BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Veşti bune pentru milioane de salariaţi: Angajaţii vor avea parte de o minivacanţă de patru zile

    La începutul lunii ianuarie, românii care lucrează la stat sau la privat vor avea parte de o minivacanţă de patru zile, ca urmare a faptului că urmează sărbătorirea Bobotezei. Astfel, zilele de 6 ianuarie (luni – Botezul lui Ioan) şi 7 ianuarie (marţi – Botezul Domnului) vor fi zile libere legale

    Zilele libere care urmează în 2025 sunt:

    24 ianuarie (vineri – Ziua Unirii Principatelor)

    18 aprilie  (vineri) – Vinerea Mare

    20 – 21 aprilie (duminică şi luni) – Paştele

    1 mai (joi – Ziua Muncii);

    8 – 9 iunie (duminică şi luni) – Rusalii

    15 august (vineri – Sfânta Maria);

    30 noiembrie (duminică – Sfântul Andrei);

    1 decembrie (luni – Ziua Naţională a României);

    25 şi 26 decembrie (joi şi vineri – prima şi a doua zi de Crăciun).

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

  • Marcel Ciolacu: „Reformăm statul şi reducem cheltuielile publice pentru a proteja economia”

    Printre aceste măsuri se numără îngheţarea salariilor demnitarilor, reducerea finanţării pentru partide cu 25% şi îngheţarea angajărilor în sectorul public pentru anul 2025.

    Premierul a subliniat că sporurile şi premiile suplimentare pentru bugetari vor fi eliminate, iar fiecare leu plătit în salarii va fi justificat prin criterii de performanţă şi evaluări. De asemenea, Guvernul va iniţia un proces de desfiinţare şi comasare a instituţiilor publice redundante şi va înfiinţa un Departament pentru eficientizarea activităţii guvernamentale, care va lucra exclusiv cu specialişti guvernamentali în regim pro bono.

    Ciolacu a precizat că, pe lângă reducerea cheltuielilor, sunt necesare măsuri pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat. În acest sens, Guvernul va elimina facilităţile fiscale existente şi va introduce un sistem fiscal catalogat drept „echitabil”.

    Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi va fi aplicată gradual pentru a evita un şoc economic, afectând circa 30.000 de IMM-uri, reprezentând 10% din total, care vor beneficia însă de sprijin prin scheme de ajutor de stat.

    Premierul a subliniat că impozitul pe construcţiile speciale va fi aplicat doar după consultări cu marile companii, iar impozitul pe dividende va fi aliniat la nivelul impozitului pe venit, de 10%, menţinând România printre ţările din UE cu cele mai mici rate de impozitare la acest capitol.

    În final, Ciolacu a transmis un mesaj ferm către companiile care externalizează profiturile şi evită plata taxelor, cerându-le să respecte obligaţiile fiscale. Totodată, premierul a făcut un apel către pensionari şi cetăţenii cu venituri mici, promiţând că măsurile de acum vor permite Guvernului să găsească resurse financiare pentru indexarea pensiilor sau acordarea unui sprijin suplimentar în 2025.

    El a solicitat solidaritate din partea companiilor, prin îngheţarea preţurilor pentru o perioadă de şase luni, în semn de sprijin pentru populaţie şi economia naţională. Măsurile anunţate, potrivit premierului, sunt esenţiale pentru a asigura stabilitatea financiară şi a reduce presiunile economice asupra românilor.

     

  • Premierul Marcel Ciolacu: Adoptăm măsuri ferme pentru a proteja România de riscuri financiare majore

    Premierul a subliniat că deficitul bugetar ridicat, de 3,92% din PIB peste nivelul prevăzut în buget, impune măsuri urgente pentru a evita riscuri economice severe.

    Ciolacu a anunţat că Guvernul va adopta Ordonanţa „Trenuleţ”, care urmăreşte reducerea deficitului bugetar la 7% în 2025, în conformitate cu angajamentele asumate faţă de Comisia Europeană.

