BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Maia Sandu: N-am să mă apuc să vând o bucată de ţară pentru jumătate de an de gaze mai ieftine

    Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, spune, la postul public de televiziune, că nu regretă că nu a fost la Moscova pentru a negocia un contract mai convenabil de achiziţionarea gazului: „N-am să mă apuc să vând o bucată de ţară pentru jumătate de an de gaze mai ieftine”.

    „Noi am obţinut un contract pe care puteam să-l obţinem. Eu nu am să mă apuc să vând o bucată de ţară doar pentru ca să avem jumătate de an gaze mai ieftine. Ţara noastră este independentă şi trebuie să ţinem la acest lucru. Este greu acum, este greu pentru toţi, inclusiv pentru că nu s-au dezvoltat între timp alternative, pentru că nu s-a investit în proiecte energetice. Pentru că nu a existat acest interes, pentru că a existat interesul să se facă scheme inclusiv la achiziţiile de gaze şi energie electrică. Proiectele pe care le facem noi acum vor da rezultate peste 4-5 ani. Acum trebuie să ne descurcăm pornind de la situaţia în care suntem şi asta o să facem”, a declarat, potrivit replicamedia.md, Maia Sandu.

    Maia Sandu a răspuns criticilor opoziţiei privind preţul de achiziţie a gazelor.

    „Cei care astăzi povestesc despre ce fel de contract ar fi semnat ei, de ce nu au semnat contracte pe termen lung, dacă ei au această capacitate şi dacă tot au tot slujit Moscovei, în loc să slujească propriilor cetăţeni în toţi aceşti ani? De ce nu au asigurat un contract pe termen lung? Nu au asigurat pentru că nu au putut. Aşa nu este posibil nici pentru noi pentru că nu sunt condiţii comerciale astăzi, iar preţul nu este de piaţă, ci unul speculativ, s-au creat aceste circumstanţe ca preţul să zboare în cosmos. (…) Este o nenorocire această creştere a preţurilor. Dacă ar fi metode pe care să le oprim, noi le-am fi oprit demult”, a spus ea.

    Şefa statului a mai spus că Republica Moldova, în rând cu ţările europene, trebuie să fie pregătită pentru o iarnă grea.

    „Îmi pare rău să o spun, şi noi trebuie să fim pregătiţi pentru o asemenea iarnă. Asta înseamnă pe cât putem, să ne izolăm locuinţele, să reducem pierderile de căldură, pentru că aici va fi problema cea mare. Guvernul lucrează la acest mecanism de compensaţii şi va fi un fond de susţinere a cetăţenilor care au nevoie de această susţinere”, a conchis Maia Sandu.

  • Stare de urgenţă în Sri Lanka. Protestatarii sunt atacaţi cu gaze lacromogene

    Autorităţile au instituit stare de urgenţă în Sri Lanka, iar poliţiştii folosesc gaze lacrimogene pentru a-i îndepărta pe protestatarii care iau cu asalt instituţiile statului, potivit Sky News.

    În Sri Lanka a fost declarată starea de urgenţă la nivel naţional, iar într-o provincie vestică este stare de asediu.

    Protestatarii au luat cu asalt biroul prim-ministrului din Sri Lanka, în timp ce poliţia foloseşte gaze lacrimogene asupra mulţimii.

    Preşedintele Gotabaya Rajapaksa a fugit din ţară, după luni de tulburări care au culminat cu protestatarii care au intrat în palatul prezidenţial. El a declarat că va demisiona miercuri.

    În ultimele zile, protestatarii au ocupat mai multe clădiri guvernamentale cerând demisia liderilor, arătându-şi furia faţă de o criză economică de trei luni.

    Oamenii s-au adunat la palatul prezidenţial, înotând în piscină şi lenevind pe paturile pline cu perne.

    Miercuri, mai multe grupuri au escaladat din nou zidul şi au intrat în palat.

    Poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a încerca să disperseze mulţimea.

    Parlamentarii din Sri Lanka au convenit să aleagă un nou preşedinte săptămâna viitoare, dar au avut dificultăţi în a decide componenţa unui nou guvern care să scoată ţara falimentară din colapsul economic şi politic.

  • România ar trebui să îşi reducă cererea de gaze cu o treime pentru a trece cu bine iarna în absenţa totală a gazului rusesc. De unde se va tăia?

    ♦ Oprirea livrărilor de gaz rusesc prin Nord Stream 1, chiar în perioada în care economiile europene sunt în cursa pentru umplerea depozitelor de gaze, trimite o nouă undă de şoc asupra blocului, temerea majoră fiind că livrările nu vor fi reluate nici măcar după cele 10 zile de intervenţii tehnice anunţate de ruşi ♦ Cu depozitele pe jumătate goale şi fără soluţii certe de diversificare, în cazul unei sistări complete a livrărilor de gaze din Rusia, consumul intern ar trebui să scadă cu o treime, exact cât este ponderea importurilor, arată un studiu recent.

