BusinessMagazin

Tag: impozit

  • PFA şi contribuţiile sociale 2016: Ce se plăteşte obligatoriu şi ce este opţional anul acesta?

    Persoanele fizice autorizate (PFA) trebuie sa plătească pentru veniturile pe care le realizează un impozit de 16%. În plus, această categorie de contribuabili are de achitat şi anumite contribuţii. Din 2016, PFA vor plăti obligatoriu şi contribuţiile de asigurări sociale (CAS) — 10,5% sau 26,3%, conform opţiunii acestora — calculat la venitul net obţinut, pe lângă contribuţiile de asigurări sociale de sănătate CASS de 5,5%. Cotele contribuţiilor, valabile în acest an, au fost stabilite recent prin legea bugetului de stat pe anul 2016 şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat, scrie avocanet.ro

    Conform reglementărilor în vigoare, persoanele fizice autorizate sunt obligate să plătească contribuţii de asigurări sociale (pensii) şi contribuţii de asigurări sociale de sănătate.

    Pe lângă aceste două contribuţii obligatorii, mai există şi unele contribuţii opţionale, pentru care persoanele fizice autorizate pot să opteze. Este vorba despre contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj, contribuţia pentru asigurarea în caz de accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii (FNUASS).

    Citiţi mai multe pe www.avocanet.ro

  • ANAF a recuperat 2,5 milioane lei de la o persoană din cele 10 verificate cu averi de peste 20 milioane de euro

    O persoană din grupul PFAM a achitat 2,5 milioane lei, reprezentând impozit pe venituri suplimentare nedeclarate şi penalităţi de întârziere şi dobânzi.

    Reamintim că în acest an au fost finalizate  verificãrile fiscale în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM care este format din 336 persoane, asupra carora se fac analize si verificari privind riscurile fiscale si se aplica programe de conformare.
    Asa cum ANAF a informat in noiembrie 2015, in urma acestor verificări efectuate de Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice, în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM, pentru veniturile din anul 2011, au fost identificate venituri nedeclarate de 86.948.321 lei.
    Obs!: A nu se confunda cu “Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal” (PFRF)”.

    Verificările fiscale prealabile documentare (VFPD), din cadrul programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari (PFAM -peste 20 milioane de euro/persoană), au fost declanşate efectiv în anul 2013. 

    În anul 2014 au fost declanşate verificări fiscale la persoanele fizice pentru care s-a constatat cu ocazia VFPD îndeplinirea condiţiilor legale privind diferenţa semnificativă între veniturile estimate pe baza situaţiei fiscale personale şi cele declarate organelor fiscale.
    Aceste verificări  au prezentat un grad ridicat de complexitate, generat de următoarele aspecte:

    – au fost analizate operaţiunile desfăşurate prin peste 480 de conturi bancare (peste 100.000 de tranzacţii) transmise de instituţiile de credit, în principal, pe format hârtie, fapt care a necesitat prelucrarea manuală a acestora

    – au fost verificate operaţiuni desfăşurate de persoanele fizice cu peste 120 de societăţi comerciale (peste 10.000 de operaţiuni)

    – au fost prelucrate informaţii privind deţinerile patrimoniale primite de la peste 100 de autorităţi ale administraţiei publice locale (servicii de impozite şi taxe locale)

    – mare parte dintre activităţile şi tranzacţiile verificate presupun analize complexe: activităţi investiţionale diverse, tranzacţii cu instrumente financiare pe pieţele interne şi internaţionale, tranzacţii disimulate sau artificiale, multiple operaţiuni cu numerar, inclusiv de valori semnificative, pentru care au fost prezentate informaţii neclare, insuficiente sau contradictorii (aspect datorat reticenţei contribuabililor de a furniza astfel de informaţii).

  • O primărie din judeţul Botoşani acordă scutiri de impozit pentru agenţii economici care investesc peste 200.000 de euro şi creează minim trei locuri de muncă

    Cine investeşte peste 200.000 de euro şi creează minim trei locuri de muncă, nu va plăti impozit pe terenuri şi clădiri timp de trei ani, potrivit btonline.ro.