    Premierul a respins acuzaţiile că această ordonanţă ar reprezenta austeritate, explicând că măsurile sunt structurate pentru a stopa creşterea cheltuielilor statului, a reduce risipa bugetară şi a creşte veniturile la buget prin reforme structurale incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Premierul a apărat deciziile luate de Guvern în acest an, menţionând majorările de pensii şi salarii, investiţiile în infrastructură, sănătate şi energie, subvenţiile pentru menţinerea preţurilor la utilităţi şi eliminarea inechităţilor pentru pensionari. Aceste măsuri, a spus el, au fost esenţiale pentru „a face dreptate pentru milioane de oameni şi a sprijini economia”.

    Ciolacu a avertizat că lipsa unor măsuri economice responsabile ar putea duce la scăderea rating-ului de ţară, alungarea investitorilor şi creşterea dobânzilor la împrumuturi, ceea ce ar genera recesiune, falimente şi şomaj. El a subliniat importanţa menţinerii accesului la fondurile europene şi din PNRR, care sunt esenţiale pentru modernizarea României.

    Ciolacu a încheiat spunând: „Ca prim-ministru, sunt pregătit pentru orice critică. În acest mandat nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient. Criticaţi-mă pe mine, dar lăsaţi România să meargă înainte şi să se dezvolte. Nu se poate altfel!”

  • USR acuză Guvernul Ciolacu de măsuri economice imorale şi neconstituţionale

    Într-un comunicat, USR condamnă adoptarea „ordonanţei trenuleţ” fără o consultare reală cu patronatele şi sindicatele, subliniind că măsurile propuse reprezintă „un atentat la stabilitatea economică a României”.

    Printre principalele critici se numără reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, şi eliminarea facilităţilor fiscale în sectoare cheie, precum construcţiile şi IT-ul. Conform USR, aceste măsuri au fost luate fără respectarea prevederilor Codului Fiscal, care impune un termen de minimum 6 luni înainte de intrarea în vigoare a modificărilor.

    Cătălin Drulă, deputat USR, a acuzat Guvernul de încălcarea statului de drept prin adoptarea unor măsuri neconstituţionale. „Ciolacu continuă aceleaşi politici imorale, ilegale şi iresponsabile. Nota de plată este dată mediului privat, sufocat de noi taxe, în timp ce clientela de partid se îmbogăţeşte”, a declarat Drulă.

    Cristian Ghinea, senator USR, a subliniat contradicţia între promisiunile electorale şi măsurile luate: „Este inacceptabil ca Guvernul să pună pe umerii antreprenorilor noi taxe cu doar două zile înainte de aplicare, în timp ce promitea stabilitate şi predictibilitate.”

    USR avertizează că noile măsuri vor duce la închiderea firmelor, pierderea locurilor de muncă şi scumpirea produselor. De asemenea, eliminarea facilităţilor fiscale în construcţii, IT, agricultură şi industria alimentară este considerată o măsură pripită şi fără justificare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

    USR cere retragerea ordonanţei în forma actuală şi iniţierea unor consultări reale cu mediul de afaceri şi partenerii sociali. De asemenea, partidul solicită adoptarea unor politici economice care să reducă risipa bugetară şi să sprijine mediul privat, fără a împovăra suplimentar contribuabilii.

    Guvernul este acuzat de incompetenţă şi lipsă de transparenţă, încheind anul 2024 fără a accesa fonduri din PNRR şi fără progrese semnificative în implementarea reformelor necesare.

     

  • Eliminarea scutirilor fiscale pentru angajaţii din ITC condamnată de Federaţia Sindicatelor

    Această scutire, care urma să expire în 2028 conform Codului Fiscal, a fost eliminată fără consultare prealabilă, generând nemulţumiri şi îngrijorări în rândul angajaţilor şi companiilor.

    Impact negativ asupra economiei şi lucrătorilor
    Potrivit Federaţiei, eliminarea scutirii fiscale va reduce veniturile reale ale angajaţilor din IT&C şi va destabiliza companiile care îşi bazează planificarea fiscală pe politici predictibile. Într-un sector strategic deja afectat de provocări geopolitice şi economice, măsura va avea un efect de domino, afectând atât angajaţii, cât şi competitivitatea economică a României.

