BusinessMagazin

Tag: imobiliare

  • Undă de şoc în în lumea imobiliarelor: Gigantul dezvoltator imobiliar China Evergrande a depus cererea de insolvenţă în SUA. Compania a intrat în incapacitate de plată în 2021, cu datorii totale de 340 miliarde de dolari sau 2% din PIB-ul Chinei

    Dezvoltatorul imobiliar China Evergrande şi-a cerut insolvenţa în SUA, în timp ce compania urmăreşte un acord de restructurare prelungit cu creditorii internaţionali care deţin obligaţiuni în valoare de miliarde de dolari, scrie Financial Times.

    Evergrande a intrat în incapacitate de plată pentru datoriile sale denominate în dolari la sfârşitul anului 2021, declanşând o criză de lichidităţi la nivelul întregului sector, care a afectat creşterea economică a Chinei şi a pus o presiune tot mai mare asupra factorilor de decizie politică de la Beijing.

    Un alt dezvoltator, Country Garden, cel mai mare constructor privat de locuinţe din China, care până de curând era considerat mai sigur decât mulţi dintre colegii săi cu grad ridicat de îndatorare, a ratat, de asemenea, luna aceasta, plăţile pentru datoriile sale internaţionale, iar grupul de investiţii Zhongrong a eşuat în mod similar să ramburseze plăţile pentru produsele sale de investiţii.

    Aceste incidente au reînnoit temerile legate de o încetinire a sectorului imobiliar, care, de obicei, reprezintă peste un sfert din activitatea economică a Chinei. Tulburările ameninţă să se extindă şi în alte domenii ale economiei, în condiţiile în care Beijingul se confruntă cu deflaţia, exporturile slabe şi creşterea şomajului în rândul tinerilor.

    Evergrande, cel mai îndatorat dezvoltator imobiliar din lume, cu datorii de 340 de miliarde de dolari, a publicat luna trecută date care indică pierderi de 81 de miliarde de dolari în 2021 şi 2022.

    Dosarul său de faliment depus la un tribunal din New York, semnat de reprezentantul străin al companiei, Jimmy Fong, se bazează pe aşa-numitul Capitol 15 adresat companiilor străine care doresc recunoaşterea restructurării lor în SUA.

    Se aşteaptă ca grupul să organizeze în această lună întâlniri cu creditorii din Hong Kong cu privire la un plan de restructurare propus în martie.

    Evergrande avea de plătit obligaţiuni internaţionale în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari în momentul intrării sale în incapacitate de plată şi a propus să ofere investitorilor obligaţiuni legate de filialele listate ale grupului din Hong Kong.

    Zeci de dezvoltatori chinezi au intrat în incapacitate 

  • Criza imobiliară din Suedia continuă să facă valuri: Încetinirea construcţiilor rezidenţiale din ultimii doi ani ameninţă să agraveze deficitul de noi locuinţe

    O încetinire bruscă a construcţiilor rezidenţiale în Suedia în ultimii doi ani ameninţă să agraveze deficitul de locuinţe din cea mai mare ţară nordică, raportează Bloomberg.
     
    Un indicator al construirii de noi locuinţe a rămas în iulie la cel mai scăzut nivel din ultimii aproape nouă ani, neschimbat faţă de luna precedentă, în condiţiile în care construcţiile au stagnat după un an de scădere a preţurilor locuinţelor, arată datele publicate miercuri. 
     
    Subcomponenta de locuinţe a indicatorului lunar Byggfakta semnalează acum o rată anuală de aproximativ 25.000 de locuinţe începute. Aceasta reprezintă mai puţin de jumătate din cele 63.000 de locuinţe care trebuie construite în fiecare an pentru a ţine pasul cu cererea, potrivit Consiliului Naţional al Locuinţelor din Suedia.
     
    Anul trecut, Suedia a suferit una dintre cele mai grave căderi ale preţurilor locuinţelor la nivel global, deoarece ratele ridicate ale inflaţiei şi înăsprirea politicii băncii centrale au redus puterea de cumpărare a consumatorilor şi au propulsat costul creditelor ipotecare. Scăderea preţurilor, combinată cu costul mai mare al creditelor şi al materiilor prime, a forţat multe companii de construcţii să-şi anuleze sau să-şi amâne proiectele.
     
    Indicatorul a scăzut cu peste 50% de la vârful atins în august 2021, înregistrând o scădere continuă până când s-a plafonat în iunie şi iulie, a precizat Byggfakta.
     
    „Construirea de noi locuinţe a scăzut puternic de la jumătatea anului 2021, dar acum dă semne de stabilizare la cele mai mici niveluri din punct de vedere istoric”, a declarat Tor Borg, şeful departamentului de analiză al Byggfakta. „Situaţia în cauză va genera un număr semnificativ mai mic de locuinţe pe piaţă”.
     
    O încetinire a activităţii din domeniul construcţiilor va afecta, de asemenea, producţia economică a Suediei, deoarece această industrie reprezintă aproximativ 11% din produsul intern brut şi are aproape 350.000 de angajaţi.
     

  • Imobiliarele se prăbuşesc, iar băncile fac tot posibilul să părăsească barca înainte să se scufunde definitiv: Nume mari din industria bancară precum JP Morgan sau Goldman Sachs s-au trezit că nu pot să scape de creditele imobiliare neperformante aşa uşor şi vor să se debaraseze de ele cu orice preţ

    Băncile care încă încearcă să vândă credite pentru proprietăţi comerciale se confruntă cu o piaţă secătuită şi problematică. În ultimele luni, creditori precum Goldman Sachs Group Inc. şi JPMorgan Chase & Co. au încercat să vândă datorii garantate de birouri, hoteluri şi chiar apartamente, dar mulţi dintre ei au descoperit că nu este uşor să facă ordine în portofoliile de credite, în condiţiile în care îngrijorările legate de sectorul imobiliar comercial au crescut puternic, scrie Bloomberg

    Creşterea din acest an a costurilor de împrumut a făcut ca sectorul imobiliar comercial să fie unul dintre cele mai afectate domenii ale economiei. Vânzările de proprietăţi, în special cele de clădiri de birouri, au încetinit serios, oferind proprietarilor şi creditorilor puţine repere pentru a determina valoarea anumitor active. În absenţa tranzacţiilor, părţile interesate urmăresc îndeaproape piaţa de vânzare a creditelor pentru a vedea ce preţ pot obţine în cele din urmă băncile pentru unele dintre împrumuturi.

    Băncile au fost nerăbdătoare să vândă tot ce au putut, uneori pentru a consolida lichidităţile sau pentru a evita situaţiile complicate care pot apărea atunci când un împrumut ajunge la scadenţă şi trebuie refinanţat. Potrivit lui Gregory Hagood, preşedinte al SOLIC Capital, pentru unii creditori, o uşoară reducere a preţului poate fi mai bună decât riscul ca aceştia să fie nevoiţi să fie executaţi silit şi să rămână în cele din urmă cu proprietatea.

    Goldman şi JPMorgan, împreună cu alte bănci, inclusiv Capital One Financial Corp. şi M&T Bank Corp. au încercat să vândă datorii imobiliare în ultimele luni, căutând cumpărători atât pentru vânzări punctuale, cât şi pentru tranzacţii cu portofolii de credite, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, care au cerut să nu fie identificate, citând informaţii private.

    Având în vedere că au loc atât de puţine vânzări, a fost dificil de estimat cât exact cât valorează împrumuturile. În plus, unii vânzători au devenit mai precauţi în privinţa ofertelor pe care le acceptă, mai ales după valul de falimente bancare de la începutul acestui an. Un preţ prea mic ar putea speria investitorii şi ar putea genera îngrijorări cu privire la sănătatea instituţiei financiare, potrivit lui Josh Zegen, cofondator al Madison Realty Capital, un creditor nebancar.
    Având în vedere precauţia băncilor de a accepta un preţ prea mic, unii creditori au ales să atragă cumpărătorii prin alte mijloace. Finanţarea vânzătorului a devenit o opţiune, în care vânzătorul îl ajută pe cumpărătorul împrumutului să finanţeze achiziţia.

    A devenit deosebit de dificil pentru datoriile legate de birouri – tipul de proprietate a cărei valoare s-a prăbuşit cel mai puternic în ultimele 12 luni. Reducerile de locuri de muncă şi creşterea numărului de locuri de muncă la distanţă au dus la un număr record de locuri de muncă vacante în marile oraşe, în timp ce costurile mai mari ale împrumuturilor au făcut ca finanţarea să fie mai dificilă.

