    Comoara se afla de mult în atenţia căutătorilor. Mulţi au încercat să o găsească, dar nimeni nu a reuşit. Asta până când un tânăr obsedat de inginerie din Ohio a construit un robot numit „Nemo”, care s-a scufundat la 8.000 de metri şi a adus „prada” la suprafaţă. Thompson a reuşit să atragă peste 160 de investitori pentru a-şi finanţa expediţia şi  a investit, de asemenea, ani de zile în dezvoltarea tehnologiei pentru ajunge cât mai adânc pe fundul oceanului.  

    După descoperire, la apogeul celebrităţii sale, Thompson făcea foarte puţine declaraţii în public şi avea tendinţa de a-şi minimiza rolul în cadrul acestei acţiuni. „Este o celebrare a idealurilor americane: companii libere şi muncă asiduă”, declara acesta. Ani mai târziu, însă, investitorii i-au creionat un portret total diferit de ceea ce arătase până atunci. Doi dintre aceştia l-au dat în judecată în anul 2000, acuzându-l de faptul că a vândut tot aurul şi şi-a păstrat profitul. În 2012, judecătorul a hotărât ca Tommy G. Thompson să se prezinte în faţa instanţei, dar acesta nu a apărut. Au urmat doi ani de urmărire, pe care unul dintre generalii de la US Marshal a numit-o „probabil una dintre cele mai inteligente strategii” de care agenţia s-a lovit.

    În cele din urmă, Thompson a fost  prins în ianuarie 2015, după ce agenţii au urmărit-o şi au prins-o pe iubita într-un hotel de 200 de dolari pe noapte lângă West Palm Beach. Într-o declaraţie, agenţia a declarat că şi-a folost „toate resursele şi ingeniozitatea ” pentru a-l găsi. Cu toate acestea, nu au găsit şi comoara. Investitorii lui Thompson, care se aşteptau iniţial să facă zeci de milioane de dolari din această mişcare, consideră că acesta ascunde sute de monede de aur într-un cont secret, creat pentru copiii lui.  La început, planul lor părea promiţător: Thompson a pledat vinovat pentru sfidarea curţii în aprilie 2015, în conformitate cu Columbus Dispatch, şi a declarat că va dezvălui locaţia exactă a monezilor. Dar acest lucru nu sa întâmplat.

    Avocatul lui Thompson a declarat luna trecută că domnul Thompson nu îşi poate aminti cui i-a dat aurul, chiar şi după ce a analizat mii de pagini de documente referitoare la comoară. Aşadar, un judecator federal a decis că Thompson se preface şi l-a condamnat la un an de închisoare. Totuşi, Thompson ar putea rămâne după gratii până când spune adevărul şi este amendat, în acest timp, cu câte 1000 de dolari pe zi.  „Cine ştie – ar putea avea o revelatie”, a declarat judecătorul.

     

  • Sorin Ovidiu Vîntu, 10 ani închisoare în dosarul privind delapidarea patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor Petrom

    Tribunalul Bucureşti i-a condamnat, marţi,pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu şi pe Liviu Luca la 10 ani şi 6 luni de închisoare cu executare şi respectiv 10 ani de închisoare cu executare în dosarul în care au fost acuzaţi de spălare de bani şi delapidarea patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA, prejudiciul fiind stabilit la peste 12 milioane de euro.

    Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă.

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) arătau, la data trimiterii rechizitoriului în instanţă, că în perioada 2005 – 2006, Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan au constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop iniţial obţinerea de fonduri materiale din patrimoniul Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA, prin delapidarea acesteia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corneliu Iacobov, condamnat la 7 ani închisoare în dosarul “Rafo Oneşti”, a fost eliberat

    Judecătoria Medgidia a admis, în data de 6 decembrie, propunerea formulată de Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Poarta Albă şi a dispus eliberarea condiţionată a lui Corneliu Iacobov. Decizia instanţei nu a fost definitivă, dar contestaţia nu a fost depusă în termne de 3 zile de procurorii DIICOT.

    Astfel, Iacobov a fost pus în libertate, putând părăsi Penitenciarul Poarta Albă marţi după-amiază.

    Omul de afaceri Corneliu Iacobov a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, în anul 2012, în dosarul privind prejudicierea Rafo Oneşti. În 2005, Corneliu Iacobov, Toader Găurean şi alte două persoane au fost trimişi în judecată pentru prejudicierea Rafo Oneşti, după ce aceştia au încheiat cu o firmă din Câmpina, Metal EuroEst, un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un pachet de acţiuni la Electrocarbon Slatina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro