Vizitatorii care trec pragul Sălii de Expoziţii a Arhivelor de Stat din Moscova, instituţia organizatoare, pot vedea, printre altele, scrisoarea de abdicare a ţarului Nicolae al II-lea, arme aparţinând conducătorului plutonului de execuţie, uniforme purtate de ţar şi ţareviciul Aleksei, precum şi fotografii din timpul detenţiei acestora de către bolşevici. Sunt prezentate şi filme documentare şi înregistrări din arhiva de filme a instituţiei cu secvenţe din viaţa ţarului şi a familiei.
Ţarul Nicolae al II-lea a abdicat după revoluţia din februarie 1917, în timpul căreia a fost ţinut în arest, împreună cu soţia, Aleksandra Feodorovna, cele patru fiice (Olga, Tatiana, Maria, Anastasia) şi cu fiul (ţareviciul Aleksei) la Palatul Aleksandrovski din Sankt-Petersburg, apoi la Ţarskoe Selo, la Tobolsk şi apoi la Ekaterinburg, în casa Ipatiev. Aici, cu toţii au fost împuşcaţi de un pluton de execuţie al bolşevicilor, în noaptea de 16-17 iulie 1918.
Amintiri de la execuţia familiei imperiale a Rusiei (GALERIE FOTO)
De asemenea, expoziţia cuprinde, prezentate în premieră, articole personale ale familiei ţarului, inclusiv icoane, haine, fotografii şi obiecte casnice, adunate de mitropolitul Hilarion al Bisericii Ortodoxe Ruse din Străinătate, de la Mănăstirea Sf. Treimi din Jordanville, New York.
În tradiţia populară, Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. Ca pământean se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor şi pescuitul iar ca sfânt, Dumnezeu îi încredinţează porţile şi cheile Raiului, unde împarte hrană hrană animalelor sălbatice, fierbe grindina pentru a o mărunţi prin topire şi a deveni mai puţin periculoasă.
Timp de trei zile (29 iunie – 1 iulie), Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” va fi gazda grupurilor şi ansamblurilor folclorice româneşti, dar şi a ansamblurilor grupurilor etnice din România: turcii, albanezii, ucrainienii, ungurii, evreii şi grecii. Vizitatorii se vor putea delecta cu cozonaci şi poale-n brâu, plăcinte cu brânză sau turtă-dulce.
Programul va cuprinde datini şi obiceiuri specifice sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, demonstraţii ale meşteşugarilor, lansări de carte şi CD-uri, muzică veche şi medievală, folclor autentic românesc, momente de istorie a Bucureştilor cu Teatrul Masca, dar şi o expoziţie a sportului naţional românesc, oina.
Intitulată “Nobila artă a sabiei: Modă şi scrimă în Europa renascentistă”, expoziţia le arată celor care îi trec pragul cum se puteau îmbina în acele timpuri frumuseţea cu violenţa, prin intermediul unei serii de săbii şi pumnale din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea.
Odată cu secolul al XVI-lea, sabia intră în uzul civililor, după apariţia unui tip de astfel de armă mai uşor şi elegant, numit rapieră, care avea să fie folosită în duelurile descrise în diverse opere literare. Săbiile şi pumnalele expuse, unele dintre ele aduse din colecţii de la Dresda şi Viena, sunt adevărate opere de artă, pe ale căror mânere şi prăsele şi-au demonstrat măiestria meşterii din vremea făuririi lor.
Printre exponatele de marcă se numără rapiera lui Maximilian al II-lea, rege al Boemiei şi împărat al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, ori cea a Principelui Elector Christian al II-lea de Saxonia, aceasta din urmă prezentată împreună cu tot costumul posesorului, asortat cu sabia.
În cadrul expoziţiei, care va rămâne deschisă până la 17 septembrie, se mai pot vedea şi manuale de scrimă măiestrit ilustrate, precum şi diverse portrete, documente şi cărţi menite să ajute publicul să intre în atmosfera Renaşterii.