    O astfel de măsură a fost luată în comuna Vlăsineşti acolo unde primăria a stabilit inclusiv zona unde pot fi realizate investiţiile. Lucian Trufin, primarul comunei Vlăsineşti, susţine că de curând a primit avizul Consiliului Concurenţei şi că poate pune în aplicare această facilitate fiscală acordată investitorilor.

    “Vom acorda facilităţi fiscale investitorilor care deschid afaceri în comuna Vlăsineşti. Putem acorda scutiri de impozit pentru terenuri şi clădiri. Am pus două criterii şi anume valoarea investiţiei şi locurile de muncă. Pentru o investiţie de minim 30.000 de euro şi un loc de muncă creat, reducerea impozitului este de 50%. Pentru o investiţie între 75.000 şi 200.000 de euro şi trei angajaţi, reducerea este de 70%. Pentru o investiţie de peste 200.000 de euro şi peste trei angajaţi, va fi o scutire de impozit pe teren şi clădiri timp de trei ani de zile”, a declarat Lucian Trufin, primarul comunei Vlăsineşti, sursei citate.

     

  • FACEBOOK a plătit anul trecut impozit pe profit în Marea Britanie de numai 4.327 lire sterline

    Compania şi-a răsplătit anul trecut cei 362 de angajaţi din Londra cu acţiuni în valoare de 35,4 milioane de lire (47,7 milioane euro), astfel că divizia britanică a înregistrat o pierdere contabilă de 28,5 milioane de lire (38,4 milioane euro), arată datele financiare ale Facebook UK Limited.

    Pierderea a permis Facebook să plătească un impozit pe profit foarte mic în Marea Britanie, una dintre cele mai mari şi mai profitabile pieţe pentru reţeaua socială.

    Suma plătită ca impozit pe profit de Facebook este semnificativ mai mică decât cea colectată de fiscul britanic de la un angajat obişnuit.

    Astfel, o persoană cu salariul mediu de 26.500 lire sterline (35.750 euro) pe an, plăteşte impozit pe venit de 3.180 de lire (4.290 euro) şi o contribuţie la sistemul naţional de sănătate de 2.213 lire (2.985 euro).

    Suma plătită de Facebook în Marea Britanie sporeşte controversele din jurul mecanismelor complexe utilizate de compania IT pentru a-şi optimiza costurile cu taxele, potrivit publicaţiei britanice.

  • FACEBOOK a plătit anul trecut impozit pe profit în Marea Britanie de numai 4.327 lire sterline

    Compania şi-a răsplătit anul trecut cei 362 de angajaţi din Londra cu acţiuni în valoare de 35,4 milioane de lire (47,7 milioane euro), astfel că divizia britanică a înregistrat o pierdere contabilă de 28,5 milioane de lire (38,4 milioane euro), arată datele financiare ale Facebook UK Limited.

    Pierderea a permis Facebook să plătească un impozit pe profit foarte mic în Marea Britanie, una dintre cele mai mari şi mai profitabile pieţe pentru reţeaua socială.

    Suma plătită ca impozit pe profit de Facebook este semnificativ mai mică decât cea colectată de fiscul britanic de la un angajat obişnuit.

    Astfel, o persoană cu salariul mediu de 26.500 lire sterline (35.750 euro) pe an, plăteşte impozit pe venit de 3.180 de lire (4.290 euro) şi o contribuţie la sistemul naţional de sănătate de 2.213 lire (2.985 euro).

    Suma plătită de Facebook în Marea Britanie sporeşte controversele din jurul mecanismelor complexe utilizate de compania IT pentru a-şi optimiza costurile cu taxele, potrivit publicaţiei britanice.