    Aşa cum au promis, ruşii au oprit ieri livrările de gaze prin Nord Stream 1, conducta-mamut care se înţeapă în Germania tra­versând Marea Baltică şi prin care intră în cea mai mare economie a UE circa 55 de miliarde de metri cubi de gaze anual.

    Importurile totale de gaze ale UE de la ruşi erau de circa 155 de miliarde de metri cubi. Deşi oprirea livrărilor ar trebui să fie numai de 10 zile, sunt semne de întrebare majore că ruşii chiar vor relua alimentarea după această perioadă în care sunt progra­mate anumite operaţiuni tehnice la Nord Stream 1.

    „Moscova este la butoane atunci când vine vorba de energie şi arată asta prin reducerea livrărilor către Bătrânul Conti­nent şi vânzarea resurselor sale la un preţ foarte ridicat şi asta printre picături. Luni, pe 11 iulie, compania rusească Gazprom a început operaţiunile de mentenanţă la conducta Nord Stream 1. Acesta este un exerciţiu de rutină, dar îngrijorarea de la Paris la Berlin via Roma este că la finalul acestor operaţiuni programate, adică pe 21 iulie, gigantul rus va ridica alte probleme ca pretext pentru a-şi sista complet livrările“, scriu junaliştii de la Le Monde.

    Dintre economiile care au cel mai mult de suferit de pe urma sistării livrărilor de gaze ruseşti, Germania iese în evidenţă, depen­denţa celei mai mari economii euro­pene de resursele ruşilor fiind de 50%. Dar orice lovitură dată Germaniei şi industriei sale se răsfrânge asupra celorlalte economii, aflate oricum în prag de recesiune.

    „Înlocuirea gazului rusesc cu LNG deja şi-a atins limitele. Scăderea importurilor de gaze ruseşti mai poate fi compensată de acum înainte doar prin reducerea consu­mului. La nivelul UE, pe perioada urmă­toarelor 10 luni, ar fi necesară o reducere a consumului de 15% faţă de media anilor 2019-2021 pentru a compensa scăderea vo­lu­­melor de gaze ruseşti care vin prin con­ducte“, anunţă specialiştii de la Bruegel, un think-tank european, cu sediul în Bruxelles. Calculele sunt făcute pentru o iarnă medie, nu pe temperaturi extrem de joase.

    România este un caz privilegiat la nivel europan, având o producţie internă care să-i acopere 70% din necesarul de consum, dar pentru restul este dependentă de importu­rile de gaze ruseşti, fără alternative concrete în acest moment. Mai mult, depo­zitele de gaze sunt pline numai în procent de 46% în contextul în care sezonul de în­ma­gazinare devine tot mai dificil pe fondul instabilităţii livrărilor din Rusia. Polonia, de exemplu, are depozitele de gaze aproape pline, dar ceea ce este remarcabil este faptul că oricum ţara a ieşit din iarna trecută cu depozitele pline în proporţie de 76%, caz unic la nivel european, după cum reiese dintr-o analiză a grupului financiar Erste.

    „Serviciile de înmagazinare oferite de Operatorul Sistemului de Stocare din Polo­nia se asigură pe considerente nediscri­mi­na­torii şi de tratament egal pentru toţi cli­enţii. Singura influenţă asupra nivelului de înmagazinare din depozite o au clienţii“, au precizat reprezentanţii Gas Storage Poland pentru ZF întrebaţi fiind de politica de înmagazinare aplicată. Gas Storage Poland face parte din portofoliul companiei de stat PGNiG. Dincolo de depozite pline, Polonia are contracte de alimentare cu LNG şi în curând urmează să intre în funcţiune gazoductul Baltic Pipe, care conectează statul la rezervele bogate din Marea Nordului. Proiectul dezvoltat în pa­ralel cu gazoductul controversat ruso-german Nord Stream 2 are toate şansele să fie dus la bun sfârşit conform planului, deşi s-a lovit de obstacole „birocratice“ pe alte meleaguri. Polonia pare astfel unul dintre cele mai pregătite state pentru iarna aceasta.

    În cazul României, cu excepţia gazului nou din Marea Neagră extras de la americanii de la Black Sea Oil & Gas (BSOG), gaz care cel mai probabil va acoperi declinul producţiei de pe uscat, la acest moment nu sunt alternative concrete pentru a acoperi o eventuală sistare a gazului rusesc. Mai mult, depozitele de înmagazinare sunt pe jumătate goale.

  • Europa, pe muchie de cuţit, conducta Nord Stream este pregătită pentru o închidere planificată

    Gazoductul Nord Stream 1 transportă 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Rusia către Germania şi va fi supus unor lucrări de întreţinere între 11 şi 21 iulie.

    Luna trecută, Rusia a redus debitul la 40% din capacitatea totală a conductei, invocând întârzierea întoarcerii echipamentelor aflate în service de către compania germană Siemens Energy, în Canada.

    Canada a declarat la sfârşitul săptămânii că va returna o turbină reparată, dar a spus, de asemenea, că va extinde sancţiunile împotriva sectorului energetic al Rusiei.

    Europa se teme că Rusia ar putea prelungi mentenanţa programată pentru a restricţiona şi mai mult aprovizionarea cu gaze europene, dând peste cap planurile de umplere a depozitelor pentru iarnă şi accentuând o criză a gazelor care a dus la măsuri de urgenţă din partea guvernelor şi facturi uriaşe pentru consumatori.

    Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a declarat că ţara ar trebui să se confrunte cu posibilitatea ca Rusia să suspende fluxurile de gaze prin Nord Stream 1 dincolo de perioada de întreţinere programată.

    “Bazându-ne pe modelul pe care l-am văzut, nu ar fi foarte surprinzător acum dacă s-ar găsi un mic detaliu tehnic şi atunci ar putea spune ‘acum nu mai putem să-l pornim’”, a declarat el la un eveniment la sfârşitul lunii iunie.

    Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins afirmaţiile potrivit cărora Rusia se foloseşte de petrol şi gaze pentru a exercita presiuni politice, spunând că oprirea pentru întreţinere a fost un eveniment programat, şi că nimeni nu “inventează” nicio reparaţie.

    Există şi alte conducte mari dinspre Rusia spre Europa, dar fluxurile au scăzut treptat, mai ales după ce Ucraina a oprit o rută de tranzit a gazelor în luna mai, acuzând interferenţa forţelor ruseşti de ocupaţie.

    Rusia a întrerupt complet livrările de gaze către mai multe ţări europene care nu s-au conformat cererii sale de plată în ruble.

    “Ultimele luni au arătat un lucru: Putin nu cunoaşte tabuuri. Prin urmare, nu poate fi exclusă o oprire completă a livrărilor de gaze prin gazoductul Nord Stream”, a declarat Timm Kehler, directorul general al asociaţiei industriale germane Zukunft Gas.

    Germania a salutat la sfârşitul săptămânii decizia Canadei de a emite un “permis limitat în timp şi revocabil” pentru a permite returnarea echipamentelor necesare conductei Nord Stream 1.

    Dar ministerele ucrainene de energie şi de externe au declarat într-o declaraţie că sunt “profund dezamăgite” şi au îndemnat Canada să revină asupra unei decizii care, în opinia lor, echivalează cu ajustarea sancţiunilor impuse Moscovei “la capriciile Rusiei”.

    Siemens Energy a declarat că lucrează la alte aprobări oficiale şi la logistică pentru a pune la dispoziţie echipamentul cât mai curând posibil.

    Zongqiang Luo, analist de gaze la firma de consultanţă Rystad Energy, a declarat că nu este “imposibil” ca Gazprom să folosească orice întârziere ca justificare pentru a prelungi perioada de întreţinere.

    În anii anteriori, perioada anuală de întreţinere a Nord Stream 1 a durat aproximativ 10-12 zile şi s-a încheiat la timp.

    Germania a trecut la etapa a doua a unui plan de urgenţă pe trei niveluri privind gazele naturale, care reprezintă un pas înainte spre raţionalizarea consumului de combustibil.

    De asemenea, a avertizat asupra recesiunii dacă fluxurile de gaz rusesc vor fi oprite. Lovitura pentru economie ar putea fi de 193 de miliarde de euro în a doua jumătate a acestui an, au arătat luna trecută date ale asociaţiei industriale vbw din landul Bavaria.

    “Încetarea bruscă a importurilor de gaze ruseşti ar avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra forţei de muncă din Germania… aproximativ 5,6 milioane de locuri de muncă ar fi afectate de consecinţe”, a declarat directorul general al vwb, Bertram Brossardt.

    Efectele ar fi şi mai ample. O oprire completă ar menţine preţurile europene la gaze, care au afectat deja industria şi gospodăriile, la un nivel mai ridicat pentru mai mult timp.

    Preţurile angro la gazul olandez, care reprezintă referinţa europeană, au crescut cu peste 400% din iulie anul trecut.

    “Dacă Nord Stream se întrerupe sau dacă Germania îşi pierde toate importurile din Rusia, atunci efectul se va resimţi în întreaga Europă de nord-vest”, a declarat ministrul olandez al energiei, Rob Jetten.

    Într-un interviu acordat joi agenţiei Reuters, acesta a declarat că zăcământul olandez de gaze Groningen ar putea fi în continuare solicitat pentru a ajuta ţările vecine în cazul unei întreruperi complete a livrărilor ruseşti, dar creşterea producţiei ar risca să provoace cutremure.

    O oprire a aprovizionării prin Nord Stream 1 ar afecta atât Rusia, cât şi Europa de Vest, deoarece ar pierde venituri.

    Întreţinerea prelungită ar putea duce, de asemenea, la mai multe opriri ale producţiei de gaze ruseşti, în raport cu declinul de 9% de la an la an al producţiei Gazprom raportat până acum, a apreciat Goldman Sachs.

  • Aprovizionarea cu gaze a Europei se opreşte pentru 10 zile, dar nemţii se tem că această decizie ar putea fi una definitivă

    Având în vedere dependenţa Germaniei de Rusia pentru mai mult de o treime din aprovizionarea cu gaze şi lipsa de alternative viabile pe termen scurt, şansa de a provoca pagube Europei ca răzbunare pentru sancţiunile şi sprijinul pentru Ucraina ar putea fi prea bună pentru ca Kremlinul să o treacă cu vederea, informează Bloomberg.

    În calendarul oficialilor din Germania, data de 11 iulie este marcată cu roşu ca fiind data limită până la care Rusia ar putea să ţină robinetul deschis pentru livrarea de gaze.

    Când principala conductă pentru gazul rusesc către Europa se opreşte, timp de 10 zile, pentru întreţinere, Germania şi aliaţii săi se pregătesc ca preşedintele Vladimir Putin să folosească această oportunitatea pentru a opri definitiv fluxurile de gaze către Europa.

    Dacă Moscova semnalează că conducta Nord Stream nu va reveni conform planului, guvernul cancelarului Olaf Scholz ar declanşa probabil măsuri de urgenţă, cum ar fi raţionalizarea şi salvarea companiei. Consecinţele ar duce, aproape sigur, la o recesiune profundă pentru cea mai mare economie a Europei şi ar crea efecte de undă pe tot continentul.

    „Suntem îngrijoraţi? Da, suntem foarte îngrijoraţi”, a spus Christian Kullmann, directorul executiv al gigantului chimic german Evonik Industries AG. „Ar fi naiv şi cu ochi înstelaţi să nu fii îngrijorat.”

    În timp ce Moscova neagă că foloseşte energia ca armă, calculul pentru Putin este pe cât de simplu, pe atât de cinic. Europa este disperată să umple depozitele pentru a menţine casele încălzite şi fabricile să funcţioneze pe timpul iernii. Deci, cu cât Moscova acţionează mai devreme pentru a perturba şi mai mult pieţele de gaze, cu atât preţurile sunt mai mari şi cu atât Rusia are mai mult timp pentru a culege roadele.

     

  • Preţul gazelor în Europa a crescut pe măsură ce grevele din Norvegia agravează problemele de aprovizionare

    Compania norvegiană Equinor închide temporar trei zăcăminte de petrol şi gaze după ce muncitorii au intrat în grevă, astfel s-au intensificat problemele de aprovizionare regionale şi au împins preţurile europene la gazele naturale la un maxim al ultimelor patru luni, conform Financial Times.

    Grevele care au început luni seara vor afecta producţia de 89.000 de barili echivalent cu o zi de producţie pe câmpurile de pe platforma continentală a Norvegiei. Sindicatul ameninţă cu mai multe acţiuni de perturbare în zilele următoare, ceea ce, conform avertismentelor Asociaţiei Norvegiene pentru Petrol şi Gaze, ar putea reduce exporturile zilnice de gaze ale ţării cu 13%.

    Cea mai recentă întrerupere survine într-un moment în care Europa a apelat la Norvegia, în mod tradiţional al doilea mare furnizor de gaze, pentru a acoperi golul lăsat după ce Moscova a redus fluxurile după invazia sa în Ucraina la începutul acestui an. Seceta de aprovizionare a făcut ca preţurile europene la gaze să crească vertiginous şi a contribuit la o creştere bruscă a costurilor pentru întreprinderi şi gospodării care au influenţat economia regiunii.

    În ultimii ani, Norvegia a furnizat între 20 şi 25% din cererea de gaze din Europa, inclusiv Marea Britanie, potrivit Norwegian Petroleum.

    Preţul european al gazului, a urcat marţi cu 8%, până la 175 de euro pe MWh. Acesta este cel mai ridicat nivel de la începutul lunii martie şi de 5 ori mai mare decât cel de acum un an.

    Guvernul Germaniei a elaborat luni o lege pentru a prelua acţiuni la companiile energetice care suferă din cauza creşterii galopante a costului gazului importat, într-un semn al crizei în care se află industria energetică europeană.

    Sindicatul norvegian Lederne pentru lucrătorii din industria petrolieră a declarat că membrii săi vor extinde greva la alte trei situri de producţie: Heidrun, Kristin şi Aasta Hansteen, începând de marţi, ceea ce înseamnă că întreruperea va creşte probabil cu 333.000 bpd/zi, din care 264.000 bpd/zi reprezintă gaze naturale.