    În unele situaţii, băncile se confruntă cu perspectiva de a rămâne cu proprităţile. Instituţii mari, cum ar fi Brookfield Asset Management Ltd., Blackstone Inc. şi un proprietar de birouri legat de Pacific Investment Management Co. au ales să îşi reducă pierderile în cazul unor clădiri, neachitând datoriile. În unele cazuri, proprietarii au înmânat cheile pentru anumite proprietăţi.

    Aareal Bank AG lucrează pentru a vinde datoriile pentru două clădiri din Manhattan unde proprietarii s-au retras . O unitate a băncii oferă credite neperformante pentru două birouri mari, unul în Financial District şi unul în prestigiosul Plaza District din Midtown.

    Chiar dacă băncile se străduiesc să se debaraseze de credite, unii creditori îşi controlează expunerea la proprietăţi imobiliare comerciale prin oprirea iniţierii de noi datorii. Bănci, inclusiv Fifth Third Bancorp, au declarat că au încetat să mai acorde credite pentru birouri.

    În lipsa unei pieţe ceva mai efervescente, apariţia unor evaluări coerente şi clare se lasă aşteptată, ceea aruncă atât imobiliarele cât şi sectorul bancar într-o mare de necunoscute.

     Pe de o parte, marii proprietari vin din spate cu credite neperformante, pe de alta băncile sunt obligate să găsească o soluţie la dilema creditelor, ca să nu provoace haos în sistemul bancar şi în economie, însă soluţiile întârzie să apară.

     

  • 6 luni de foc pentru imobiliarele româneşti: ce a fost şi ce urmează?

    Anul a început cu multe semne de întrebare pentru piaţa imobiliară, având în vedere fragila revenire post-pandemică, tensiunile din jur reflectate în economie, cât şi lipsa ofertei pe anumite segmente de piaţă. Cele 6 luni care au trecut nu au fost atât de rele pe cât se aşteptau clienţii şi jucătorii pieţei – iar ceea ce urmează are premisele să înscrie toate segmentele acesteia pe traiectoria „mai aproape de Vest”, atât prin prisma investiţiilor atrase, cât şi a preţurilor.

     

     

    Piaţa rezidenţială: paradoxul locuinţelor scumpe, dar accesibile în acelaşi timp pentru unele categorii de clienţi

    De la un ritm de scădere de 12% a numărului de tranzacţii imobiliare individuale în ultimul an, declinul ajunsese la 31% în primele trei luni din 2023 – totuşi, încă de pe atunci, reprezentanţii pieţei vorbeau în cadrul primelor ediţii ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro mai degrabă despre o normalizare a pieţei rezidenţiale, decât despre o criză. Din punctul de vedere al lui Adrian Stoichină, COO al Prima Development Group, motivele pentru care au scăzut vânzările în general în proiectele rezidenţiale din România, dar mai ales din Bucureşti, ţin de eligibilitatea clienţilor pentru credite ipotecare, din cauza creşterii nivelului de dobândă: pentru clienţii din zonele de mass market, rata bancară a ajuns să însemne o proporţie destul de mare din venitul pe care ei îl au lunar. Totuşi, el observă că astfel de scăderi sunt normale în piaţa imobiliară: „Este normal ca în ciclurile acestea economice să apară perioadele acestea de incertitudine sau de scăderi în care clienţii din piaţă aşteaptă. Ce vedem noi acum pe termen scurt, adică uitându-ne strict la orizontul acesta de unu-doi ani, este că volumul de vânzări este ceva mai mic, dacă ne uităm pe un ciclu de zece ani, volumul de vânzări rămâne cumva constant. Ce e foarte important astăzi în schimb cred că este stabilitatea pieţei, că nu avem dezvoltatori în dificultate, de pildă“. În pofida scăderii numărului de tranzacţii din piaţa rezidenţială din prima parte a anului, Cătălin Priscorniţă, CEO şi fondator al reţelei de agenţii imobiliare Blitz, este de părere că nu asistăm la o prăbuşire a pieţei, motiv pentru care  scăderile de preţuri ar putea ajunge la maximum 10%-15% până la finalul anului. Pe de altă parte, Cosmin Savu-Cristescu, managing directorul Redport Capital, spunea că ei se poziţionează contra opiniei generale, care indică o tendinţă de scădere: „Preţul nu are de ce să scadă pentru că preţurile actuale nu sunt decât o reflecţie a pieţei construcţiilor, atât a materialelor de construcţii, cât şi a lucrărilor de construcţii în general, prin urmare, atâta vreme cât preţul de edificare nu ne permite să coborâm preţul de vânzare, nici nu putem să facem acest lucru şi atunci aşteptarea noastră este ca preţurile nu doar să nu coboare, dar pe măsură ce piaţa materialelor de construcţii şi piaţa manoperei vor continuă să crească într-un ritm al lor propriu, este foarte probabil ca şi preţurile locuinţelor să mai crească, cel puţin pe segmentul nostru.“ Admite însă că pe fondul pe fondul inflaţiei şi al creşterii dobânzilor la creditele ipotecare, pe alte segmente din piaţa rezidenţială, cu preţuri mai scăzute, este posibil să existe volume mai scăzute de tranzacţionare şi poate politici comerciale mai agresive din partea dezvoltatorilor în sensul aplicării unor discounturi care să recupereze eventual un volum mai mai scăzut de tranzacţii. Lentoarea în materie de tranzacţii pare că nu se observă pe nişa imobiliarelor premium sau de lux. Potrivit Nicoletei Manea, CEO şi CEO al ANG Luxury Estates, în zona Floreasca, una dintre cele mai frumoase zone ale Capitalei, preţurile pornesc de la 5.000 de euro/metru pătrat construit şi cresc în funcţie de etaj şi de vedere. În zonele Dorobanţi, Primăverii preţurile se plasează în jurul a 6.000 – 7.000 de euro/metrul pătrat. „Cel mai scump imobil pe care îl avem în momentul de faţă costă 9 milioane de euro şi este un apartament cu terasă pe Kiseleff – acolo deja preţurile sunt de peste 10.000 de euro/metru pătrat.“ Zone de interes pentru proprietăţile de lux sunt însă şi Herăstrău, OMV Pipera, Fabrica de Glucoză: „Am mare încredere că acolo va fi un pol foarte bun de investiţii – acum preţurile de acolo sunt în jur de 3.000 de euro/metru pătrat construit“. De ce nu există mai multe astfel de proprietăţi? Din cauza lipsei ofertei – „Unul dintre motivele principale ţine de viziunea dezvoltatorilor, care, din punctul meu de vedere, s-a conturat în această direcţie tot acum trei ani, când am început noi să vindem genul ăsta de proprietăţi“.

    În ceea ce priveşte creditarea, aceasta a înregistrat o scădere de aproximativ 25%, având în vedere datele de la Banca Naţională citate de Anca Bidian, fondatoare şi CEO al brokerului de credite Kiwi Finance, care includ însă şi refinanţările, nu doar creditele ipotecare noi: „Vom vedea până la sfârşitul anului de unde provine această scădere în creditare pe creditele ipotecare; din plaja clienţilor cu venituri mici până la medii, care probabil că nu s-au mai calificat la sumele necesare“. Pe de altă parte însă, Anca Bidian a mai menţionat că, în oraşele mari, sumele necesare cumpărării unei locuinţe pentru clienţii cu venituri mici oricum nu mai erau suficiente, nici în alte condiţii de piaţă. „Preţurile caselor sunt la un nivel unde veniturile mici până în medii se califică mai greu, iar asta este cumva o normalitate – trebuie să nu uităm că atunci când îţi cumperi o casă trebuie să ai confortul că poţi să o achiţi.“ În ceea ce priveşte accesibilitatea locuinţelor, potrivit indexului imobiliar Kiwi Finance lansat recent, în ciuda creşterii preţurilor locuinţelor, aceasta s-a îmbunătăţit: la sfârşitul primului semestru din 2023, preţul mediu pentru apartamente şi case a ajuns la valoarea de 1.483 euro/mp, în urcare cu 5,5% faţă de valoarea de înregistrată la sfârşitul T3/2022 (1.406 euro/mp). În paralel, salariul mediu net la nivel naţional a avansat cu 15,5%, până la 4.543 lei (915 euro) în mai 2023, de la 3.933 lei (800 euro) în iulie 2022. În aceste condiţii, indicele agregat de accesibilitate a locuinţelor s-a îmbunătăţit semnificativ, până la 1,62, un nivel record, de la 1,76 în urmă cu nouă luni. „A crescut preţul imobilelor în majoritatea oraşelor, cei doi poli din acest punct de vedere fiind Timişoara şi Braşov, dar a crescut şi accesibilitatea locuinţelor. Accesibilitatea nu e în relaţie directă cu «ieftin sau cu scump», ci se ia în calcul şi creşterea veniturilor – iar veniturile medii au crescut – creşterea e de trei ori mai mare decât creşterea preţului caselor – astfel că a devenit mai accesibil să achiziţionezi o casă decât în urmă cu un an – e un paradox, dar aşa e piaţa“, a explicat Anca Bidian. La polul opus se află din perspectiva accesibilităţii Oradea şi Constanţa, însă CEO-ul Kiwi Finance este optimist în potenţialul pe termen lung al acestui oraş. De altfel, Mihai Pop, broker RE/MAX Prime Capital din Oradea, argumenta şi el dinamismul acestui oraş prin prisma creşterii preţurilor din 2020 şi până în prezent: creşterea a fost de aproape 40% din 2020 până în 2023, în condiţiile în care foarte puţine alte oraşe din România au înregistrat astfel de creşteri ale preţului mediu pe metru pătrat. Calitatea vieţii, încurajată de obiectivul parcurgerii oraşului în doar 15 minute, de parcuri şi investiţii în spaţiile publice, infrastructura şi apropierea de oraşul Budapesta, precum şi investiţiile în industria din zonă, încurajează dinamica pieţei rezidenţiale din Oradea, unde încep să se mute atât locuitori din oraşe mai mici precum Satu Mare şi Baia Mare, cât şi din Cluj-Napoca.

    Pe termen lung, şi investitorii străini sunt încrezători în dezvoltarea pieţei rezidenţiale din România. Din punctul de vedere al lui Jan Demeyere, cofondator şi partener al Speedwell, chiar dacă va dura ceva timp ca această perioadă de încetinire să se încheie, comparând România cu alte oraşe europene, este optimist: „După criza din 2008, băncile au fost extrem de atente legat de finaţarea proiectelor de aici, astfel, că acum piaţa este sănătoasă. România este avantajată de contextul în care se vorbeşte despre nearshoring, în care companii se mută din China şi investesc în Europa de Est –„Ucraina este un dezastru, în special pentru oamenii de acolo, dar deschide noi oportunităţi pentru ţările din jur; în ceea ce priveşte România, văd investiţii uriaşe în infrastructură, pe care nu le-am văzut în ultimii 20 de ani, de când am venit în România.“ Ne merge mai bine decât ţărilor vestice în actualul context? „Sunt sigur 100% că lucrurile stau mai bine aici decât în pieţele vestice, nici nu se pune problema, avem mai mulţi investitori belgieni în Speedwell şi vedem dificultăţile cu care se confruntă în Europa de Vest, nu doar pentru finanţarea proiectelor, cât şi legat de o marjă de profit tot mai mică. În plus, în Europa de Est există o cerere uriaşă pentru standarde înalte de locuire. Cred că e mai bine aici decât în Europa de Vest, pentru noi concentrarea este Europa de Est, nu doar România, dar vorbim şi despre Polonia şi despre alte ţări estice care au şansa să devină extrem de importante în Europa.“  

     

    Piaţa office: birouri mai puţine, dar mai atent amenajate

    „Piaţa cu siguranţă a scăzut. Asta este clar din punctul de vedere al volumului total raportat la stocul de spaţii de birouri – piaţa a scăzut şi era firesc să se întâmple aşa. O întrebare relevantă pe care eu mi-aş pune-o şi la care ne uităm toţi cei care activăm în domeniul acesta este dacă va continua să scadă. Ideea principală pe care ne vom concentra va fi capacitatea companiilor de a-şi convinge angajaţii să vină la birouri“, a spus George Didoiu, director tenant services în cadrul Colliers, în una dintre ediţiile de la începutul anului ale ZF Real Estate by Storia.ro. Potrivit  informaţiilor  companiei pe care el o reprezintă prezentate în emisiune, stocul total de birouri a ajuns la 3,3 milioane de metri pătraţi în Bucureşti, iar anul trecut livrările s-au situat la puţin peste 100.000 de metri pătraţi, având în vedere că într-un context normal suprafaţa totală livrată s-ar fi plasat în jurul a 250.000 de metri pătraţi. Multe dintre proiecte au fost întârziate sau oprite din cauza pandemiei. „Aş spune că probabil între 40% şi 60 % din totalul proiectelor care ar fi trebuit să fie livrate au fost oprite sau mult amânate. Am avut proiecte care ar fi trebuit să fie livrate în 2023, a căror construcţie trebuie să înceapă în 2021, iar acest lucru nu s-a mai întâmplat. Se vor livra în 2025-2026  – aşa că au fost mai degrabă suspendate, dar livrarea acestora nu se va întâmpla în 2024 pentru că acum lucrurile sunt în continuare în expectativă.“ Iar perspectivele nu sunt optimiste nici pentru anii ce urmează: „Anul acesta vom avea din nou în jur de 100.000 de metri pătraţi despre care ştim sigur că vor veni în piaţă, iar în 2024 ne aşteptăm să fie un volum foarte mic de livrări. Se anunţă un an de tranziţie, iar una dintre discuţiile pe care noi le avem este dacă actualul context favorizează proprietarii sau chiriaşii şi este pentru prima oară, cel puţin în ultimul deceniu postcriză, din 2008 încoace să spunem, în care răspunsul este foarte punctual“. Un trend important care va influenţa piaţa office ţine de cât spaţiu „dau înapoi“ chiriaşii: „Există exemple destul de importante şi bine cunoscute de lumea avizată, nume de companii care vor să dea suprafeţe suprafeţe mari înapoi şi fie că le oferă spre subînchiriere, fie încearcă să încheie contractele cu proprietarii. Dar această perioadă, coroborată cu faptul că ne aşteptăm ca la anul să fie livrări de clădiri noi foarte puţine, ne va ajuta să ne gândim că suntem într-o piaţă a chiriaşilor. Mă aştept ca începând cu anul viitor, pe măsură ce volumul de cerere va acoperi tot mai mult din spaţiile vacante, pentru că  acest volum de cerere nu va fi întâmpinat şi de multe clădiri noi care să vină pe piaţă, să facem tranziţia spre o piaţă a proprietarilor. Şi mă aştept ca asta să se întâmple poate cam prin 2024“.

    Adaptarea la un mod de muncă hibrid a adus, în majoritatea companiilor, şi necesitatea unei reamenajări a spaţiului de muncă, ce s-a transpus într-o dublare a businessului Workspace Studio, care a bifat o cifră de afaceri de aproximativ 20 de milioane de euro anul trecut.  Companiile investesc între 350 şi 1.000 euro/mp pentru reamenajarea birourilor postpandemie. Dacă în 2019, cel mai bun an al companiei de până atunci, businessul se plasa la 9-10 milioane de euro, în 2022, acesta s-a dublat pe seama interesului crescut al companiilor pentru regândirea spaţiilor de birou, iar cifra de afaceri a Workspace Studio a depăşit pragul de 20 de de milioane de euro. Horaţiu Didea, managing partner al Workspace Studio, spune că acum sunt din ce în ce mai solicitate soluţiile de design axate pe ergonomie, colaborare şi pe sociologia muncii, care să aducă o calitate mai bună a lucrului la birou. Potrivit unui studiu internaţional citat de el, 49% dintre angajaţi muncesc în prezent în regim hibrid, iar 35% dintre ei vin în fiecare zi la birou (studiul face referire strict la angajaţii tip knowledge-workers, nu se referă la angajaţii din zona de producţie, de pildă – n.red.).  