    Lipsa dialogului social şi a transparenţei
    Federaţia acuză Guvernul de ignorarea principiilor dialogului social. Varianta iniţială a ordonanţei transmisă Consiliului Naţional Tripartit nu includea această măsură, dar o versiune actualizată a fost publicată cu doar câteva ore înaintea şedinţei de guvern. Acest proces grăbit subminează încrederea populaţiei şi a partenerilor sociali, alimentând criza de încredere în instituţiile statului.

    Solicitările Federaţiei Sindicatelor din IT&C
    Federaţia cere retragerea acestei măsuri din ordonanţă şi iniţierea unui dialog real cu partenerii sociali pentru identificarea unor soluţii sustenabile. De asemenea, subliniază necesitatea respectării principiilor de predictibilitate fiscală şi a transparenţei în luarea deciziilor.

    Într-un context economic fragil, cu un deficit guvernamental de peste 8% din PIB, Federaţia avertizează că astfel de măsuri pot afecta pe termen lung un sector strategic esenţial pentru competitivitatea economică a ţării.

     

  • Din cauza jocurilor politice ale lui Iohannis/PSD/PNL/Ciolacu/Ciucă/Servicii, vom avea o notă de plată pe care nu o vom putea duce: Ordonanţa Austerităţii este doar începutul unor revolte economice, politice şi sociale care vor urma

    Nu ştiu ce jocuri politice au vrut să facă PSD/Ciolacu, PNL/Ciucă, Iohannis, Serviciile şi toţi cei care le ţin “oalele de noapte” (Patul lui Procust – Camil Petrescu), dar toţi aceştia au aruncat economia, ţara, România, în aer. 

    Toţi aceşti analfabeţi politici de mai sus, care au vrut “să şi-o tragă” unul celuilat, au dus la apariţia lui Călin Georgescu şi a acestui cutremur politic care afectează România de sus până jos, blocând alegerile prezidenţiale fără niciun rezultat, dar cu punerea la îndoială a întregului sistemul politic din România. 

    Nici nu ne dăm seama acum ce costuri vom plăti din cauza jocurilor politice, ce pierderi economice vom avea (scădere economică, blocarea salariilor, darea oamenilor afară etc.), financiare (dobânzi mai mari, risc de ţară mai mare etc.), sociale (ura privind opinia fiecăruia, ura dintre bogaţi şi săraci, ura dintre salariaţi, directori şi patroni, proteste în stradă, tensiuni sociale) şi pierderi politice (este pusă la îndoială opţiunea euroatlantică a României şi înţelegerile privind apartenenţa la UE şi NATO). 

    Tot acest joc politic ne costă: 

    – Creşterea riscului politic şi economic privind România: creşterea CDS-ului României (riscul de intrare în faliment)

    – Scăderea ratingului de ţară al României şi aruncarea în categoria “Junk”: deja agenţiile de rating au schimbat perspectiva privind România de la “Stabil” la “Negativ”, iar de aici nu mai este decât un pas pentru trecerea la scăderea ratingului de ţară. 

    – Dobânzi mai mari la lei şi creşterea expunerii pe valută a României: în decembrie, din cauza cutremurului politic, Ministerul Finanţelor a plătit dobânzi mai mari, cu 40-50 de milioane de lei în plus, iar anul viitor, când necesarul de finanţare este cuprins între 250-300 de milioane de lei, vom plăti în plus faţă de dobânzile pe care ar fi trebuit să le plătim încă 1,5-2,5 miliarde de lei, adică 300-500 de milioane de euro. Cu aceşti bani s-ar fi putut face un spital, s-ar fi putut crea zece şcoli noi, s-ar fi putut construi o sală nouă de spectacole care să înlocuiască Sala Palatului; dacă extrapolăm creşterea dobânzilor cu un punct procentual pe o perioadă de zece ani, vom ajunge să plătim în plus dobânzi de 3-5 miliarde de euro. 

    – Creşterea accelerată a datoriei publice: pentru că avem nevoie de o finanţare bugetară mai mare la dobânzi mai mari, creşterea datoriei publice va creşte mult mai repede decât aşteptările şi ne vom izbi de zid mult mai repede.

    – Includerea României pe lista roşie a investitorilor: unii vor pleca de tot când ne va scădea ratingul, alţii vor cere dobânzi mai mari ca să rămână, alţii nu vor mai veni. 

    – Creşterea riscului de ţară, costurile mari de împrumut ale României vor duce la scăderea valorii activelor româneşti.