    Disputa se concentrează în jurul muncitorilor care cer majorări salariale pentru a compensa creşterea inflaţiei, cauzată în parte de creşterea preţurilor materiilor prime în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

    Sindicatul ameninţă cu o nouă escaladare a grevelor sâmbătă, la alte trei câmpuri petroliere, în cazul în care nu se va găsi o soluţie.

    Traderii devin din ce în ce mai pesimişti că Moscova va relua fluxul de gaze prin Nord Steam 1, conducta dintre nord-vestul Rusiei şi nordul Germaniei, odată ce aceasta va reveni după întreţinerea programată, care este programată să înceapă săptămâna viitoare pentru 10 zile.

    Luna trecută, compania de stat Gazprom a redus capacitatea cu 60% pe această linie, acuzând probleme tehnice legate de sancţiunile occidentale, dar a refuzat să utilizeze rute alternative ale conductei pentru a menţine aprovizionarea. Numeroşi oficiali europeni au acuzat Rusia că a transformat livrările de gaze “într-o armă” şi au avertizat că continentul trebuie să se pregătească pentru noi reduceri.

    Goldman Sachs şi-a majorat prognoza pentru TTF deoarece “nu mai vede” o restabilire completă a fluxurilor de gaze din conducta Nord Stream 1 ca fiind cel mai probabil scenariu. În prezent, estimează că preţurile TTF se vor ridica la 153 de euro pe MWh în trimestrul al treilea şi la 121 de euro pe MWh în trimestrul al patrulea din acest an, în creştere de la 104 şi respectiv 105 euro pe MWh.

    În afară de aprovizionarea din Norvegia, Europa a importat volume record de gaz natural lichefiat, în mare parte din SUA, pentru a acumula stocuri de gaze înainte de iarnă.

    Agenţia Internaţională pentru Energie a declarat în raportul său trimestrial privind piaţa gazelor naturale că cererea crescută de GNL de pe continent pentru a înlocui livrările ruseşti prin conducte s-a răspândit în întreaga lume şi a dus la o piaţă globală “excepţional de strânsă”.

    “Preţurile record ale gazului din Europa au transformat continentul într-o piaţă premium pentru GNL, atrăgând livrări din alte regiuni şi având ca rezultat tensiuni în ceea ce priveşte oferta şi distrugerea cererii pe mai multe pieţe.”

    Aceasta a avertizat că nevoile de GNL ale Europei “se aşteaptă ca în 2022 să depăşească creşterile de capacitate de aprovizionare”.

    La nivel mondial, Agenţia Internaţională pentru Energie se aşteaptă acum ca cererea de gaze să scadă cu 0,5% în acest an şi să rămână “moderată” până în 2025 din cauza preţurilor mai mari, o inversare bruscă a tendinţei de dinaintea crizei, când consumul de gaze creştea puternic şi înlocuia adesea cărbunele în generarea de energie.

     

  • Cea mai mare economie europeană tremură, şi nu doar de frig. Germania riscă eşecul în masă a reţelelor de utilităţi, din cauza embargo-ului de gaz impus de Rusia

    Germania ar trebui să se pregătească pentru reduceri mai mari ale livrărilor de gaze ruseşti, deoarece preşedintele Vladimir Putin urmăreşte o strategie conştientă de creştere a preţurilor pentru a submina unitatea europeană, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck.

    “Nu avem de-a face cu decizii neregulate, ci cu un război economic, complet raţional şi foarte clar”, a declarat Habeck, vicecancelar în guvernul lui Olaf Scholz, sâmbătă, în cadrul unui panel. “După o reducere de 60%, urmează în mod logic următoarea”.


    Liderii germani intensifică avertismentele privind iminenţa unor tulburări şi a unor penurii de gaze naturale în cea mai mare economie europeană, care se bazează pe Rusia pentru aproximativ o treime din energia sa. Putin a redus treptat livrările după ce ţările europene au impus sancţiuni ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

    Companiile germane de utilităţi sunt expuse riscului unor defecţiuni în cascadă care ar putea necesita activarea unei clauze legale care le-ar permite să transfere creşterile de preţ în afara angajamentelor contractuale, a declarat Habeck. 

    Germania s-a abţinut deocamdată de la activarea acestei măsuri, deoarece ar duce la o “explozie imediată a preţurilor” pentru consumatori, a declarat el în cadrul unui eveniment sponsorizat de săptămânalul Die Zeit. Guvernul lucrează la o alternativă, a spus el, fără a da detalii.


    “Dacă o companie ar da faliment, sau alte companii ar da faliment, este ca un efect de domino care ar duce foarte repede la o recesiune profundă”, a spus el.

    Companiile energetice europene se confruntă cu o presiune după ce Rusia a redus fluxurile pe o legătură cheie de gaz la începutul acestei luni, forţând companiile de utilităţi să cumpere combustibil de pe piaţa spot la preţuri ridicate. Preţurile ridicate ale energiei electrice determină tot mai mult fabricile şi întreprinderile germane să reducă cererea, iar guvernul a activat a doua etapă a unui plan de urgenţă pentru gaze în trei etape.