     

    Piaţa spaţiilor logistice şi industriale: o creştere înceată, dar sigură

    Ana Dumitrache, country head al dezvoltatorului cu capital olandez CTP România, vorbea la începutul anului despre contextul economic şi geopolitic care aducea perspective bune de dezvoltare a pieţei spaţiilor logistice şi industriale din România, care are şanse să devină numărul 1 la nivel european. Pe de altă parte, când vine vorba de atragerea de investiţii în producţie, ea sublinia că mai avem de lucrat la capitolul „ospitalitate“, care poate compensa chiar şi gradul de dezvoltare al infrastructurii. „Centrul Europei a reprezentat, istoric, destinaţia principală pentru logistica mare în Europa – Cehia şi Polonia au fost destinaţiile principale pentru crearea de centre logistice. Ce s-a întâmplat în ultimii 2-3 ani este o descentralizare a acestor zone de logistică şi o regionalizare mai degrabă a centrelor logistice, pentru că furnizorii şi producătorii trebuie să fie cât mai aproape de utilizatorul final, atât din punctul de vedere al timpului de livrare, cât şi din punctul de vedere al amprentei de carbon“, a observat ea. Ea crede că această tendinţă va continua, motivele fiind evidente: „Amplasarea geografică a Bucureştiului este extraordinară, România este a doua ţară ca dimensiune şi populaţie din Europa Centrală şi de Est, Bucureştiul este al cincilea oraş din Europa ca număr de locuitori, suntem în proximitatea Greciei, Turciei şi avem clienţi care fac livrări şi-n Orientul Mijlociu; suntem o ţară europeană“. Toate aceste avantaje vor conduce la continuarea dezvoltării pieţei logistice, mai ales când vine vorba de Capitală. „Bucureştiul este destinaţia principală şi va rămâne aşa o lungă perioadă de timp. Din punctul meu de vedere, pentru că vorbim aici despre poziţia geografică, asta e foarte greu să baţi orice ai face. Bucureştiul rămâne într-o poziţie absolut privilegiată în România din punctul acesta de vedere, pentru că aş zice că Bucureştiul este un hub regional, nu România. Bucureştiul şi mai mult vestul Bucureştiului.“ Datele recente prezentate de Silviu Pop, head of research în cadrul Colliers România, indicau o accelerare substanţială la nivelul pieţei locale pe nişa spaţiilor logistice şi industriale: dacă înainte de pandemie, prin 2017 – 2019, discutam în general de aproximativ 450.000 de metri pătraţi închiriaţi anual în medie în România acum, doar în prima jumătate de an am avut aproximativ jumătate de milion de metri pătraţi închiriaţi, cu menţiunea că  includem aici doar tranzacţiile raportate public, cu siguranţă că nivelul real este mult mai mare – proabil că discutăm de încă 150.000 – 200.000 de metri pătraţi. Astfel, deja nivelul înregistrat este cu aproximativ 20% peste primul semestru al anului trecut. Aproximativ o treime din cererea de închiriere de spaţii logistice a venit din zona Bucureştiului şi a împrejurimilor în prima parte a anului, în condiţiile în care, în alţi ani, discutam şi 50%-70% pondere a Capitalei în total activitate. De altfel, mai observă Pop, aproximativ jumătate din stocul de spaţii moderne de depozitare de la nivelul întregii  ţări se află în Bucureşti. Reprezentanţii Colliers cred că există mult loc de creştere în România (pe piaţa spaţiilor logistice şi industriale – n.red.), cu undeva cu până în 10% pe an, pe o perioadă destul de lungă de timp de acum înainte, măcar până să depăşim 10-11 milioane de metri pătraţi închiriabili la nivelul României. Ştefan Surcel, consultant industrial agency, Cushman & Wakefield Echinox, a observat şi el că potenţialul de dezvoltare există în continuare, dacă ne raportăm la pieţe din regiune precum Cehia, de pildă, unde suprafaţa spaţiilor de depozitare a ajuns la 10 milioane de metri pătraţi, iar în Polonia, la 28 de milioane de metri pătraţi. În ceea ce priveşte evoluţia preţului pe metrul pătrat din România, dacă în 2017 acesta se situa la în jur de 3,7 – 3,8 euro/mp, azi a ajuns la 4,2 – 4,5 euro/mp în Bucureşti: „Creşterea preţului este şi o consecinţă a creşterii preţurilor de construcţie, precum şi a faptului că a existat o cerere constantă de spaţii noi de depozitare. Ne aşteptăm cumva la o creştere mai lentă în următorii ani“. Ce urmează pentru această piaţă în perioada următoare? „Cu siguranţă o să avem şi intrări noi pe piaţă. Noi suntem în discuţii destul de avansate pentru unităţi mari de depozitare în România, de unde să se acopere zona de sud-est a Europei şi chiar şi nordul Africii.  (…) Cred că ar fi nevoie de o susţinere mai bună din partea autorităţilor. Multe companii aleg să meargă în Ungaria sau Polonia tocmai pentru că autorităţile de acolo sunt mult mai deschise să ofere ajutoare de stat, infrastructura e mai bine pusă la punct, deşi forţa de muncă e mai scumpă în ţările respective“. Zonele noi care se conturează din perspectiva spaţiilor logistice sunt regiunea Moldovei – există dezvoltatori care au cumpărat terenuri la Iaşi şi Bacău şi sunt în proces de autorizare, cât şi zona de sud a ţării – Craiova, Slatina, Piteşti. Lucrurile nu stau rău nici când vine vorba de investiţiile în centre comerciale: potrivit lui Marius Barbu, group asset director al NEPI Rockcastle, în timp ce în unele regiuni din Europa de Vest dezvoltarea de malluri a devenit nesustenabilă, în România şi în regiunea Europei Centrale şi de Est mai există loc de creştere.  Tensiunile de la graniţă fac ca ţara noastră să fie printre primele când vine şi din acest punct de vedere. „România a devenit un spaţiu sigur pentru a investi. În contextul actual, România alături de Polonia au devenit spaţii care oferă siguranţă, forţă de muncă bine calificată şi, să zicem, un sistem politic stabil. Şi atunci investiţiile planificate iniţial în Ucraina sau în alte zone vin acum către noi, observăm că sunt redirecţionate către România sau ţările din zonă, ceea ce este un tren foarte bun pentru ţara noastră, pe care ar fi păcat să îl pierdem“, a spus el.   

     

    „Anul 2023 s-a ambiţionat să fie mai bun decât toate predicţiile multor voci şi, dacă ne uităm la el în acest moment, observăm că avem următoarele caracteristici: pe piaţa imobiliară numărul tranzacţiilor a scăzut, dar nici nu s-a prăbuşit, nici nu a îngheţat, aşadar avem o scădere de circa 20%; chiar şi cu acest nivel, suntem cu 50%-60% peste anul 2019. Metaforic vorbind, am coborât de la etajul opt la etajul şapte, dar nu ne-am prăbuşit.“

    Anca Bidian, CEO al brokerului de credite Kiwi Finance

    „Preţurile actuale nu sunt decât o reflecţie a pieţei construcţiilor, atât a materialelor de construcţii, cât şi a lucrărilor de construcţii în general, prin urmare, atâta vreme cât preţul de edificare nu ne permite să coborâm preţul de vânzare, nici nu putem să facem acest lucru şi atunci aşteptarea noastră este ca preţurile nu doar să nu coboare, dar pe măsură ce piaţa materialelor de construcţii şi piaţa manoperei vor continuă să crească într-un ritm al lor propriu, este foarte probabil ca şi preţurile locuinţelor să mai crească, cel puţin pe segmentul nostru.“

    Cosmin Savu-Cristescu, managing director la Redport Capital

     „După vânzarea unui apartament cu două camere în Cluj-Napoca, poţi cumpăra aproape două în Oradea, iar preţul chiriilor este similar.“ 

    Mihai Pop,  broker şi cofondator RE/MAX Prime Capital

    „În zonele bune ale oraşului scăderile faţă de perioada de dinaintea războiului sunt de undeva la 45% ca volum de vânzare, iar pe zonele din afara oraşului, adică pe zonele de mass market sau pe zonele periferice, scăderile sunt chiar mai semnificative, de undeva la 75% faţă de volumul de dinainte.“

    Adrian Stoichină, COO al Prima Development Group, ZF Real Estate by Storia.ro.