  • Veşti extrem de bune pentru IT-işti! Guvernul a eliminat restricţiile legate de facultatea absolvită pentru angajaţii din IT care sunt scutiţi de plata impozitului pe venit

    Companiile care au ca obiect de activitate „crearea de programe pentru calculator“ pot angaja sau reîncadra unii angajaţi existenţi în categoria celor pentru care nu se plăteşte impozitul pe venit de 16%, potrivit unui ordin de ministru publicat în Monitorul Oficial săptămâna trecută.

    Astfel, „Ordinul privind încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator“ (apărut în Monitorul Oficial Partea I, Nr. 573/30.VII.2015) elimină Anexa 2 din ordinul anterior emis pentru scu­tirea de la plata impozitului pe venit în cazul programatorilor, anexă care pre­zenta specializările pe care trebuie să le fi absolvit beneficiarii acestei facilităţi fiscale.

  • Iohannis a promulgat Legea de aprobare a OUG privind bonurile fiscale, impozitul pe bacşiş- eliminat

    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative

    Legea a fost promulgată în forma în care ordonanţa nu mai prevede impozitarea bacşişului, decizie care va fi aplicată astfel din această lună, în sensul că bacşişul nu va mai fi evidenţiat distinct pe bon.

    Ordonanţa promulgată stabileşte doar că neemiterea bonului fiscal pentrut toate bunurile livrate şi serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară preţului de vânzare sau tarifului de prestare vor fi sancţionate.

    Legiferarea bacşişului, care trebuie evidenţiat pe un bon fiscal separat, a fost introdusă de Guvern prin Ordonanţa de Urgenţă 8/2015, care modifică şi completează mai multe acte normative.

    Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

    În luna mai, Guvernul a decis să legifereze bacşişul, care să fie astfel evidenţiat pe un bon fiscal separat şi să fie taxat cu 16%, dar la foarte scurt timp, pe fondul problemelor tehnice de aplicare, a renunţat la această măsură, spunând că obligaţia impozitării va fi anulată în Parlament, cu aplicare din luna iunie.

    Procesul legislativ din Parlament a durat însă mai mult decât era estimat, iar Camera Deputaţilor, for decizional, a anulat impozitarea după 1 iunie.

    De asemenea, Iohannis a semnat, miercuri, decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

     

     

  • Comercianţii nu vor scăpa de impozitul pe bacşiş de la 1 iunie. Măsura întârzie în Parlament

    “În câteva zile trebuie să plece din Parlament, apoi să fie transmis la preşedinte să fie promulgat”, a declarat vineri Teodorovici, după o conferinţă.

    Ministrul a anunţat pe 15 mai că obligativitatea taxării bacşişului va fi eliminată, întrucât deşi taxarea bacşişului a fost introdusă la solicitarea mediului de afaceri aplicarea acesteia ar fi extrem de dificilă.

    Teodorovici estima atunci că modificarea ar putea fi operată de la 1 iunie.

    Decizia a fost luată la numai o săptămână după introducerea impozitului pe bacşiş, după ce ministrul de resort a avut consultări pe această temă cu reprezentanţi ai industriei HoReCa, inclusiv din segmentul de piaţă al livrărilor la domiciliu, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale din industria funizorilor de servicii de taximetrie.

    Până la eliminarea impozitării, operatorii sau angajaţii acestora vor fi taxaţi cu 16%, iar după acel moment vor trebui să fie atenţi la sumele suplimentare aflate în casă.

    “Odată ce spunem foarte clar că bacşişul nu se mai reglementează şi nu mai devine obligaţie, revenim la normal, cu precizarea că agenţii economici trebuie să aibă grijă să nu mai aibă sume suplimentare în casă faţă de ceea ce încasează în mod oficial”, explica Teodorovici la momentul anunţului de eliminare a impozitării.

    Legiferarea bacşişului, care trebuie evidenţiat pe un bon fiscal separat, a fost introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 8/2015, care modifică şi completează mai multe acte normative.

    Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

  • Comercianţii nu vor scăpa de impozitul pe bacşiş de la 1 iunie. Măsura întârzie în Parlament

    “În câteva zile trebuie să plece din Parlament, apoi să fie transmis la preşedinte să fie promulgat”, a declarat vineri Teodorovici, după o conferinţă.