    Rusia a redus livrările prin Nord Stream cu 60%, iar gazoductul este programat pentru o închidere completă în această lună pentru întreţinere. Germania a exprimat îndoieli că Nord Stream va relua furnizarea după această operaţiune.

    Obiectivul Rusiei este de a menţine preţurile energiei la un nivel ridicat şi de a “distruge unitatea şi solidaritatea ţării”, a declarat Habeck.

    Guvernul german şi gigantul energetic Uniper SE discută măsuri de stabilizare. Ministrul de finanţe Christian Lindner a declarat că orice asistenţă guvernamentală suplimentară va fi sub forma unei garanţii de împrumut.

    Raţionalizarea gazului – dacă se va ajunge la aşa ceva – prezintă provocări, deoarece reţeaua nu este adesea separată între clienţii rezidenţiali şi cei comerciali, a spus Habeck.

    Dacă o fabrică este conectată la reţeaua de gaz şi o întreagă parte a oraşului este conectată la aceasta, atunci această fabrică nu poate fi scoasă din reţea.

    “Aceasta va fi probabil reglementată atunci în detrimentul fabricilor care nu sunt conectate la o reţea mixtă”, a spus Habeck.

     

  • Germania porneşte centralele pe cărbune pentru a evita o lipsă de gaze, în timp ce Rusia reduce aprovizionarea

    Germania va creşte semnificativ utilizarea cărbunelui, extrem de poluant, pentru a păstra rezervele de energie înainte de iarnă, în condiţiile în care Rusia reduce exporturile de gaze naturale şi ameninţă cea mai mare economie europeană din punct de vedere energetic, conform Financial Times.

    Guvernul german a declarat duminică că va adopta legi de urgenţă pentru a redeschide centralele pe cărbune dezafectate pentru producerea de electricitate şi va scoate la licitaţie livrările de gaz către industrie pentru a stimula întreprinderile să reducă consumul. Măsura a ilustrat îngrijorarea profundă a Berlinului cu privire la posibilele deficienţe de gaze în lunile de iarnă.

    “Este amar, dar în această situaţie este esenţial să reducem consumul de gaze”, a declarat ministrul german al economiei, Robert Habeck, membru al Partidului Verde.

    Rusia a redus săptămâna aceasta cu 60% capacitatea principalei conducte de export de gaze către Germania, provocând valuri pe întreg continentul, în timp ce oficialii occidentali s-au convins că Moscova foloseşte exporturile de gaze ca răspuns la sancţiunile impuse de UE în urma invaziei la scară largă a Ucrainei.

    Italia, care a înregistrat, de asemenea, o scădere a livrărilor de gaze din Rusia, este de aşteptat să anunţe măsuri de urgenţă în zilele următoare dacă nu se restabileşte aprovizionarea.

    Habeck a declarat că Berlinul lucrează la o nouă lege care să readucă temporar în funcţiune centrale electrice pe cărbune care în acest moment sunt nefuncţionale pentru a produce până la 10 GW (gigawaţi) pentru o perioadă de până la 2 ani. Acest lucru ar creşte dependenţa Germaniei de cărbune pentru generarea de electricitate cu până la o treime.

    “Situaţia este gravă”, a declarat Habeck. “În mod evident, este o strategie a lui Vladimir Putin de a ne supăra, de a creşte preţurile şi de a ne diviza. Nu vom permite ca acest lucru să se întâmple”.

    Planul este în contradicţie cu politica germană privind clima. Aceasta vizează eliminarea treptată a cărbunelui până în 2030, deoarece produce mai multe emisii de carbon decât gazul.

    Cele trei centrale nucleare active rămase în Germania au o capacitate de 4 GW şi sunt programate să iasă din funcţiune până la sfârşitul acestui an. Durata lor de viaţă nu va fi prelungită, deoarece guvernul a ajuns la concluzia că obstacolele tehnice şi de siguranţă sunt prea mari.

    Înainte de invazia Rusiei din februarie, Germania importa 55% din gazele sale din Rusia.

    În ultimele zile, Gazprom, exportatorul de gaze controlat de Rusia, a redus volumele de aprovizionare prin conducta Nord Stream 1, care traversează Marea Baltică până în Germania şi dă vina pe sancţiunile canadiene care au făcut ca echipamentele de pompare întreţinute de Siemens Energy să rămână blocate în Montreal.

    Germania şi aliaţii săi din Europa au respins afirmaţiile Gazprom, susţinând că orice problemă tehnică a fost un pretext al Moscovei pentru a riposta asupra sancţiunilor UE. Gazprom nu a utilizat rute alternative de conducte pentru a compensa deficitul de aprovizionare prin NS1.