     

    „Dacă vorbim de casele de lux din zona Pipera – Iancu Nicolae, cred că există cel puţin zece clienţi care aşteaptă o supercasă; în prezent cred că există două-trei la vânzare, care costă 2 milioane de euro şi care îndeplinesc toate sau mare parte din caracteristicile pe care le doresc clienţii noştri. Proporţia este de 80% – 20% în general când vine vorba de cererea şi oferta din piaţa de lux.“ 

    Nicoleta Manea, cofondator şi CEO, ANG Luxury Properties

    „Piaţa imobiliară din România este în plină dezvoltare, deşi ni se pare că este un boom imobiliar uriaş, încă suntem cu mult în urma ţărilor din jurul nostru, mai ales a Poloniei, Ungariei, Cehiei şi această fază de maturizare ne va duce către crearea unei pieţe de închirieri. În momentul de faţă, România, care are un procentaj uriaş de proprietari, de peste 96%, nu are încă format un profil de client care să se ducă înspre închiriere, însă prin acest proiect suntem convinşi că printre altele vom reuşi să aducem şi această noutate în piaţă.“

    Florin Suicescu, director operaţional al Forty Management

    „Sunt sigur 100% că lucrurile stau mai bine aici decât în pieţele vestice, nici nu se pune problema, avem mai mulţi investitori belgieni în Speedwell şi vedem dificultăţile cu care se confruntă în Europa de Vest, nu doar pentru finanţarea proiectelor, cât şi legat de o marjă de profit tot mai mică. În plus, în Europa de Est există o cerere uriaşă pentru standarde înalte de locuire. Cred că e mai bine aici decât în Europa de Vest, pentru noi concentrarea este Europa de Est, nu doar România, dar vorbim şi despre Polonia şi despre alte ţări estice care au şansa să devină extrem de importante în Europa.“

    Jan Demeyere, cofondator şi partener al Speedwell

    „Investiţiile în Emirate au devenit atât de atrăgătoare pentru români în ultimii ani, încât s-a creat o adevărată frenezie, cel puţin în piaţa imobiliară. Românii sunt unii dintre investitorii principali în zona imobiliară din Emirate. Mai exact, ei ocupă unul dintre primele 10 locuri din acest punct de vedere.“

    Casiana Duşa, avocat partener specializat în drept emiratez al NAI România şi Republica Moldova

    „Dacă anul trecut trebuia să sun 10 clienţi cumpărători pentru a reuşi să stabilesc trei vizionări la faţa locului, la proprietate, în acest moment reuşesc să stabilesc trei vizionări la o proprietate sunând 80 de clienţi.“

    Cristian Angheloiu, broker şi proprietar al agenţiei imobiliare Top Estate Team

    „Inflaţia nu ne afectează. Toate cele 60 de vile din prima fază a proiectului s-au vândut înainte de finalizarea acestei etape.“

    Mircea Dragomir, chief operating officer, National Golf & Country Club

    „Din fericire, piaţa şi-a revenit foarte puternic, pentru că dacă războiul îi determina pe oameni să aibă lichidităţi, să fie pregătiţi pentru a fugi din ţară, şi-au dat seama că asta nu este o soluţie ideală – băncile ne protejează banii şi investiţiile, dar până la o anumită sumă. Atunci, oamenii şi-au dat seama că imobiliarele sunt un activ de refugiu. Unul dintre citatele mele preferate este că imobiliarele inteligente sunt cel mai bun vehicul de transport bani în timp şi valoare.“

    Raul Ţărnaru, CEO şi fondator, Novarion

    „Spre deosebire de criza economică anterioară, băncile au fost flexibile şi au oferit posibilitatea clienţilor să facă transferul la credite cu dobândă fixă. Procedura a fost una destul de simplistă, în sensul în care se depune o cerere la banca respectivă şi se face transferul pe dobânda fixă.“

    Cătălin Marin, managing partner al SVN România Credit and Financial Solutions

    „Dezvoltatorii sunt mult mai bine capitalizaţi decât în perioada aceea, iar achiziţiile speculative sunt într-o proporţie mult mai mică, aş spune. Este normală această scădere de a numărului de tranzacţii, având în vedere fiind atât inflaţia care mănâncă din venitul disponibil. Oamenii sunt în aşteptare şi aşteaptă cumva ca aceste dobânzi, să se regleze şi cel mai probabil, conform declaraţiilor celor de la BNR, în a doua parte a anului ar trebui să vedem o inflaţie cu o singură cifră, respectiv dobânzi pe un trend de scădere, nu neapărat mai scăzute decât acum, dar trendul să fie acela de scădere.“

    Georgian Marcu, broker imobiliar şi proprietar al agenţiei Green Angels

    „În multe ţări din Europa unde piaţa este reglementată, densitatea de agenţi imobiliari este de trei-patru ori mai mare decât în România. Avem în vedere însă şi faptul că în România nici măcar nu ştim exact câţi agenţi imobiliari există, ci doar estimăm, pentru că ei nu sunt înregistraţi niciunde, nu trec prin niciun filtru care să dea posibilitatea unei entităţi să inventarieze numărul de oameni activi. Evident, breasla agentului imobiliar este destul de firavă în piaţa din România, legea ar trebui să nască noi oportunităţi pentru această profesie, pe de-o parte, şi pentru modelul de agenţie imobiliară care coagulează mai mulţi agenţi imobiliari şi servicii conexe, pe de alta.“

    Răzvan Cuc, preşedinte al reţelei de francize imobiliare RE/MAX România

    „O persoană singură, care câştigă salariul mediu în România are nevoie de aproximativ două luni ca să îşi cumpere un metru pătrat de spaţiu de locuit. În Bucureşti, are nevoie de 1,7 luni mai exact  – este un indice de accesibilitate foarte bun; în România, în general, indicele de accesibilitate este încă foarte bun, comparativ cu restul Europei. şi nu vorbim doar despre comparaţia cu oraşe mari şi scumpe din punct de vedere imobiliar, cât şi cu cele din ţările vecine.“

    Răzvan Ceapă, head of operations Storia.ro şi OLX Imobiliare

    „Nu există un blocaj total, pentru că autorizaţia de construire nu se raportează doar la proiecte rezidenţiale de 100-200-500 de unităţi, ci se referă la numărul de autorizaţii de construire per ansamblu. De asemenea, este important să avem în vedere faptul că se pun pe piaţă, în Bucureşti şi în împrejurimi, circa 24.000 de unităţi noi în Bucureşti şi împrejurimi, în perioada următoare (dar fără să avem datele oficiale încă). Au fost proiecte rezidenţiale noi care au obţinut autorizaţii, iar această blocare a PUZ-urilor a dus cumva la mutarea ofertei către zone adiacente Bucureştiului, dar care sunt foarte aproape, cum ar fi, de exemplu, Pipera, care în accepţiunea multora este în Bucureşti.“

    Gabriel Voicu, vicepreşedinte, SVN România

    „La începutul anului 2023, pe segmentul chiriilor, vedem o efervescenţă foarte mare. Noi am analizat datele din 10 oraşe din România, cele mai mari oraşe cu cea mai mare activitate pe segmentul de chirii, ca să ne facem o idee, Bucureştiul fiind cel mai mare, Arad cel mai mic oraş analizat şi am văzut cum, chiar şi în luna ianuarie, care, istoric, nu e una foarte puternică pe segmentul de chirii, a existat un interes foarte, foarte crescut. Dacă ne uităm, de exemplu, la interacţiunile dintre potenţialii chiriaşi şi cei care postează un anunţ pe platforma noastră, acestea au crescut cu 21% de la an la an.“

    Monica Dudău, marketing manager, Storia.ro şi OLX Real Estate

    „Nu mai suntem doar o destinaţie pentru investiţii, ci avem şi investitori care se uită către investiţii în afara României, iar acesta este un lucru încurajator, foarte interesant şi când vorbim despre imobiliare. Avem investitori români care se uită la pieţele din afară, avem  exemple şi pe segmentul rezidenţial, cât şi pe segmentul de birouri. Avem dezvoltatori care vor să dezvolte proiecte pe care le-au început în România şi merg mai departe cu ele în regiune. Avem pe pe zona de birouri, investitori care îşi construiesc portofoliul în România, în paralel cu cel din din regiune. Şi România nu mai este astfel doar un cap de linie, ci este o destinaţie, una din primele destinaţii pentru investitori.“

    Gabriel Blăniţă, director asociat al Colliers România

    „Sistemele de iluminat inteligent pot aduce economii ale consumului de energie cu până la 50-60% din energia consumată în mod normal (în sistemele tradiţionale – n.red.).“

    Dan Ovidiu Vătăjelu, CEO al Flash Lighting Services, o companie axată pe proiectarea, construirea şi gestionarea sistemelor inteligente de iluminat, şi preşedinte al ARI – Asociaţia Română pentru Iluminat

    „Piaţa cu siguranţă a scăzut. Asta este clar din punctul de vedere al volumului total raportat la stocul de spaţii de birouri – piaţa a scăzut şi era firesc să se întâmple aşa. O întrebare relevantă pe care eu mi-aş pune-o şi la care ne uităm toţi cei care activăm în domeniul acesta este dacă va continua să scadă. Ideea principală pe care ne vom concentra va fi capacitatea companiilor de a-şi convinge angajaţii să vină la birouri.“