    – Scăderea Bursei: deja piaţa bursieră din România era percepută ca fiind supraevaluată faţă de bursele din jur, iar acum ceea ce se întâmplă pe scena politică şi ce va urma în economie vor constitui motive pentru revizuirea aşteptărilor în jos. 

    – Pilonul II de Pensii, unde 8,2 milioane de români au o parte din banii de pensie, va fi afectat de scăderea valorii titlurilor de stat româneşti şi scăderea acţiunilor la Bursă. 

    – Cursul valutar leu/euro va fi sub o presiune imensă: nu se ştie cât va ma putea BNR să ţină cursul stabil, având în vedere tensiunile economice şi financiare care vor urma. 

    – Ordonanţa “Trenuleţ”/Ordonanţa Austerităţii  va duce la creşterea inflaţiei: toate impozitele şi taxele vor fi transferate în costurile finale, va urma scăderea consumului, scăderea încasărilor la buget, iar finalul va fi o scădere economică în T1, T2, T3/2025.

    – Scăderea economică va duce la un deficit bugetar şi mai mare, ceea ce va însemna că guvernul Ciolacu 2 sau cine va fi la Palatul Victoria, va trebui să majoreze alte taxe şi impozite. 

    – Din cauza scăderii economice care va urma, instabilităţii fiscale, lipsei de credibilitate a guvernului, companiile private – atât cele româneşti, cât şi cele străine – vor opri investiţiile, vor opri angajările, vor opri majorările de salarii şi vor începe să dea oameni afară (am văzut acest lucru în 2009/2010/2011/2012).

    – Toate aceste măsuri fiscale vor lovi companiile în cascadă, iar economia îşi va reveni doar după 4-5 ani: instabilitatea economică va lovi cel mai mult în companiile antreprenoriale româneşti – micro, mici, mijlocii, care nu prea au capacitatea şi nici banii de a face faţă turbulenţelor economice. 

    – Băncile îşi vor reduce creditarea din cauza majorării riscului, ceea ce va afecta cel mai mult companiile româneşti; guvernul nu prea mai are capacitate de a acorda garanţii pentru credite, ceea ce va însemna că băncile nu îşi vor asuma riscuri mai mari. 

    – Proiectele publice de investiţii sunt puse sub semnul întrebării pentru că nu sunt bani suficienţi pentru toată lumea. 

    – Piaţa imobiliară rezidenţială se va bloca şi mai mult pentru că nimeni nu ştie ce să facă acum, dacă să mai cumpere sau nu. Dacă dezvoltatorii nu îşi vând proiectele, nu mai au bani să înceapă altele noi. 

    Poate o parte dintre aceste măsuri fiscale din Ordonanţa “Trenuleţ” ar fi fost adoptate şi dacă nu am fi avut cutremurul politic. Dar problema este că în acest moment România a ajuns pe o listă roşie, punându-se la îndoială opţiunea politică. 

    Toţi politicienii români folosesc această expresie proastă “Câinele nu pleacă niciodată de la măcelărie”, pe ideea că investitorii străini nu vor pleca din România pentru că aici fac profit şi o duc bine. Din păcate nu este aşa – cea mai bună dovadă este că gigantul german E.ON vrea să plece cât mai repede şi alături de el mai sunt grupuri vestice care s-au săturat de administraţia politică şi publică din România, de promisiunile celor care sunt la putere şi de lipsa de decizii a guvernului/ministerelor/miniştrilor/autorităţilor publice/funcţionarilor publici. 

    Problema este că, deşi a crescut enorm în ultimii douăzeci de ani (de la un PIB de 30 de miliarde de euro am ajuns la 350 de miliarde de euro pe an, de la un salariu mediu de 150 de euro/lună am depăşit 1.000 de euro/lună), România nu este suficient de puternică pentru a gestiona intern aceste crize politice, economice şi financiare. Guvernul nu se poate împrumuta numai de pe piaţa internă pentru finanţarea deficitului, ci are nevoie şi de investitori şi creditori externi, ceea ce înseamnă că trebuie să se împrumute în euro/dolari, ceea ce va duce la creşterea expunerii pe valută, la fel ca în 2008.

