BusinessMagazin

Tag: incepere

  • Oamenii de ştiinţă încep să se îngrijoreze de micşorarea lunii. Cum schimbă acest lucru planurile NASA?

    O anumită activitate seismică este aproape de polul sud lunar, unde NASA vrea să trimită oameni.
    Observatorii stelelor de pe zone mari ale globului au avut şansa rară de a asista la o „lună cu sânge albastru” pe 31 ianuarie 2018.
    NASA îşi propune să trimită oamenii înapoi pe suprafaţa lunară până în 2027.
    De sute de milioane de ani, luna noastră s-a micşorat ca o stafidă. Acum, oamenii de ştiinţă spun că scăderea circumferinţei duce la cutremure lunare de mică adâncime, inclusiv în apropierea site-urilor potenţiale ale NASA pentru vizite umane, scrie Washington Post.

    „Un concept pe care cred că îl au mulţi oameni este că Luna este acest corp geologic mort, că ceva de pe Lună nu se schimbă niciodată”, a spus geologul lunar Tom Watters. Dar „Luna este un corp activ din punct de vedere seismic”.

    Studiile cutremurelor de lună datează din epoca Apollo. Cu mai bine de 50 de ani în urmă, astronauţii au plasat seismometre în jurul părţii apropiate a suprafeţei Lunii pentru a înregistra tremurături. Cel mai puternic cutremur de mică adâncime a fost localizat în apropiere de polul sud, care se află în apropierea punctelor de aterizare pentru misiunea Artemis III a NASA de a trimite oamenii înapoi pe Lună, potenţial în 2027. Regiunea de la polul sud lunar este atrăgătoare, deoarece conţine regiuni permanent umbrite pe care unii le speculează că ar putea avea gheaţă pe bază de apă.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Prognoza meteo pentru următoarele 4 săptămâni: cum va fi vremea la începutul primăverii

    Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a transmis, vineri, prognoza pentru perioada 5 februarie – 4 martie.

    După o săptămână cu temperaturi mai ridicate decât cele normale, vremea devine ceva mai rece.

    5 – 12 februarie
    Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile extracarpatice. Regimul pluviometric va fi excedentar în zona Munţilor Apuseni şi în jumătatea nordică a Carpaţilor Orientali, precum şi în regiunile nord-vestice, da şi deficitar în cele sudice şi sud-estice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal.

    12 – 19 februarie
    Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile sud- estice. Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare în toate regiunile, dar mai ales în vestul Carpaţilor Meridionali şi în Munţii Banatului.

    19 – 26 februarie
    Temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai coborâte decât cele specifice pentru această perioadă, în regiunile intracarpatice, iar în rest temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va avea o tendinţă uşor excedentară în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în extremitatea de sud-est a teritoriului.

    26 februarie – 4 martie
    Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

  • De când a început să investească în titluri de stat româneşti, în 2021, Fondul Suveran al Norvegiei şi-a triplat expunerea la aproape 640 mil. lei

    ♦ La o medie de 21% ajunge randamentul investiţiilor în 2023 ♦ Nicio expunere pe industria locală de real estate

     

    Norvegienii care ţin frâiele celui mai mare fond suveran din lume, cu active de 1.600 miliarde de dolari, aveau la finele anului trecut o expunere de 139,45 milioane de dolari pe obligaţiuni guvernamentale româneşti, în creştere cu 20,5% faţă de nivelul din 2022. Suma reprezintă echivalentul a aproximativ 640 de milioane de lei, arată cele mai recente rapoarte publicate de fond.

    Pe de altă parte, de când a început să investească în datoria României, Fondul Suveran de Investiţii al Norvegiei, alimentat cu capitalul obţinut din resursele petroliere şi gazele naturale din Marea Nordului, şi-a crescut de peste trei ori expunerea pe titluri de stat româneşti, de la 43 de milioane de dolari în 2021.

    Per total, deţinerile totale de anul trecut din România, unde sunt incluse şapte companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, prezente în indicele BET, se ridică la 217,55 milioane de dolari, adică un miliard de lei, în creştere cu 18% an/an.

    Companiile româneşti prezente anul trecut în portofoliul fondului sunt OMV Petrom, Hidroelectrica, Banca Transilvania, Sphera Franchise Group, Digi Communications, Aquila Part Prod şi MedLife, la care se adaugă şi Globalworth Real Estate Investments, dezvoltator imobiliar cu prezenţă puternică pe plan local.