    Ministrul a anunţat pe 15 mai că obligativitatea taxării bacşişului va fi eliminată, întrucât deşi taxarea bacşişului a fost introdusă la solicitarea mediului de afaceri aplicarea acesteia ar fi extrem de dificilă.

    Teodorovici estima atunci că modificarea ar putea fi operată de la 1 iunie.

    Decizia a fost luată la numai o săptămână după introducerea impozitului pe bacşiş, după ce ministrul de resort a avut consultări pe această temă cu reprezentanţi ai industriei HoReCa, inclusiv din segmentul de piaţă al livrărilor la domiciliu, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale din industria funizorilor de servicii de taximetrie.

    Până la eliminarea impozitării, operatorii sau angajaţii acestora vor fi taxaţi cu 16%, iar după acel moment vor trebui să fie atenţi la sumele suplimentare aflate în casă.

    “Odată ce spunem foarte clar că bacşişul nu se mai reglementează şi nu mai devine obligaţie, revenim la normal, cu precizarea că agenţii economici trebuie să aibă grijă să nu mai aibă sume suplimentare în casă faţă de ceea ce încasează în mod oficial”, explica Teodorovici la momentul anunţului de eliminare a impozitării.

    Legiferarea bacşişului, care trebuie evidenţiat pe un bon fiscal separat, a fost introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 8/2015, care modifică şi completează mai multe acte normative.

    Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

  • Astăzi este termenul limită pentru depunerea declaraţiilor privind veniturile

    Declaraţia 200 privind veniturile realizate din România se depune de către persoanele fizice care au realizat în anul 2014, în mod individual sau într-o formă de asociere, venituri în bani sau în natură din România, provenind din activităţi independente; cedarea folosinţei bunurilor; activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, pentru care venitul net se stabileşte în sistem real; transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise; operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

    Contribuabilii care au efectuat în cursul anului fiscal de raportare cheltuieli pentru acordarea de burse private, conform legii, şi solicită restituirea acestora şi cei care optează pentru virarea unei sume reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil pentru susţinerea entităţilor nonprofit vor completa secţiunea corespunzătoare din formular. Contribuabilii care îşi exprimă această opţiune pot solicita direcţionarea acestei sume către o singură entitate nonprofit sau unitate de cult.

    Declaraţia se completează în două exemplare, iar originalul poate fi depus la organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îşi are adresa, unde se află domiciliul fiscal al împuternicitului sau curatorului fiscal, după caz, sau la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru contribuabilii persoane fizice, fără domiciliu fiscal în România care realizează venituri. Copia se păstrează de către contribuabil sau de către împuternicitul acestuia.

    Formularul 201, “Declaraţie privind veniturile realizate din străinătate” se completează şi se depune de către persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România şi persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul 2014, condiţia de rezidenţă prevăzută în Codul fiscal,  care au realizat în anul 2014 venituri din străinătate, impozabile în România. Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice în anul fiscal de raportare, precum şi impozitul aferent plătit în străinătate, exprimate în unităţi monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului.

    Declaraţia privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit se completează şi se depune de către persoanele fizice care realizează, în anul 2015, în mod individual, venituri impozabile din România, din activităţi agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, provenind din cultivarea produselor agricole vegetale; exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea; creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

    Declaraţiile menţionate se depun pe hârtie direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Declaraţiile se pun gratuit la dispoziţia contribuabilului. Data depunerii declaraţiei este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poştă, după caz. Formularele 200 şi 230 se pot transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin Spatiul Privat Virtual  sau pe baza unui certificat digital, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Nedepunerea formularelor 200, 201 şi 221 până la data de 25 mai 2015, inclusiv, se sancţionează cu amendă cuprinsă între 50 şi 500 lei.

    Modelul formularelor precum şi instrucţiunile de completare a acestora se găsesc pe portalul ANAF.