    Investitorii/antreprenorii/patronii români, deşi au făcut mulţi bani în ultimii 15 ani, preferă acum să-i ducă în afară, aşteptând prăbuşirea activelor interne ca să le cumpere mult mai ieftin.

    Iohannis a primit de la Băsescu o situaţie politică bună, fără îndoieli privind opţiunea românilor.

    Din păcate, Iohannis va lăsa moştenire următorului preşedinte, cel care va veni, o Românie unde guvernul va fi contestat din cauza măsurilor nepopulare, asta dacă nu va cădea între timp, o ţară instabilă politic/economic/social, cu un preşedinte care nu se ştie ce opţiuni politice va avea, cu un establishment politic crăpat în grupuleţe, fiecare preocupat “să i-o tragă” celuilalt, cu o societate din ce în ce mai divizată, gata să iasă în stradă.

    Iohannis se va retrage la golf, iar toţi ceilalţi vor rămâne să plătească costurile acestor analfabeţi politici, cu jocurile lor.

    Iar aceste costuri sunt reale.

  • Guvernul elimină facilităţile fiscale pentru angajaţii din IT, construcţii, industrie alimentară

    Guvernul Ciolacu 2 a decis să elimine facilităţile fiscale care au mai rămas pentru IT-işti, pentru cei care lucrează în construcţii, şi pentru cei care lucrează în agricultură şi industria alimentară, conform Ordonanţei Trenuleţ, publicată oficial duminică, scrie Ziarul Financiar.
    Documentul propune şi eliminarea facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care obţin venituri din salarii şi venituri asimilate acestora, rezultate din activităţi de IT sau din sectoarele construcţiilor, agriculturii şi industriei alimentare, conform prevederilor din Codul fiscal, ca parte a angajamentelor asumate prin PNRR şi Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu 2025-2031. Această măsură ar urma să se aplice începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
    Facilităţile fiscale pentru IT-işti au fost introduse în anul 2000 de guvernul Năstase, iar cele din construcţii şi agricultură au fost introduse pe vremea lui Dragnea.
    O parte dintre ele au fost scoase de guvernul Ciolacu 1, iar acum sunt eliminate începând cu 1 ianuarie 2025.
    Ministerul Finanţelor a publicat duminică proiectul de ordonanţă („ordonanţa trenuleţ” – 27 de pagini) prin care se îngheaţă salariile şi pensiile la nivelul bugetar al lunii noiembrie 2024, se blochează noile angajări şi se încearcă reducerea cheltuielilor bugetare pentru a redresa situaţia finanţelor publice care au fost scăpate de sub control de Guvernul Ciolacu 1.

    Guvernul Ciolacu 2 trebuie să ia acum aceste măsuri de stopare a cheltuielilor publice şi de reducere a deficitului bugetar pentru încadrarea în traiectoria de reducere bugetară convenită în toamnă cu Comisia Europeană.
    Aceste măsuri care vizează foarte multe categorii şi cheltuieli bugetare trebuie aplicate de la 1 ianuarie.
    Ordonanţa nu vorbeşte despre majorări de taxe şi impozite, dar cel mai probabil după desfăşurarea alegerilor prezidenţiale – martie/aprilie 2025 – ne putem aştepta şi la astfel de măsuri.
    Guvernul Ciolacu 2 spune că toate aceste măsuri ar putea avea un impact bugetar pozitiv de 7 mld. lei în 2025 şi de 8 mld. lei în 2026.

    Care sunt principalele prevederi ale proiectului de ordonanţă de urgenţă:
    -Îngheţarea salariilor şi a pensiilor la nivelul lunii noiembrie 2024.
    -Creşterea impozitului pe dividende la 10%.
    -Eliminarea facilităţilor fiscale acordate lucrătorilor din agricultură, industria alimentară, construcţii şi IT.
    -Studenţii pierd reducerea de 90% la călătoriile cu trenul, cu excepţia rutei între domiciliu şi facultate.
    -Pragul de impozitare pentru microîntreprinderi scade de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, iar din 2026 ajunge la 100.000 de euro.
    -Îngheţarea alocaţiilor pentru copii la nivelul lunii noiembrie 2024.
    -Reducerea cuantumului voucherelor de vacanţă la 800 de lei, acestea putând fi utilizate doar pentru achiziţionarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puţin 1.600 lei.
    -Reintroducerea impozitului de 1,5% pentru construcţii speciale (centrale, sonde de gaze, turnurile de telefonie mobilă, etc.).