    În medie, randamentul investiţiilor fondului în acţiuni a fost de 21,3% anul trecut. Investiţiile în instrumente cu venit fix au livrat o medie de 6,1%, cele în companii imobiliare nelistate au ajuns la minus 12%, iar investiţiile în companii nelistate specializate în infrastructură de energie verde au oferit un randament mediu de 3,7%. Vehiculul de investiţii nu avea nicio investiţie în industria de real estate din România în 2023.

    Fondul a raportat un rezultat net istoric de 213 miliarde de dolari, susţinut de randamentele mari ale acţiunilor din industria tehnologică, conform Reuters. Profitul vine după o pierdere record de 164 de miliarde de dolari în 2022, când acţiunile au suferit din cauza inflaţiei, ratelor dobânzilor şi conflictului din Ucraina.

     

  • Avertismentul lui Zelenski: „Dacă Rusia ar lovi o ţară NATO ar fi începutul celui de-al Treilea Război Mondial”

    Zelenski a avertizat că dacă Rusia ar lovi o ţară NATO ar fi „începutul celui de-al Treilea Război Mondial”. „Mi se pare că Olaf Scholz este conştient de acest risc”, a spus Zelenski.

    El şi-a exprimat dezamăgirea faţă de refuzul Germaniei de a furniza Ucrainei rachete de croazieră puternice Taurus.
    Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că se teme că conflictul ucrainean va escalada într-un al Treilea Război Mondial dacă agresiunea rusă nu va fi stăpânită cu sprijinul aliaţilor occidentali ai Kievului, scrie The Independent.

    Într-un interviu acordat duminică radiodifuzorului public german ARD, Zelenski a avertizat că dacă Rusia ar lovi o ţară NATO ar fi „începutul celui de-al Treilea Război Mondial”.

    „Mi se pare că Olaf Scholz este conştient de acest risc”, a spus Zelenski. De asemenea, el a îndemnat Germania să îşi folosească greutatea economică pentru a obţine mai mult sprijin pentru Ucraina în lupta împotriva Rusiei din partea partenerilor UE, în contextul în care există perspectiva unei potenţiale diminuări a ajutorului militar din partea SUA din cauza obiecţiilor republicanilor din Congres.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Veşti bune pentru şoferi: Ce nouă categorie de vehicule pot conduce dacă deţin un permis auto categoria B

    Şoferii care deţin un permis de conducere auto categoria B, vor putea conduce, din această lună, o nouă categorie de autovehicule.

    În această lună, a fost publicată Ordonanţă De Urgenţă nr. 1 din 18 ianuarie 2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în Monitorul Oficial nr. 48 din 18 ianuarie 2024.

    OUG 1/2024 se aplică din 18 ianuarie 2024 şi le dă dreptul şoferilor care deţin un permis de conducere auto categoria B să conducă şi tractoarele agricole sau forestiere cu o viteză maximă constructivă de până la 40 de km/h.

    În Codul rutier a fost introdusă categoria Tr1 pentru tractoarele agricole sau forestiere a căror viteză maximă constructivă este mai mică sau egală cu 40 de km/h.

    Înscrierea în permisul de conducere a echivalării categoriilor B sau Tr cu categoria Tr1 se realizează în cazul eliberării unui nou permis de conducere, dar nu mai devreme de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    Echivalarea categoriilor B sau Tr cu Tr1 se realizează fără examinarea de către autoritatea competentă.

     

  • Revoluţie la ANAF: Ce trebuie să ştie toţi contribuabilii din România. Vedeţi aici anunţul Fiscului pentru această lună

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune la dispoziţia contribuabililor, pentru a unsprezecea lună consecutivă, o serie de webinarii.

    Webinariile oferite de ANAF au o durată de două ore şi înscrierile se pot efectua până la data şi ora începerii seminariilor, în limita locurilor disponibile. De asemenea, seminariile sunt înregistrate şi vor fi publicate pe canalul de Youtube al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    La un seminar pot participa simultan un număr de maximum 1000 de persoane.A

    Regulamentul pentru buna desfăşurare a seminarilor este următorul, conform informaţiilor oficiale:

    1. Accesaţi link-ul de participare cu cel puţin 5 minute înainte de începerea seminarului;

    2. În timpul seminarului microfoanele participanţilor vor fi închise de moderator.

    3. Întrebările vor fi adresate doar în timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri.

    4. În timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri vă puteţi înscrie pentru adresarea întrebărilor prin ridicarea măinii (raise hand), moment în care, în funcţie de numărul de întrebări, moderatorul vă va porni microfonul.

