BusinessMagazin

Tag: gaze naturale

  • Rusia a redus exporturile de gaze naturale catre Belarus cu 60%

    “Partea bielorusa nu a luat masuri in vederea platii datoriilor
    pentru livrarile de gaze rusesti. Incepand cu dimineata zilei de 23
    iunie 2010, am limitat livrarile de gaze destinate Belarusului cu
    60%”, a afirmat Miller.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • In 2009, romanii au ars cu 15% mai putin gaz

    Per total, consumul de gaze la nivel national a ajuns la 13,2
    miliarde de metri cubi in 2009, comparativ cu 15,5 miliarde de
    metri cubi in 2008, potrivit datelor publicate de Autoritatea
    Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE). Pe final de
    an, insa, consumul de gaze si-a mai revenit, odata cu scaderea
    temperaturii, datele reglementatorului pietei indicand un plus de
    9% fata de aceeasi luna din 2008. Romanii nu au scapat de frig nici
    in lunile urmatoare, in consecinta au consumat mai multe gaze
    naturale si la inceputul anului 2010, situatie care se traduce prin
    facturi mai mari la utilitati. Romania consuma anual circa 15
    miliarde de metri cubi de gaze, din care o treime merge catre
    populatie, respectiv un cost de 1,35 miliarde de dolari pe an (la
    un tarif mediu de 300 de dolari/1.000 mc). Potrivit specialistilor
    din domeniu contactati recent de Gandul, factura unei luni de iarna
    cu temperaturi normale este de aproximativ 200 milioane de dolari,
    iar in conditii extreme creste cu 50%. Aceasta inseamna ca
    diferenta de plata este de 3,33 milioane de dolari pe zi, adica
    2,33 milioane de euro.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Azerbaijan ar putea exporta titei si gaze in Romania si Uniunea Europeana

    “Prin acest memorandum s-a stabilit colaborarea Romaniei cu
    Azerbaijanul in orice proiect care sa vizeze transportul de petrol
    si gaze din zona Caspica spre Uniunea Europeana, inclusiv Romania”,
    a afirmat Condrea, membru al unei delegatii romane la Baku conduse
    de Tudor Serban, secretar de stat in Ministrul Economiei,
    Comertului si Mediului de Afaceri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dati drumul la aragazuri, sa intre caldura

    Pe principiul deja celebru “vara nu-i ca iarna”, in
    apartamentele vechi din Romania, vara murim de cald, iar iarna de
    frig. La propriu. Nu mai tarziu de acum o zi o femeie din judetul
    Dolj a fost gasita moarta in casa. Cum nu avea soba incalzita, iar
    in casa era bocna, politistii au dedus ca a murit de frig. Nu e
    greu de crezut, in conditiile in care ne-am apropiat temeinic de
    recordul istoric al celei mai mici temperaturi inregistrate in
    Romania – -38,5 grade Celsius. Doar patru grade au mai lipsit in
    unele localitati ca sa bata recordul din 1929.

    In alte case, alti oameni. Care inca mai traiesc. “Ce
    norocosi!”, se aud glasuri tremurande. “Pesemne dispun de mai multe
    resurse”, carcotesc altii. Un fes gros, ciorapi flausati, un
    pulover pe gat si un trening din bumbac 100%. Plus un aragaz care,
    la nevoie, poate fi folosit si in alte scopuri decat pentru a
    fierbe o supa sau un ceai, adica se transforma in sursa de caldura.
    Polivalenta pe care acest obiect electrocasnic o demonstreaza in
    astfel de momente de restriste, il transforma intr-unul dintre cele
    mai utile posesiuni. “Face toti banii!”, gandesc la unison romanii
    care in ultima saptamana, fara el ar fi fost pierduti.