  • Guvernul Ciolacu 2 a reintrodus celebra ”taxă pe stâlp”, prin care construcţiile, stâlpii, şi alte elemente de acest tip sunt impozitate cu 1,5%. Guvernul Ponta 1 a introdus prima dată ”taxa pe stâlp”, dar ulterior a fost scoasă pe vremea lui Dragnea.

    Guvernul Ciolacu 2 a decis reintroducerea celebrei ”taxe pe stâlp”, adică impozitarea construcţiilor, antenelor, stâlpilor, etc., cu 1,5%.   

    ”Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri. În situaţia construcţiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al UAT-urilor impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/ folosinţă cu titlu gratuit/închiriere. (2)  În situaţia în care, în cursul anului curent, se înregistrează operaţiuni de majorare sau diminuare a valorii construcţiilor menţionate la art. 497, impozitul pe construcţii calculat potrivit alin. (1) nu se recalculează. Aceste modificări sunt luate în considerare pentru determinarea impozitului pe construcţii datorat pentru anul următor.”

    Guvernul Ponta 1 a introdus prima dată ”taxa pe stâlp”, dar ulterior a fost scoasă pe vremea lui Dragnea. 

  • Marian Alecu, antreprenor român: S-au irosit atâţia ani, atâţia bani, atâtea resurse interne şi externe şi suntem tot în faza în care exportăm grâu şi importăm aluat pentru pâine. Poate Guvernul Ciolacu 2 să facă mai mult?

    Toţi politicienii îşi încep discursurile reactualizate cu expresia “ am înţeles  mesajul ultimelor alegeri “ şi promit schimbarea. Sunt dispus să le  acord , pentru a nu ştiu câta oară , credit . Din păcate, primele măsuri anunţate sunt doar de faţadă şi nu se  întrevede nimic de substanţă.

    Ştiu, impactul economicului asupra clasei politice este minim şi mai ştiu  că la noi clasa politică nu are calificare şi nici expertiză asupra activităţii economice aşa că măsurile sunt luate “pe picior “ , de azi pe mâine fără niciun orizont sau strategie.

    De fapt, aici vreau să ajung: dacă mesajul votului chiar a fost înţeles şi dacă se  doreşte o schimbare profundă aş sugera următorul lucru : suntem la începutul unui nou ciclu electoral , aveţi timp de implementare, de ce nu încercaţi , măcar , sa schiţaţi o strategie pentru ţara asta ? De ce  să continuăm să mergem de la o zi la alta, doar sa supravieţuim ? De ce proiectele fiecărui guvern sa fie doar încercări de a mulţumi apropiaţii partidului şi să  nu privim la nivelul ţării şi al nevoilor ei reale azi şi următorii ani ?

    A fost o încercare  în 1992 de a face o strategie naţională , de ce nu strângeţi intr-o dezbatere naţională pe toţi cei care ar avea ceva de spus  : politic , intelectualitate , economic , societate civilă , diaspora , orice altă categorie socială? Asta ar însemna să ascultaţi într-adevăr mesajul oamenilor.

    Cred că dintr-o asemenea dezbatere la nivel naţional ar rezulta multe idei bune şi interesante care analizate cu discernământ ar putea duce la o strategie naţională pe următorii ani şi ar veni de la popor nu doar de la “ atotştiutoarea “ clasă politică. Avem atâtea creiere luminate si calificate , în ţară şi străinătate, sunt sigur ca ar pune umărul cu idei şi soluţii la atât de necesara redresare economică si socială a ţării , aşteaptă doar sa fie solicitaţi şi luaţi in considerare, fără a fi minimalizaţi şi ignoraţi.