    George Didoiu, director tenant services în cadrul Colliers România

    „E adevărat că sunt foarte multe spaţii goale, dar  businessul nostru creşte şi avem foarte mult de amenajat pentru că acele spaţii care rămân ocupate sunt schimbate pentru a susţine noul fel de a munci.“

    Horaţiu Didea, managing partner al furnizorului de soluţii de amenajări pentru spaţii de birouri Workspace Studio

    „Există un anume grad de optimism în ceea ce priveşte industria noastră datorită unor tendinţe pe care le-am observat şi noi, iar cine poate să le transforme în oportunităţi sigur că are doar de câştigat. Noi credem că suntem în zona fericită a economiei mondiale în momentul de faţă.“

    Ana Dumitrache, country head, CTP România

    „Piaţa românească de spaţii logistice şi industriale ar putea ajunge la 10-11 milioane de metri pătraţi închiriabili la nivelul României.“

    Silviu Pop, head of research, Colliers România

    „Încă suntem departe de acest prag (maxim ca dezvoltare al numărului de malluri, atins în Statele Unite – n.red.), dar avem câteva zone care sunt la limită în vestul Europei; în România, există încă zone care sunt neacoperite, dar estimările noastre sunt ca în următorii 5-7 ani să zicem, dacă se păstrează nivelul de investiţii actual, să va ajunge şi aici la un platou, o zonă sustenabilă care va fi greu de depăşit.“ 

    Marius Barbu, group asset director al NEPI Rockcastle

    ZF Real Estate by Storia.ro este prima emisiune dedicată exclusiv afacerilor din imobiliare, în care discutăm în detaliu cu specialiştii pieţei despre toate ramurile acesteia – rezidenţial, piaţa spaţiilor industriale şi logistice, office şi comercial. În cadrul acestui material, vă prezentăm concluziile primului sezon al emisiunii, care s-a întins pe primele şase luni ale anului curent.

  • Un paradis imobiliar se pregăteşte să se confrunte cu dezastrul: Marii proprietari de locuinţe şi-au asumat datorii enorme pe care sperau să le plăteacă din chirii. Nota de plată a ajuns la un trilion de dolari şi nu există suficienţi bani pe masă pentru a o achita

    Blocurile de locuinţe, considerate mult timp un paradis în lumea imobiliarelor, ajung să se transforme încet într-un cancer pentru universul american al real-estateului, scrie The Wall Street Journal.

    Investitorii au crescut preţurile apartamentelor timp de ani de zile, atraşi de creşterea constantă a chiriilor şi de perspectiva unor profituri uriaşe. Mulţi şi-au asumat prea multe datorii, aşteptând să poată creşte chiriile suficient de repede pentru a le achita, iar nota de plată însumează acum 1 trilion de dolari.

    Investitorii sunt puşi într-o situaţie complicată în care vor trebui să returneze sume uriaşe de bani pe care nu i-au încasat aşa cum se aşteptau, ceea ce ar putea duce la un val de credite imobiliare neperformante. În oraşe precum Los Angeles sau San Francisco proprietarii intră în faliment pe bandă rulantă, iar declinul pare să nu se oprească.

    Spre deosebire de clădirile de birouri şi centrele comerciale, care au fost afectate puternic de munca la distanţă şi de comerţul electronic, apartamentele de închiriat au rate de neocupare scăzute. Principala problemă a sectorului apartamentelor nu este lipsa cererii – chiriile au crescut vertiginos din 2020 – ci ratele dobânzilor.

    Creşterea bruscă a costurilor datoriilor de anul trecut ameninţă acum să lichideze mulţi proprietari de locuinţe de închiriat din întreaga Americă. Valorile clădirilor de apartamente au scăzut cu 14% pentru anul încheiat în iunie, după ce au crescut cu 25% în anul precedent, potrivit agregatorului de date CoStar. Această scădere este aproximativ aceeaşi cu cea a valorilor birourilor.

    Restanţele la creditele ipotecare asociate blocurilor de locuinţe sunt scăzute, dar în creştere. Costurile de împrumut s-au dublat, creşterea chiriilor încetineşte, iar cheltuielile de construcţie sunt în creştere.

    Valoarea creditelor ipotecare restante a crescut de peste două ori în ultimul deceniu, ajungând la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari, potrivit Mortgage Bankers Association. Aceasta reprezintă aproape de două ori mai mult decât valoarea datoriilor pentru birouri. Furnizorii de date adaugă că o datoria asociată apartamentelor de închiriat a ajuns la 980,7 miliarde de dolari şi urmează să ajungă la scadenţă între 2023 şi 2027.

    Proprietarii de clădiri multifamiliale din Los Angeles, Houston şi San Francisco au intrat în incapacitate de plată într-un episod care vizează mii de apartamente.

    Blackstone, cel mai mare manager de active alternative din lume, a intrat în incapacitate de plată pentru ipotecile a 11 clădiri de apartamente din Manhattan, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune.

    Clădirile de apartamente au reputaţia de a fi o investiţie imobiliară comercială cu risc mai scăzut. Acestea au avut performanţe relativ bune chiar şi în perioadele de recesiune, inclusiv în timpul crizei financiare din 2008-2009, când piaţa imobiliară s-a prăbuşit. Oamenii au întotdeauna nevoie de un loc unde să locuiască, iar în perioadele de criză, foştii proprietari de locuinţe se îndreptau către piaţa de închiriere.

    De asemenea, inflaţia a permis proprietarilor să majoreze chiriile mai mult decât de obicei, ceea ce a sporit valoarea clădirilor lor.

    Chiriile cerute au crescut cu 25% în 18 luni, în intervalul 2021 şi 2022, potrivit site-ului de închirieri Apartment List.

    În condiţiile în care locuinţele sunt puţine, dezvoltatorii transformă mai multe birouri goale în apartamente. Dar nu toate clădirile sunt candidate la reutilizare, chiar dacă peste 1 miliard de metri pătraţi de spaţii de birouri sunt vacante în SUA.

    Pentru mulţi investitori, aceşti factori au justificat plata unor preţuri ridicate. Proprietarii clădirilor de apartamente au împrumutat adesea peste 80% din valoarea clădirii de pe pieţele de obligaţiuni. Cele mai multe împrumuturi pentru apartamente sunt credite ipotecare cu rată fixă, pe termen lung. În timpul pandemiei, însă, investitorii au contractat mai multe împrumuturi pe termen mai scurt, cu rată variabilă.

    Mulţi dintre aceşti investitori au mărit chiriile în mod agresiv, mizând pe faptul că ar putea vinde clădirile sau refinanţa datoriile la evaluări mult mai mari odată ce clădirile ar genera venituri mai mari din chirii.

    Însă puţini au anticipat că ratele dobânzilor ar putea creşte atât de repede, împingând în jos valoarea clădirilor şi forţând proprietarii să se refinanţeze la rate mult mai mari. Băncile regionale, o sursă crucială de finanţare, acordă astăzi mult mai puţine împrumuturi, ceea ce face mai dificilă refinanţarea creditelor ipotecare. Creşterea chiriilor a încetinit brusc în multe oraşe din SUA, în timp ce inflaţia şi creşterea primelor de asigurare au majorat costul de funcţionare a clădirilor.

    Chiar şi unii investitori veterani în domeniul imobiliar care au rezistat furtunilor din trecut par vulnerabili. Veritas Investments, unul dintre cei mai mari proprietari din San Francisco, şi partenerii săi au intrat în incapacitate de plată a datoriilor care susţin 95 de clădiri de închiriat în cursul anului trecut. Ca urmare, riscă să piardă mai mult de o treime din portofoliul său din San Francisco.

     

  • Ţara din Europa care se confruntă cu o criză imobiliară de proporţii

    Preţurile locuinţelor din Marea Britanie s-au prăbuşit puternic după creşterea costurilor de împrumut, iar perspectivele economice nu sunt deloc optimiste. Pe fondul acestor factori cererea a scăzut semnificativ, scrie Bloomberg.

    Primele date concrete privind preţurile din ultima lună indică faptul că cele 13 creşteri ale ratei dobânzii de la Banca Angliei de la sfârşitul anului 2021 au pus la încercare capacitatea consumatorilor de a plăti mai mult pentru proprietăţi. Piaţa se află acum în cea mai adâncă prăbuşire de la criza financiară globală de acum mai bine de un deceniu.