    Dincolo de tonul cinic, problema este cat se poate de serioasa.
    Blocurile vechi nu sunt suficient de bine izolate termic, resursele
    producatorilor de energie termica devin insuficiente, iar afara
    este tot mai frig. Pentru cei care au centrala termica, problema
    ramane la nivel de principiu. Pentru ceilalti (mult mai multi),
    problemele sunt abia la inceput. In unele cazuri, administratorii
    de bloc au luat fraiele in maini si au gasit calea de mijloc: nici
    pe oameni nu-i putem lasa sa inghete, dar nici facturi prea mari la
    intretinere sa nu aiba. Altfel, s-ar putea sa nu aiba cu ce sa le
    plateasca, ceea ce ar insemna alte lipsuri cauzate de stigmatul
    ingrat de “restantier” la companiile care furnizeaza apa, gaze,
    caldura.

    Asa ca, speriati de aceasta probabilitate, administratorii de
    blocuri au decis sa sisteze furnizarea caldurii, astfel incat
    valoarea factorii sa nu creasca prea mult. A ajutat, desigur, si
    anuntul legat de cresterea pretului la gigacalorie, pe care, in
    cele din urma, municipalitatea a acceptat sa o suporte, pretul
    pentru consum urmand sa nu se modifice. In urma actiunii in forta a
    administratorilor de bloc (buni gospodari, asa cum se cuvine), 40
    de sesizari de la asociatiile de locatari au ajuns pe biroul lui
    Mihai Becheanu, directorul RADET. Oamenii nu intelegeau de ce in
    casa nu mai e caldura si la chiuventa nu mai curge apa calda. S-or
    fi stricat caloriferele, or fi inghetat instalatiile?

    Dupa ce a explicat unde a fost buba, directorul RADET a tinut sa
    ne linisteasca pe toti: facturile pe ianuarie nu vor fi mai mari
    decat cele din ianuarie 2009. Macar asa stim ca nu inghetam
    degeaba! Va imaginati la ce nivel de frustrare am fi ajuns, daca la
    sfarsitul lunii ne-am fi trezit si cu degeraturi si cu banii luati.
    Si pana la urma, daca vrem sa avem o iarna de neuitat, alegem
    frigul. Doar n-am ajuns sa ne doboare o degeratura mica,
    acolo.

  • Reportaj: Gazul care ne leaga pe toti

     

    Pe 23 aprilie, dis de dimineata, cu o mica intarziere din cauza unor probleme tehnice, a avut loc ceremonia de deschidere a evenimentului care celebra 100 de ani de productie de gaze in Romania. Se adunasera in sala Adrian Videanu, ministrul economiei, Radu Berceanu, ministrul transporturilor si fost ministru al industriilor (intre anii 1998 si 2000), Iulian Iancu, fost secretar de stat in Ministerul Industriilor si actual presedinte al Comisiei de industrii, Vasile Blaga, ministrul dezvoltarii regionale si locuintelor, Marcel Piteiu, directorul Romgaz, Ioan Rusu, directorul Transgaz, si multi oameni de afaceri implicati in industria gazelor.
     
    Adrian Videanu a reciclat in discursul sau de deschidere o mai veche lozinca utilizata si de predecesorul sau in fotoliul aceluiasi minister, Varujan Vosganian. Daca Vosganian spunea ca “anul acesta (2007 – n.red.) va fi anul energiei”, Videanu a mai stilizat-o un pic, precizand in deschiderea evenimentului ca “daca exista un domeniu in care Romania poate excela pe plan european, acela este cu siguranta cel al energiei”.
     
    De departe, cel mai spumos discurs a fost sustinut de Radu Berceanu, care a si obtinut din sala cele mai amuzante reactii. Pentru corectitudinea informatiei, trebuie sa precizez ca in spatele meu se afla Gheorghe Calburean, directorul general si actionarul Dafora Medias, companie de foraj si constructii, care a castigat si licitatia pentru constructia sediului de 10 milioane de euro al Romgaz, alaturi de o serie de prieteni afaceristi din a caror discutie am putut deslusi cuvinte cheie precum “profit” sau “trebuie sa facem ceva cu acoperisul ala, ca altfel cade pe noi”. Berceanu si-a inceput discursul precizand ca probabil nu este unul dintre cele mai agreate personaje, dar dand asigurari ca a facut tot ce se putea pe durata mandatului sau. “Am gresit ca pe unii i-am pus directori si-mi cer scuze, iar pe unii nu i-am pus directori si-mi cer iar scuze. Nu a iesit totul cum am vrut eu”, a spus Berceanu. “Doamne fereste!”, a venit imediat reactia din spate.
     