    Poate aşa identificăm câteva direcţii către care sa îndreptăm economia şi societatea pe care sa le susţinem având garanţii clare că pot ajuta  întreaga ţară sa găsească o traiectorie corectă europeană şi validă pentru anii aceştia . Vechiul guvern Ciolacu anunţa un plan de investiţii în reindustrializare . Nu ştiu dacă noul guvern Ciolacu va continua acest proiect dar ştiu sigur că  direcţiile pentru mari investiţii ar trebui discutate la nivel naţional şi că ar trebui să facă parte dintr-o strategie naţională , altfel următorul guvern va abandona toate proiectele indiferent de stadiu şi va veni cu propriile idei, în funcţie în primul rând de interesele partizane.

    Închei cu o întrebare puerilă dar care exprimă o realitate :

    S-au irosit atâţia ani , atâţia  bani , atâtea  resurse interne şi externe şi suntem tot în faza în care exportăm grâu şi importăm aluat pentru pâine. Nu e jenant?

     

  • Măsurile disperate pe care le iau chinezii ca să încurajeze natalitatea. Îi învaţă pe tineri chiar şi cum să meargă la întâlniri şi să se îndrăgostească

    China a intensificat o campanie naţională menită să convingă persoanele singure să se întâlnească, să se căsătorească şi să aibă copii, pe măsură ce Beijingul se confruntă cu o criză demografică din ce în ce mai gravă, scrie Financial Times. Potrivit acestei publicaţii, guvernele locale sună femeile căsătorite pentru a le întreba despre planurile lor de a avea copii şi oferă stimulente financiare părinţilor pentru a-i încuraja să aibă mai mult de un copil. Universităţilor li s-a cerut să introducă aşa-numite cursuri despre iubire pentru studenţii singuri, iar articole regulate apar în media de stat despre beneficiile de a avea copii. Populaţia Chinei este în scădere, numărul deceselor depăşind pe cel al naşterilor, ceea ce pune presiune pe guvernele locale să abordeze o perspectivă demografică din ce în ce mai sumbră. „Populaţia Chinei se confruntă cu trei tendinţe majore: îmbătrânire, natalitate scăzută şi rate scăzute ale căsătoriilor,” a declarat economistul proeminent Ren Zeping într-un interviu pentru presa internă luna trecută. „Sunt mai puţini copii şi mai mulţi vârstnici. Viteza şi amploarea îmbătrânirii Chinei sunt fără precedent.”

    Beijingul a promis subvenţii şi reduceri fiscale mai mari pentru părinţi, pentru a reduce costurile creşterii copiilor. În octombrie, Consiliul de Stat al Chinei a anunţat că lucrează la un plan pentru a construi o „societate prietenoasă cu naşterile” ca parte a unui pachet mai amplu de stimulare pentru a revigora economia. Detaliile acestui plan sunt încă în curs de elaborare. Între timp, femeile căsătorite din China, aflate în jurul vârstei de 20-30 de ani, primesc apeluri din partea oficialilor locali, care le întreabă despre planurile lor de a avea copii, conform mai multor surse citate de Financial Times şi postări de pe reţelele sociale. În unele cazuri, apelanţii le-au cerut femeilor să participe la controale prenatale. Alte apeluri au fost mai directe, oferind subvenţii pentru femeile care aveau mai mult de un copil. Pentru a atinge rata de înlocuire a populaţiei, fiecare cuplu ar trebui să aibă, în medie, 2,1 copii. O rezidentă din Zhejiang, care a preferat să rămână anonimă, a declarat că oficialii au oferit femeilor din zonă o subvenţie de 100.000 Rmb (aproximativ 14.000 de dolari) pentru al doilea copil.

    În decembrie, o publicaţie a Comisiei Naţionale de Sănătate a solicitat universităţilor să introducă „cursuri de educaţie pentru căsătorie şi iubire” pentru a încuraja studenţii să formeze cupluri. „Universităţile sunt un loc important pentru ca studenţii să se îndrăgostească,” a scris publicaţia, citând un sondaj conform căruia 57% dintre studenţi au declarat că nu vor să înceapă o relaţie din cauza volumului mare de muncă. Articolul a propus ca universităţile să introducă cursuri despre teoria iubirii şi analiza cazurilor reale, pentru a promova „o cunoaştere sistematică a iubirii şi căsătoriei”. Totuşi, experţii sunt sceptici că măsurile oficiale vor convinge tinerii să întemeieze familii, mai ales în contextul şomajului în creştere şi al stagnării economice care limitează cheltuielile.