    Nationwide Building Society a declarat că preţurile au scăzut cu 3,8% faţă de acum un an, cel mai mult din 2009 şi peste scăderea de 3,5% din luna precedentă. Economiştii se aşteptau la o scădere uşor mai mare, de 4%.

    „Accesibilitatea locuinţelor rămâne o problemă pentru cei care caută să cumpere o casă cu un credit ipotecar”, a declarat Robert Gardneer, economistul şef al Nationwide.

    Până în prezent, preţurile au evitat prăbuşirea care părea posibilă în toamna anului trecut, când bugetul  premierului de atunci Liz Truss a făcut ca costurile de împrumut să urce la maximele ultimilor 14 ani. În noiembrie, Nationwide avertizase asupra unei potenţiale scăderi de 30% a preţurilor în cel mai negru scenariu.

    Economiştii avertizează că ratele ipotecare tot mai mari şi creşterea vertiginoasă a costului vieţii vor cântări puternic asupra preţurilor proprietăţilor pentru tot anul 2023.

    Nationwide a precizat că în iunie au fost încheiate 86.000 de tranzacţii imobiliare, ceea ce reprezintă un nivel cu 15% mai mic decât cel înregistrat în urmă cu un an şi cu aproximativ 10% mai mic decât cel de dinaintea pandemiei. Constructorii de case şi-au redus proiectele anticipând un număr mai mic de cumpărători.

    Compania de materiale de construcţii Travis Perkins Plc a raportat venituri mai mici şi o scădere de 31% a profitului operaţional ajustat, pe fondul „slăbiciunii semnificative” din sectorul imobiliar din Marea Britanie.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Ionuţ Negoiţă, dezvoltator imobiliar: Vedem o dorinţă a clienţilor de a grăbi lucrurile, astfel încât să prindă TVA de 5% la achiziţia locuinţelor

    Temerile că TVA-ul la achiziţia locuinţelor ar putea creşte de la 5% la 9%, dacă guvernul va decide astfel, au făcut ca unii clienţi să grăbească procesul de achiziţie în ultimele zile, spune Ionuţ Negoiţă, dezvoltator imobiliar care are în derulare proiectele HILS din zona Pallady din Bucureşti.

    „Vedem o dorinţă a clienţilor de a grăbi lucrurile, astfel încât să prindă TVA de 5% la achiziţia locuinţelor. Au fost câţiva clienţi care ne-au spus asta în ultimele zile”, spune Ionuţ Negoiţă.

    El este de părere că momentul în care vin aceste modificări fiscale – neadoptate încă, dar în dezbatere în această perioadă – este nepotrivit, deoarece există deja un context dificil pentru piaţa imobiliară.

    „Lucrurile deja merg greu, vânzările s-au redus la jumătate de când a izbucnit războiul şi au rămas acolo, dar cu eforturi mari. Aceste măsuri vin să complice şi mai mult situaţia. Dacă se va trece la TVA de 9%, vor fi afectaţi în primul rând cei cu posibilităţi reduse, iar numărul tranzacţiilor va scădea şi mai mult. Problema este aceea că, într-un context deja prost, în care în mod normal ar fi trebuit să fie acordat un ajutor, se vine de fapt cu mai multe complicaţii.”

    În final, crede Ionuţ Negoiţă, este posibil ca impactul să fie total opus, iar încasările la buget să scadă în loc să crească.

    „O altă problemă este şi cea legată de eliminarea facilităţilor pentru firmele de construcţii. Odată cu OUG 114/2018, au apărut multe contracte, care au fost declarate de firme, însă cu cât se măreşte taxarea, cu atât va creşte munca la negru.”

    Ionuţ Negoiţă este fondatorul HILS Development, compania care ridică în partea de est a Capitalei proiectele HILS Pallady (cu 1.908 apartamente finalizate) şi HILS Brauner (cu 1.350 de apartamente, ridicat integral şi în curs de finisare, cu termen de predare în martie 2024). Acestea sunt doar două dintre zecile de proiecte rezidenţiale care au fost demarate în ultimii ani în zona Theodor Pallady din Bucureşti. Ionuţ Negoiţă a mai dezvoltat, în aceeaşi zonă a Capitalei, ansamblul Palladium Residence şi spunea recent că vrea să investească şi într-un proiect de birouri care să completeze componenta comercială din zonă.

    Măsurile discutate de guvern în aceste zile cu scopul creşterii veniturilor la buget au inflamat toţi jucătorii din economie, cei din domeniul imobiliar fiind printre cei vizaţi. Potrivit draftului vehiculat în ultima săptămână, dar neasumat de guvern, există în principal trei măsuri cu impact direct asupra pieţei imobiliare.

    Una dintre ele prevede că „orice persoană fizică poate achiziţiona, începând cu data de 1 septembrie 2023, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/ alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 9%”.

    Cea de-a doua măsură spune că „impozitul pe deţinerea mai multor proprietăţi imobiliare se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra diferenţei dintre suma valorilor impozabile individuale comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere şi plafonul de 2.500.000 lei”.

    A treia măsură precizează că „impozitul pe tranzacţiile imobiliare cu clădiri rezidenţiale se calculează, la prima vânzare, prin aplicarea unei cote de 5% asupra preţului de vânzare al fiecărei clădiri rezidenţiale vândute, din care se scade valoarea de 600.000 lei, fără a lua în considerare taxa pe valoarea adăugată aferentă”.

    Practic, spun dezvoltatorii imobiliari şi consultanţii, se elimină cota de 5% TVA pentru tranzacţiile cu locuinţe de până în 120 de metri pătraţi şi se introduce cota de 9% TVA, se majorează la 1% impozitul pentru cei care deţin una sau mai multe proprietăţi a căror valoare sare de 2,5 milioane de lei şi se introduce, la tranzacţiile cu locuinţe, o taxă de 5% aferentă sumei care depăşeşte nivelul de 600.000 de lei, faţă de 3% în prezent.

    Coaliţia PSD-PNL lucrează pe un document masiv, care cuprinde câteva zeci de pagini de creşteri de taxe şi taxe noi, pentru a aduce mai mulţi bani la buget în acest an şi, mai ales, anul viitor. Printre principalele măsuri se numără majorări de TVA pentru unele produse, eliminarea mai multor excepţii fiscale, dar şi taxe noi, precum 5% pe vânzările imobiliare sau 1% pe proprietăţi mai valoroase de 500.000 de euro.

     

  • Ţara din Europa care se confruntă cu o criză imobiliară de proporţii. Preţurile locuinţelor s-au prăbuşit la cele mai mici niveluri din ultimii 14 ani, iar analiştii sunt de părere că dezastrul e doar la început

    Preţurile locuinţelor din Marea Britanie s-au prăbuşit puternic după creşterea costurilor de împrumut, iar perspectivele economice nu sunt deloc optimiste. Pe fondul acestor factori cererea a scăzut semnificativ, scrie Bloomberg.

    Primele date concrete privind preţurile din ultima lună indică faptul că cele 13 creşteri ale ratei dobânzii de la Banca Angliei de la sfârşitul anului 2021 au pus la încercare capacitatea consumatorilor de a plăti mai mult pentru proprietăţi. Piaţa se află acum în cea mai adâncă prăbuşire de la criza financiară globală de acum mai bine de un deceniu.

    Nationwide Building Society a declarat că preţurile au scăzut cu 3,8% faţă de acum un an, cel mai mult din 2009 şi peste scăderea de 3,5% din luna precedentă. Economiştii se aşteptau la o scădere uşor mai mare, de 4%.

    „Accesibilitatea locuinţelor rămâne o problemă pentru cei care caută să cumpere o casă cu un credit ipotecar”, a declarat Robert Gardneer, economistul şef al Nationwide.

    Până în prezent, preţurile au evitat prăbuşirea care părea posibilă în toamna anului trecut, când bugetul  premierului de atunci Liz Truss a făcut ca costurile de împrumut să urce la maximele ultimilor 14 ani. În noiembrie, Nationwide avertizase asupra unei potenţiale scăderi de 30% a preţurilor în cel mai negru scenariu.

    Economiştii avertizează că ratele ipotecare tot mai mari şi creşterea vertiginoasă a costului vieţii vor cântări puternic asupra preţurilor proprietăţilor pentru tot anul 2023.