    Trebuie mentionat faptul ca Radu Berceanu a avut probabil unul dintre cele mai grele mandate la conducerea Ministerului Industriilor, pe durata acestuia avand loc restructurararea Romgaz, intreruperea relatiei directe cu Gazprom, desfiintarea fostului CONEL si impartirea productiei de energie electrica in functie de tipul de combustibil folosit. Acum, aceste masuri sunt considerate o greseala pentru ca in nicio alta tara europeana productia de energie electrica nu este atat de fragmentata, iar intentia actualului ministru al economiei, Adriean Videanu, este de a construi doua companii energetice integrate, care sa combine sursele de productie.
     
    Piata gazului, pretextul intalnirii de la Medias, a fost reluata de Marcel Piteiu, destul de proaspatul director general a Romgaz, care a povestit despre planurile companiei de a se concentra in continuare pe cercetare si pe descoperirea de noi rezerve, dar si pe proiecte internationale: “Ne gandim in continuare sa iesim pe pietele internationale, iar un prim pas in acest sens a fost deja facut prin colaborarea cu Aurelian Oil & Gas pentru explorari in Polonia si Slovacia. Totodata, este necesara dezvoltarea depozitelor de inmagazinare, precum si imbunatatirea capacitatii de extragere”, a expus in linii mari Piteiu strategia de dezvoltare a Romgaz pentru urmatoarea perioada. In timpul conflictului ruso-ucrainean, derulat la inceputul acestui an, una dintre problemele semnalate de mai multi specialisti a fost faptul ca din depozitele subterane nu se pot extrage cantitatile dorite in timp real din cauza limitarilor tehnologice. Aceasta nu este o problema noua, planurile de investitii ale Romgaz in acest sens fiind de circa 500 de milioane de euro pana in 2012, astfel incat atunci sa se poata extrage 30-35 de milioane de metri cubi de gaze pe zi, fata de 14 milioane de metri cubi de gaze, cat se extrage acum.
     
    Cu toate acestea, potrivit documentului de strategie energetica realizat de fosta conducere a Ministerului Economiei, gazele din productia interna mai sunt suficiente doar 15 ani. Solutia pentru momentul cand Romania nu se va mai putea baza pe productia interna ar fi o retea de rute de interconectare bine puse la punct ori aparitia unor probleme majore. 
     
    Planuri pentru reteaua de interconectare sunt, dar despre aceste planuri se vorbeste de mai bine de zece ani. Prima veste buna de la Medias a venit de la Ioan Rusu, directorul general al Transgaz, care a anuntat ca Arad-Szeged, conducta care uneste sistemul de transport al Romaniei cu cel al Ungariei, va fi finalizata anul acesta, si nu in 2010. Potrivit informatiilor Transgaz, procedura de rezervare de capacitate pe termen lung a conductei s-a incheiat in februarie anul acesta, companiile ofertante fiind E.ON Gaz Romania, Distrigaz Sud, Petrom Gas si MOL Energy Trade. Conducta va fi practic singura sursa alternativa la importul de gaze din Rusia existenta pentru moment in Romania. In prima faza, companiile vor putea importa prin intermediul acestui gazoduct, existand insa si posibilitatea exportului, pentru care au aparut deja solicitari din partea Petrom si Romgaz.

     

  • Harta geostrategica a gazului

     

    De cand a inceput criza gazelor, lui Valeriu Binig i se pare ca s-a intors in timp. Mai precis, in anii ‘70, cand autoritatile romane oscilau intre a construi sistemul energetic pe baza de curent electric sau pe baza de gaz. Existenta din belsug a surselor de gaz a determinat regimul comunist sa aleaga aceasta varianta: in fond, necesita mai putine investitii si era mai ieftin, iar schimbari in viitor care sa modifice aceste criterii nu se intrevedeau. Asa a ajuns apartamentul romanesc unul dintre cele mai complexe apartamente europene din punctul de vedere al intrarilor de resurse de energie: o intrare de gaz pentru bucatarie, una de agent termic, una de apa calda si alta de energie electrica. La polul opus, se afla Franta, unde totul este conectat la centrale pe energie electrica, in lipsa gazului. Lui Binig, director al departamentului de Financial Advisory din cadrul casei de consultanta Deloitte Romania, i se pare acum ca sistemul energetic romanesc este destul de complicat si nu crede in curajul vreunei guvernari de a face o schimbare radicala.
     