    5. La întrebările din cadrul sesiunii de întrebări şi răspunsuri se va răspunde în plen, în funcţie de numărul şi de complexitatea acestora.

    Seminariile aferente lunii ianuarie 2024 sunt:

     

  • Statul continuă să se împrumute masiv la început de an: joi, Ministerul Finanţelor a luat de la bănci 2,62 mld. lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la dobânzi de 6,17% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat joi de la bănci 2,62 miliarde lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 6,17% pe an.

    În prima licitaţie, Finanţele a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în octombrie 2026 şi a împrumutat de la bănci suma de 1,76 miliarde lei, de aproape trei ori mai mult faţă de valoarea programată, de 600 milioane lei, la o dobândă anuală de 6,17%.

    La licitaţie au participat opt dealeri primari, adică cei care au cumpărat obligaţiunile, trimiţând oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice.

    Volumul total al cererii a fost de 2,74 miliarde lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 2,68 miliarde lei.

    Din suma totală adjudecată, de 1,76 miliarde lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 1,74 miliarde lei, iar ofertele necompetitive au ajus la 21 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 7,2%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 6,16%.

    La cea de-a doua licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de titluri de stat scadentă în octombrie 2033  şi a împrumutat de la bănci suma de 853,8  milioane lei, la o dobândă anuală de 6,17%.

    Volumul total al cererii a fost de 1,37 miliarde lei, din care ofertele competitive au însumat 1,14 miliarde lei.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 698,8 milioane lei.

    De la începutul săptămânii şi până în prezent, Ministerul Finanţelor a împrumutat peste 4 miliarde de lei de la bănci, la dobânzi cuprinse între 6,03%-6,17% pe an.

     

  • Cine este Parmafood, grup care va fi preluat de Aquila: a început cu importul de Santal şi a ajuns la afaceri de circa 50 mil. euro

    Parmafood Trading şi Parmafood Group Distribution, pentru care Aquila a semnat un acord preliminat de preluare, sunt două companii controlate de Eugen Savu, care este şi unul dintre fondatori, conform datelor ZF. El împreună cu Traian Oancea au pus bazele grupului la începutul anilor’90 prin importul unor pro­du­se „care nu spuneau nimic con­sumatorului român de la acea vreme“, respectiv sucurile Santal ale producătorului italian Parmalat.

    „În 1991 distribuţia produselor FMCG era într-un stadiu incipient, de pionierat“, povesteau antreprenorii anterior pentru ZF.

    În prezent, companiile deţin un portofoliu de peste 100 de branduri, lucrează cu 50 de producători internaţionali şi distribuie în peste 2.900 de magazine, conform datelor de pe site-ul companiei.

    Printre produsele distribuite de companie se află Calvo (conserve de peşte), Kimbo (cafea), Twinings (ceai), Cirio (sosuri), Mutti (conserve de roşii), Whitley Neill (gin), Sol de Chile (vinuri), Veuve du Vernay (vin spumant) sau CORTE DELLE CALLI (vinuri) .

    Parmafood Trading SRL şi Parmafood Group Distribution SRL au înregistrat în 2022 o cifră de afaceri cumulată de 245,53 milioane de lei (crica 50 mil. euro) şi un profit net cumulat de 15,67 milioane de lei. Companiile prestează activităţi de distribuţie în canalele HoReCa, Retail Modern şi Retail Tradiţional şi operează depozite logistice cu sisteme integrate de management ale stocurilor.

  • 83.000 de români au început să economisească pentru bătrâneţe în 2023 prin fondurile facultative Pilon III, număr record. Număr total de participanţi, 710.000. Active de 4,7 mld. lei

    Circa 83.000 de români au început în 2023 să economisească pentru vârsta retragerii prin fondurile de pensii private facultative (Pilonul III), un record pentru numărul de clienţi nou-atraşi în sistem într-un singur an începând cu 2008, reflectând nivelul ridicat de încredere a populaţiei în pensiile private, potrivit unui comunicat al Asociaţiei Pensilor Administrate Privat (APAPR).

    Numărul total de participanţi la Pilonul III a ajuns astfel la 710.000 la finele lui 2023, în numele cărora cele 10 fonduri de pensii facultative administrează active nete de 4,74 de miliarde de lei (953 mil. euro), în creştere cu 31% faţă de 2022 şi reprezentând un maxim istoric pentru sistem.

    În 2023, fondurile de pensii de Pilon III au înregistrat un randament mediu ponderat de 16,8%, cu aproximativ 10 puncte procentuale peste rata inflaţiei.