    Nationwide a precizat că în iunie au fost încheiate 86.000 de tranzacţii imobiliare, ceea ce reprezintă un nivel cu 15% mai mic decât cel înregistrat în urmă cu un an şi cu aproximativ 10% mai mic decât cel de dinaintea pandemiei. Constructorii de case şi-au redus proiectele anticipând un număr mai mic de cumpărători.

    Compania de materiale de construcţii Travis Perkins Plc a raportat venituri mai mici şi o scădere de 31% a profitului operaţional ajustat, pe fondul „slăbiciunii semnificative” din sectorul imobiliar din Marea Britanie.

    „Există o mare incertitudine în rândul persoanelor care doresc să cumpere o casă nouă, aşa că nu este de mirare că preţurile au continuat să scadă în iulie, atât pe lună, cât şi pe an. Este probabil ca preţurile locuinţelor să scadă în continuare pentru restul anului 2023”, a declarat declarat Nicola Schutrups, director general la The Mortgage Hut, un broker de credite ipotecare.

    BOE a majorat ratele pentru a reduce inflaţia, care a atins la sfârşitul anului trecut un maxim al ultimelor patru decenii. Economiştii anticipează încă un sfert de punct joi, la 5,25%, ceea ce ar fi cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Între timp, traderii estimează o şansă de 40% pentru o majorare de jumătate de punct în această săptămână, iar ratele ar urma să se apropie de 6% până în februarie.

    Nationwide a estimat că persoanele care câştigă un salariu mediu şi care caută o proprietate tipică pentru un prim cumpărător cu un avans de 20% ar vedea că plăţile ipotecare lunare reprezintă 43% din salariul lor net la o rată ipotecară de 6%, în creştere de la 32% în urmă cu un an.

    „Deşi este probabil ca activitatea să rămână moderată pe termen scurt, ratele sănătoase de creştere a veniturilor nominale, împreună cu preţurile modeste ale locuinţelor, ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea accesibilităţii locuinţelor în timp, mai ales dacă ratele ipotecare se vor modera odată ce rata bancară va atinge un nivel maxim”, a declarat Gardner.

     

  • Cunoscuta familie de investitori turci Tatlycy, proiect imobiliar de anvergură în Sectorul 2 al Capitalei

    Încă din anul 1960, familia de investitori şi dezvoltatori imobiliari turci Tatlycy a contribuit permanent la modernizarea şi industrializarea Turciei. Cu 20 de ani în urmă, familia s-a concentrat asupra dezvoltărilor imobiliare, iar acum îşi extinde aria de acţiune şi în România. 

    Posesoare a unui vast portofoliu de imobiliare în Turcia, în locaţii privilegiate şi la standardele cele mai înalte, familia Tatlycy va ridica – prin compania Tat Development Center – un ansamblu de clădiri compus din corpul A şi corpul B, cu regim de înălţime 3S+P+13E+14E duplex, pe Bulevardul Barbu Văcărescu nr. 241-273, în sectorul 2 al Capitalei.

    Proiectul de anvergură a prins viaţă după ce familia Tatlycy a achiziţionat un teren de 8.978 mp în zonă, iar ansamblul de clădiri, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii companiei Tat Development Center, va reprezenta nu numai o provocare, ci şi o abordare modernă a spiritului urbanistic.

     

    Ansamblul de clădiri va beneficia de funcţiuni mixte dispuse pe mai multe niveluri

    Ansamblul de clădiri va beneficia de funcţiuni mixte dispuse pe mai multe niveluri, fiind vorba despre funcţiuni complementare locuirii: parcări auto, parcare pentru biciclete, bazine de retenţie a apelor pluviale, rezervor de apă pentru stingerea incendiilor, cameră pompe, adăposturi pentru protecţia civilă, case de scări, lifturi, holuri, locuinţe colective, comerţ, servicii şi birouri.


    Ansamblul construit de Tat Development Center va cuprinde, totodată, 221 apartamente:

     

    • 47 apartamente cu 1 cameră
    • 53 apartamente cu 2 camere
    • 54 apartamente cu 3 camere
    • 57 apartamente cu 4 camere
    • 1 apartament cu 5 camere
    • 1 apartament cu 6 camere
    •  8 apartamente cu 4 camere tip duplex

    Distanţa între corpul A şi corpul B va fi de 23,20 m, iar în incintă vor fi amenajate platforme pietonale, alei carosabile penrtu acesul în subsol, cu asigurarea spaţiului verde pe sol natural.

     

     

    Asigurarea locurilor de parcare

    Pentru asigurarea locurilor de parcare, proiectul familiei Tatlycy propune trei niveluri de subsol, comun pentru cele două corpuri, şi parcare la nivelul terenului, cu acces din str. Barbu Văcărescu  şi str. Gheorghe Ţiţeica.

    Vor fi asigurate, astfel, 361 locuri de parcare simple, din care:

    • 5 locuri de parcare la nivelul solului – cu acces din str. Barbu Văcărescu
    • 98 de locuri de prcare la nivelul subsolului 1 – din care 15 locuri aplasate la exterior cu acces din str. Gheorghe Ţiţeica
    • 127 locuri de parcare la nivelul subsolului 2
    • 131 locuri de parcare la nivelul subsolului 3

    Încă din anul 1990, familia de investitori turci Tatlycy a poziţionat şi dezvoltat proiecte imobiliare reprezentând peste 1 milion de metri pătraţi de spaţiu rezidenţial şi birouri comerciale, într-o perspectivă adaptată cerinţelor unei pieţe moderne în continuă transformare

  • Când bogaţii devin şi mai bogaţi: Amancio Ortega, părintele Zara, bifează o nouă bornă a bogaţiei după ce portofoliul său imobiliar a ajuns să valoreze 20 de miliarde de dolari. Averea acestuia este estimată la peste 75 de miliarde

    Investiţiile imobiliare ale miliardarului din industria modei Amancio Ortega au înregistrat o creştere de 19% a valorii în 2022, pe măsură ce s-a extins în domeniul logisticii şi a „colecţionat” noi clădiri de apartamente de lux, scrie Bloomberg.

    Portofoliul imobiliar deţinut de fondatorul Inditex a fost evaluat la 18,1 miliarde de euro (20,1 miliarde de dolari) în 2022, în creştere de la 15,3 miliarde de euro în 2021, potrivit unui comunicat transmis joi de Pontegadea, firma care administrează averea lui Ortega. Portofoliul imobiliar al lui Ortega este cel mai mare din rândul miliardarilor din Europa.

    Cel mai bogat om din Spania a cheltuit anul trecut aproximativ 1 miliard de dolari pe depozite din SUA, în prima sa mişcare de a investi în industria de logistică după ani de zile în care s-a concentrat în principal pe imobiliare comerciale.

    Pontegadea trebuie să cheltuiască aproape 2 miliarde de euro pe an, bani pe care îi primeşte sub formă de dividende de la participaţia de 59% pe care Ortega o deţine la Inditex, proprietar, printre altele, al mărcilor de îmbrăcăminte Zara şi Bershka.

    Din cauza structurii sale juridice şi fiscale, Pontegadea trebuie să investească toate veniturile pe care le primeşte de la Inditex în decurs de un an şi în investiţii considerate „economie reală” – ceea ce înseamnă că nu poate plasa bani în obligaţiuni şi alte tipuri de titluri de valoare. În 2022, Pontegadea a avut venituri de 2,5 miliarde de euro, iar dividendele Inditex au reprezentat 1,7 miliarde de euro. Cifra de afaceri din afacerile imobiliare a crescut cu 21%, la 782 milioane de euro.

    Achiziţiile de logistică din SUA au inclus fabrici în Pennsylvania şi Texas, făcându-l pe Ortega, în vârstă de 86 de ani, landlord al unor companii precum Amazon.com Inc, TJX Cos şi FedEx Corp.

    În 2022, Ortega a cumpărat, de asemenea, două proprietăţi rezidenţiale, un zgârie-nori de 64 de etaje în Seattle şi o clădire de apartamente pe Dutch Street din New York.

    Anul acesta, Ortega a acceptat să plătească 115 milioane de dolari pentru primul său depozit european din Venlo, în Olanda, şi a cumpărat o fabrică la est de Los Angeles folosită de Walmart Inc.

    Achiziţiile recente marchează cei mai recenţi paşi pentru diversificarea unui portofoliu axat în mod istoric pe clădiri de birouri şi de retail de referinţă, inclusiv sediul Meta Platforms Inc. din Seattle, clădirea istorică Haughwout Building din Manhattan sau Adelphi din Londra.

    Ortega are o avere netă de 76,5 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.