    Prin schimbare radicala, Valeriu Binig se refera la apropierea strategica de conceptul “apartamentului francez” si la reducerea dependentei de gazul din Rusia prin inlocuirea in cat mai mare masura a gazului cu energia electrica sau prin renuntarea la gaz in cazul unor industrii unde ar fi posibil.
     
    De aceste scenarii se leaga, intr-o mai mica sau mai mare masura, folosirea termenului de “alternative la gazul rusesc” despre care s-a tot vorbit si in acest ianuarie, cand gazul de la Gazprom nu a mai ajuns in Romania, asa cum nu a ajuns in nicio alta tara europeana. Spre deosebire de tarile vest-europene, care au alternativa gazului via Norvegia, tarile est-europene s-au descurcat cum au putut, Romania fiind unul dintre cazurile fericite.
     
    Intr-un studiu publicat la sfarsitul anului 2008, presedintele Societatii Inginerilor din Domeniul Gazelor Naturale Sibiu, Dumitru Chisalita, spunea ca Romania este norocoasa in astfel de momente atat pentru ca are resurse, dar si pentru ca cererea de gaz a scazut semnificativ in ultimii 20 de ani. (La nivelul anului ‘89, in Romania se consumau 140 de milioane metri cubi pe zi, fata de 60 de milioane metri cubi, cat se consuma astazi). “Consumul a scazut prin scaderea industriei, iar gazul existent din productia interna sau cel din import a fost mai mult decat suficient in anii ‘90 si chiar la inceputul anilor 2000, cand absenta industriei permitea asta. Acum insa, chiar daca suntem la acelasi nivel de consum cu anul 1951, este din ce in ce mai greu sa gestionam resursele”, arata studiul facut de Dumitru Chisalita.
     
    In zilele normale de iarna, gazul rusesc care ajunge in Romania poate reprezenta pana la 40% din consumul zilnic (aproximativ 20 de milioane de metri cubi), dupa cum arata datele Societatii Inginerilor din Domeniul Gazelor Naturale Sibiu. Saptamanile trecute, intrarile zilnice s-au redus pana la 4 milioane de metri cubi pe zi, apoi la 2 milioane, pana au ajuns la zero. Primele solutii au fost deschiderea stocurilor Romgaz si inlocuirea – acolo unde a fost posibil – a gazului cu pacura sau carbune. Astfel, 13 regii de termoficare din tara au trecut pe pacura, al carei pret a crescut saptamana trecuta pana la peste 300 de dolari pe tona (cu aproape 50%).
     
    La sfarsitul saptamanii trecute, pretul pe bursa de marfuri al pacurii a scazut intr-o singura zi cu 20% (vinerea trecuta ajunsese la 240 de dolari pe bursa de la Londra). Cu toate acestea, mai multe case de comert au sesizat oportunitatea si au lansat oferte de vanzare pentru pacura sau carbune. Una dintre cele mai mari oferte a fost cea a casei elvetiene de comert Vitol, care a lansat catre Romania doua vapoare de pacura, unul de 50.000 de tone, iar altul de 30.000 de tone, dar si doua vapoare de huila care ar putea ajunge in Romania la sfarsitul lunii ianuarie sau mijlocul lunii februarie.

    Vanzarile de pe bursa de marfuri au ajuns in minoritate insa saptamanile trecute, dupa ce Guvernul a dat mana libera companiilor pentru vanzarea prin negociere directa de pacura sau alti combustibili pentru incalzire (in mod normal, contractele de achizitie dintre companiile de stat si companiile furnizoare private trebuie incheiate pe bursa). In acest context, autoritatile au anuntat ca am putea rezista fara gazul rusesc timp de 60 de zile.