    Preţurile europene la gaze, care se apropie deja de niveluri record, au crescut şi mai mult săptămâna trecută ca răspuns la ultimele reduceri de aprovizionare.

    Creşterea preţurilor la energie alimentează inflaţia şi o criză a costului vieţii peste tot în Europa, pe care băncile centrale se străduiesc să o abordeze fără a duce economia regiunii în recesiune.

    Cancelarul german Olaf Scholz a calificat dependenţa ţării de energia rusă drept “o greşeală a politicii economice a Germaniei” şi a declarat pentru agenţia de presă DPA că guvernele anterioare au ratat crearea unor rute alternative de aprovizionare cu gaze.

    Germania intenţionează să instaleze patru terminale plutitoare de gaz natural lichefiat şi a acordat prioritate reumplerii rezervoarelor de stocare a gazului care pot fi folosite pe timp de iarnă. În prezent, acestea sunt pline în proporţie de 56%, iar Habeck vrea să ajungă la 90% până în decembrie.

    “Avem nevoie şi vom face totul pentru a stoca cât mai mult gaz posibil”, a declarat Habeck, numind-o “cea mai mare prioritate” şi adăugând că “altfel, iarna ar fi cu adevărat o perioadă problematică”.

    Germania îşi propune să reducă consumul normal cu aproximativ o cincime fără a recurge la raţionalizare, crescând în acelaşi timp livrările prin conducte norvegiene şi importurile de gaz natural lichefiat.

    Cu toate acestea, aprovizionarea ar putea rămâne periculos de redusă, mai ales dacă iarna va fi deosebit de friguroasă. Potrivit autorităţii germane de reglementare a gazelor, temperaturile medii în Germania sunt de 6 grade Celsius sau mai mici în perioada noiembrie-aprilie.

    Analiştii spun că depozitele germane, dacă ar fi umplute în proporţie de 90%, ar fi capabile să acopere doar două sau trei luni de consum normal pe timp de iarnă, în cazul în care livrările ruseşti ar fi complet întrerupte.

    Germania va introduce, de asemenea, un mecanism de pentru utilizatorii industriali de gaze, a declarat Habeck. Companiile care reduc consumul vor fi compensate, a declarat pentru Financial Times o persoană familiarizată cu planurile guvernului, dar detaliile sunt încă în curs de finalizare.

    Anul trecut, centralele electrice pe bază de gaz au reprezentat 15% din producţia de electricitate din Germania. La sfârşitul lunii mai, Germania avea în reţea 31,4 GW de centrale pe cărbune şi 27,9 GW de centrale pe gaz, potrivit datelor de reglementare.

    Cei 10 GW de capacitate care se obţin prin cărbune care se vor repune în reţea reprezintă puţin sub 5% din capacitatea totală de producţie germană.

     

  • Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA la Bucureşti: America ar putea produce suficient petrol şi gaze într-un mod mult mai ecologic şi curat decât Rusia

    Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA la Bucureşti, afirmă că sursele americane de producţie de petrol şi de gaze sunt capabile să suplinească livrările Gazprom, dacă producţia ar creşte în SUA, ceea ce este posibil.

    Fostul ambasador american mai spune că războiul din Ucraina trebuie oprit, iar statele europene să vorbească pe o singură voce, pentru că orice ezitare nu poate duce decât la tot mai multe victime în rândul oamenilor nevinovaţi şi la prelungirea războiului.

    Prezentăm principalele declaraţii ale fostului ambasador al SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, sâmbătă seară, în emisiunea Insecuritate, de la Aleph News:

    Adrian Zuckerman: Această bătălie nu este una care să fie câştigată de Rusia. Trebuie să fie câştigată de Ucraina. Miza nu este doar Ucraina. Ucraina reprezintă democraţie şi reprezintă toate valorile Occidentului. Dacă Ucraina pierde, va fi foarte rău pentru toate democraţiile europene, dar şi pentru restul lumii.

    Adrian Zuckerman: Cea mai mare minciună pe care o aud acum este că războiul a fost provocat de Biden sau de Zelenski sau de faptul că NATO s-a apropiat prea mult de Rusia. Este o minciună ordinară. Adevărul, în opinia mea, este că lui Putin i-a fost frică să nu piardă Belarusul, care acum un an a încercat să fie liber şi democrat, iar ruşii au intrat acolo că să prevină acest lucru. De partea cealaltă avem Georgia unde situaţia e aceeaşi, plus succesul Ucrainei, care demonstrează întregii lumi că oamenii nu vor să trăiască subjugaţi de un dictator şi un criminal ca Putin. Asta a provocat războiul!


    Adrian Zuckerman: Oamenii mai tineri din România nu ştiu cum a fost viaţă sub comunism. A fost groaznic. Chiar dacă Putin nu este un ideolog comunist, el s-a născut în comunism, a trăit în comunism, este fost agent KGB, fost şef KGB din Germania de Est – care a chinuit oamenii de acolo – şi vrea să facă acelaşi lucru în Rusia acum şi peste tot.