    Pe întreaga durată de funcţionare (2007-2023), fondurile de pensii facultative au generat un randament mediu anual de 6,13%, comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,61%, conform calculelor APAPR. În termeni monetari, Pilonul III a generat un câştig pentru participanţi în valoare de 1,25 miliarde de lei (251 mil. euro), net de toate comisioanele, în plus faţă de contribuţiile primite în administrare.

    Fondurile de pensii facultative au efectuat deja plăţi în valoare totală de circa 635 de milioane de lei (128 mil. euro) către aproape 80.000 de beneficiari în perioada 2007-2023, din care 115 milioane de lei (23 mil. euro) doar în 2023. Participanţii la Pilonul III îşi pot primi banii acumulaţi oricând după împlinirea vârstei de 60 de ani, ei putând să contribuie în continuare şi după această vârstă.

    Banii economisiţi în Pilonul III pot fi primiţi fie ca plată unică, fie în tranşe lunare egale pe durata a cel mult 5 ani. În cazul nefericit al decesului participantului, banii acumulaţi în Pilonul III revin moştenitorilor legali sau testamentari. Începând cu 1 ianuarie 2024, regimul fiscal al plăţilor către beneficiari s-a îmbunătăţit (la fel ca la Pilonul II de pensii private obligatorii), în sensul că baza de calcul pentru cota de impozit pe venit de 10% nu mai este întreaga sumă acumulată (ca până acum), ci doar câştigul obţinut prin investire de fondurile de pensii facultative, în plus faţă de contribuţiile virate.

    La Pilonul III de pensii facultative pot contribui toţi românii care înregistrează venituri de natură profesională (salariaţi şi cei cu activităţi independente, asimilaţi salariaţilor), dar şi angajatorii, care pot oferi contribuţii suplimentare la Pilonul III în numele salariaţilor, ca parte a pachetului de beneficii extra-salariale.

    În prezent, contribuţiile la Pilonul III sunt deductibile în limita a 400 euro / an atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru angajatori. Plafonul de deductibilitate nu a mai fost majorat din 2009 şi până în prezent, reducând atractivitatea sistemului şi descurajând economisirea suplimentară pentru bătrâneţe.

    “În acest context, APAPR salută depunerea în circuitul legislativ a unei iniţiative parlamentare ce vizează dublarea acestui plafon de deductibilitate şi actualizarea sa automată prin corelare cu creşterea salariului minim pe economie. Adoptarea acestui proiect legislativ este de natură să încurajeze atât persoanele fizice cât şi companiile să contribuie la Pilonul III pentru venituri suplimentare la retragerea din activitate, reducând în acelaşi timp presiunea pe sistemul public de pensii”.​

     

  • Tranzacţie la început de an:Producătorul apei Keia a preluat fabrica de apă minerală Lipova

    Nicoltana, producătorul bran­durilor de apă KEIA – Izvorul Zăganului şi Izvorul dintre Brazi, a preluat în portofoliu fabrica de imbuteliat apa minerală naturală Lipova si brandul Lipova 1897. Fostul proprietar al fabricii este Lipomin SA, deţinut de Prodal’94, companie cunoscută în special pentru portofoliul de băuturi spirtoase precum Stalinskaya şI Wembley. Conform datelor ZF, Prodal 94, a cumpărat în 2020 companiile Lipomin SA şi Carpatina SA. Lipomin a avut în 2022 o cifră de afaceri de 12,1 milioane de lei, un profit net de 2,3 milioane de lei şi un număr mediu de 34 de angajaţi, conform Termene.ro.

    Prodal 94 este o companie controlată de doi oameni de afaceri de origine iraniană, Jabbar Kanani şi Bagher Karimzadeh, conform datelor de pe platforma de analiză Termene.ro. Apa minerală de la Lipova a început să fie îmbuteliată şi comercializată încă din 1897/

    Nicoltana este o afacere deţinută de familia Croitoru, care a început să prospecteze segmentul apelor minerale din zona Ciucaş în 2003.

    În 2008, a demarat construcţia fabricii de îmbuteliere din Cheia, judeţul Prahova. Primele sticle de apă minerală Keia – Izvorul Zăganului au fost livrate începând din luna august 2008.

    In anul 2023 compania a îmbuteliat circa 90 de milioane de litri de apă minerală şi de izvor iar cifra de afaceri realizată a fost de peste 11,7 milioane euro, conform datelor transmise de companie.