     
    In conditiile in care constructia sistemului energetic romanesc permite sa rezistam fara importuri maximum doua luni, intrebarea ce s-a nascut in mintea oricarei persoane care stie ca Romania are totusi si resurse de gaze si care mai stie ca sunt tari civilizate care traiesc fara gaz este cum ar arata Romania fara aceasta discutie suparata cu Estul de la fiecare inceput de an?

     

  • Acasa la Kaz Munai Gaz

    Dinu Patriciu pare putin trist si pentru cateva secunde pare sa nu aiba replica. Nu ii vine sa creada ca partenerii sai kazahi, carora le-a vandut compania construita in ultimii zece ani pornind de la vechea Petromidia, au decis sa dea publicitatii informatii pe care el nu le-ar fi divulgat niciodata. “Nu trebuia sa spuna cati angajati vor pleca din Rompetrol sau cati bani au platit pe companie, acestea sunt informatii care trebuie sa ramana <in house>”, spune Dinu Patriciu, care a venit saptamana trecuta la Almati, fosta capitala a Kazahstanului, pentru a participa la deschiderea Kioge, cea mai importanta expozitie de petrol din Asia Centrala. De la Kioge nimeni nu a lipsit: toate marile companii petroliere din lume au avut acolo macar un reprezentant pentru negocieri cu autoritatile kazahe si mai ales cu oficialii celor doua mari companii de stat, KMG si Sambruk. Cu cateva minute inainte de aparitia sa la expozitie, Danyar Berlibaev, presedintele consiliului de administratie al Rompetrol, facuse o serie de declaratii in legatura cu strategia Rompetrol pentru urmatorul an, iar cu doua zile in urma, la Astana, raportul anual al TradeHouse KazMunaiGaz arata suma exacta pe care au platit-o kazahii pentru achizitia Rompetrol (1,6 miliarde de dolari). Oficialii kazahi au confirmat, de asemenea, ca valoarea companiei in momentul achizitiei a fost de 2,2 miliarde de dolari, spunand de asemenea ca “nu au auzit niciodata” despre valoarea de 3,6 miliarde de dolari confirmata de companie si ca “pretul atractiv” a fost unul dintre motivele pentru alegerea Rompetrol dintre 45 de companii si rafinarii analizate de kazahi in perioada 2006-2007.
     
    Spre deosebire de strategia de comunicare a omului de afaceri roman, care considera ca astfel de informatii pot afecta pozitia companiei pe piata sau productivitatea angajatilor, oficialii KMG sunt mai putin precauti. Pe parcursul catorva discutii scurte cu jurnalisti romani, oficialii kazahi au spus mai multe despre Rompetrol decat s-a aflat pe parcursul ultimului an (anuntul de vanzare a Rompetrol s-a facut la sfarsitul lunii august 2007). Dinu Patriciu spune ca majoritatea deciziilor comunicate de partenerii sai kazahi ar fi facut parte si din strategia sa de restructurare a grupului in aceasta perioada, respectiv vanzarea unor companii care nu fac parte din businessul de baza (non-core) sau disponibilizarea unor angajati. De fapt, adauga Patriciu, un plan de restructurare a fost facut inca din 2006, cand negocierile erau in curs si Rompetrol trebuia sa arate investitorilor cum intentioneaza sa arate compania in cativa ani.
     
    “Ar fi fost oricum normal sa ma gandesc la o restructurare, deoarece compania a crescut foarte mult, si cu atat mai mult m-as fi gandit la asa ceva in actualele conditii de piata”, spune Dinu Patriciu, referindu-se la criza financiara internationala.
     