    Adrian Zuckerman: Noi spunem NU acestei invazii; Putin poate să-i spună cum doreşte, dar este un RĂZBOI împotriva unei ţări independente şi democratice. Europa nu poate să spună altceva în afară de NU. Putin a spus deja: întră în Moldova, intră în Lituania pe care ameninţat-o deja acum câteva zile, intră şi în statele baltice – a ameninţat Suedia şi Norvegia – cineva trebuie să spună NU! Iar acest cineva trebuie să fie toate statele europene. Să vorbească o singură voce şi să nu existe state ezitante, sau unele chiar de partea Rusiei. Să nu mai dea speranţe lui Putin, pentru că asta nu cauzează decât moarte în rândul oamenilor nevinovaţi, determina prelungirea războiului.


    Adrian Zuckerman: Eu cred că sursele americane de producţie de petrol şi de gaze sunt capabile să suplinească resursele livrate de Gazprom, dacă producţia ar creşte în SUA şi e posibil să crească. Acum un an şi jumătate, când s-a schimbat administraţia, au fost oprite câteva proiecte şi nicio conducta nouă nu a fost aprobată. Iar licenţele de forare au fost refuzate multor companii. Nu îmi este clar motivul, nu ştiu care e politică. Dacă ar da drumul la aceste lucruri, America ar putea produce suficient petrol şi gaze într-un mod mult mai ecologic şi curat decât se face în Rusia, China, Iran sau Venezuela.

  • Avertisment de la cel mai inalt nivel: Europa ar putea rămâne fără gaze în sezonul rece. Liderii UE se pregătesc pentru o iarnă grea pe măsură ce Rusia limitează exporturile energetice

    Liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru o reducere suplimentară a livrărilor de gaze din Rusia, căutând modalităţi de a amortiza efectele crizei şi ale creşterii preţurilor la energie, scrie Bloomberg.

    Impactul invaziei Ucrainei şi utilizarea energiei ca armă de război de către Rusia au fost subiectele principale în cadrul întâlnirii liderilor UE de vineri, după ce reducerile transporturilor de gaze ruseşti au afectat 12 state membre şi au împins Germania într-o stare de alertă energetică.

    „Dacă Germania declară încă din perioada asta că în timpul iernii vor avea o lipsă de gaz, impactul va fi enorm pentru atât pentru ei, cât şi pentru toate celelalte ţări europene”, a declarat premierul belgian Alexander De Croo reporterilor la Bruxelles în a doua zi a summit-ului.

    Cu o zi mai devreme, când liderii au început să sosească la Bruxelles, cea mai mare economie a blocului a avertizat că măsurile Rusiei de a reduce livrările de gaze către UE riscă să provoace un colaps pe pieţele energetice, făcând o paralelă cu rolul Lehman Brothers în declanşarea crizei financiare de acum câţiva ani. Problemele de aprovizionare au împins deja preţurile la gaze şi energie la niveluri record.

    „Noţiunea de energie ieftină a dispărut. De asemenea, noţiunea de energie rusească a dispărut şi ea. În prezent, ne aflăm cu toţii în proces de a asigura sursele alternative de energie pentru spaţiul european”, a spus prim-ministrul leton Krisjanis Karins. „Acesta este rezultatul războiului pe care Rusia îl poartă în Ucraina – ne provoacă dificultăţi tuturor, dar în cele din urmă vom ieşi cu toţii mult mai rezistenţi”.

    Situaţia aprovizionării creşte costul energiei electrice în întreaga Europă, alimentează inflaţia şi creşte povara economică asupra întreprinderilor şi gospodăriilor care încă încearcă să se recupereaze după pandemie. Nervozitatea de pe pieţele energetice este exacerbată de incertitudinile legate de următoarea mişcare a Kremlinului. Prim-ministrul Luxemburgului, Xavier Bettel, a declarat că decizia de a închide sau nu robinetul de gaz este în exclusivitate în mâinile preşedintelui rus Vladimir Putin.

    Mişcarea Rusiei de a întări controlul aprovizionării vine în vremea în care Europa încearcă să umple rezervele de gaz înainte de următorul sezon de încălzire, care începe de obicei în jurul lunii octombrie. Rezervele de gaze ale blocului a fost pline cu 55% pe 22 iunie, comparativ cu norma sezonieră de cinci ani de 57% pentru această perioadă a anului. Scopul este de a ajunge la 80% până la 1 noiembrie pentru a evita problemele pe timpul iernii.

    Cancelarul german Olaf Scholz a declarat reporterilor de la Bruxelles că statele membre sunt „bine pregătite” pentru provocare, fiind totuşi necesară o accelerare a efortului de diversificare a infrastructurii energetice pentru a face faţă viitorului apropiat.