    Din punctul de vedere al oficialilor KMG, restructurarea se leaga in principal de faptul ca Rompetrol trebuie integrata in structura companiei kazahe. “Primul scop al unei companii este organizarea eficienta a acesteia, iar in al doilea rand trebuie sa tinem cont de faptul ca KMG este o companie integrata vertical peste tot in lume – luand in considerare aceasta, din portofoliul vast al Rompetrol trebuie eliminate functiile duble”, spune Berlibaev. Presedintele CA al Rompetrol da ca exemplu faptul ca atat Rompetrol, cat si KMG au cate o companie care presteaza servicii de aviatie: “Intr-o situatie ca aceasta, dublata de faptul ca Rompetrol nu are o flota proprie, am luat decizia de vanzare a Eurojet”. Eurojet, care se afla deja in curs de vanzare, este evaluata de Dinu Patriciu (care s-a si aratat interesat de achizitia ei) la un milion de euro.
     
    Eurojet este insa una dintre cele mai mici mize ale vanzarii companiilor non-core din Rompetrol. Danyar Berlibaev estimeaza ca vanzarea tuturor firmelor non-core din grupul Rompetrol va aduce aproximativ 100 de milioane de euro, insa nu este deocamdata de acord sa numeasca activele ce vor fi scoase la vanzare si de care ar putea fi interesat tot Dinu Patriciu, din punctul de vedere al caruia sunt active valoroase: “La inceputul anilor 2000, lipsa serviciilor de calitate de pe piata ne-a facut sa lansam in interiorul Rompetrol tot felul de divizii, ce s-au dezvoltat pana au ajuns sa presteze peste 50% servicii catre terti clienti; pe acestea le vom vinde”. Vanzarea companiilor va insemna si plecarea angajatilor catre noul cumparator, numarul lor putand ajunge la 2.000 de persoane, dupa cum estimeaza presedintele CA al Rompetrol. Danyar Berlibaev tine sa spuna insa ca restructurarea si inlaturarea activelor non-core nu vor afecta doar Rompetrol, ci si KMG – a carei companie de media (LLP) ar putea fi vanduta in perioada urmatoare.
     
    O restructurare a KMG ar insemna insa o restructurare a intregii economii din Kazahstan, KMG fiind actionar la mai toate companiile de importanta strategica din tara, incepand cu porturile si companiile de transport maritim si pana la rafinarii sau capacitatile de productie de petrol. De asemenea, majoritatea companiilor vestice din domeniul petrolier care vin cu activitati in Kazahstan intra de obicei printr-un joint-venture cu KMG, aceasta fiind un fel de conditie pentru intrarea pe aceasta piata. Faptul ca reprezinta cel mai de pret bun al tarii, industria petroliera, se vede la o simpla privire din balconul Companiei Nationale KazMunaiGaz, care sta fata in fata cu palatul presedintelui Nursultan Nazarbaev. De fapt, din sala de sedinte de la KMG se vede intreaga capitala, cu dimensiunile perfecte si stralucitoare la care a fost trasata cu 15 ani in urma, cand a fost construita. De fapt, capitala este atat de noua, incat nu a apucat sa fie populata decat cu functionarii din aparatul de stat care s-au mutat aici. Dimensionarea orasului a fost facuta insa pe masura unei capitale: zone de restaurante, mall-uri si galerii comerciale sau faleze de kilometri, precum si cladiri de birouri care nu sunt inca tocmai ocupate de chiriasi.

  • Ministerul Muncii prognozeaza o scumpire a gazelor cu 5% in octombrie

    Ministerul Muncii sustine ca la 1 octombrie pretul gazelor furnizate consumatorilor casnici va creşte cu 5%, desi Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) nu a publicat nimic in acest sens. Oficialii ministerului spun ca informatia referitoare la majorarea de 5% au obtinut-o chiar de la ANRE in urma unei solicitari exprese.

     

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Noua modalitate de facturare a gazelor, scumpire mascata

    Furnizorii ne spun ca, de fapt, gazul pe care il primim este mai puternic si implicit mai scump. Problema este ca nicio autoritate din Romania nu ii contrazice, asa ca noi platim legati la ochi.

     

    Click aici pentru mai multe amanunte.
     

  • Petrom vrea sa faca bani din energie alternativa

    Oficialii societatii sustin ca au fost identificate mai multe proiecte care necesita un buget de 2,3 milioane de euro in anii 2008-2009.

     

    Mai multe amanunte, pe www.gandul.info