Tag: exporturi

  • Studiu de caz: Povestea prahovenilor care nu vor să exporte mobila produsă în România

    CONTEXTUL: Afacerile producătorilor de mobilă sunt în creştere, iar motorul acesteia sunt exporturile: circa 80% din producţia totală de mobilă părăseşte graniţele ţării, România situându-se pe locul 13 în lume în topul exportatorilor mondiali. Lucrurile diferă în ce priveşte consumul pe piaţa locală de mobilă, aflată în scădere de la începutul crizei.

    DECIZIA: În urmă cu cinci ani, conducerea Lemet Câmpina a hotărât dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s, ca urmare a identificării unei categorii de consumatori dispuşi să investească în produse de mobilier autohtone. Decizia a fost luată împotriva tendinţei generale, prin dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s în ţară şi prin dezvoltarea de produse după gusturile românilor.

    EFECTELE: Producătorul de mobilă a înregistrat o creştere a afacerilor de 21% în prima parte a anului curent, până
    la 8,3 milioane de euro. Reprezentanţii companiei previzionează o creştere de 20% pentru tot anul, la fel ca în 2012.


    EXPORTUL A REPREZENTAT ÎN ULTIMII ANI PENTRU MULTE INDUSTRII ŞI COMPANII «GURA DE OXIGEN» DE CARE AVEAU NEVOIE PENTRU O EVOLUŢIE POZITIVĂ A CIFRELOR„, explică Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina, tendinţa producătorilor autohtoni de a se orienta spre export. Rizea a identificat o cerere pentru mobilier autohton şi pe piaţa locală, argumentată de creşterea vânzărilor prin reţeaua proprie de magazine, Lem’s. În 2012, aceasta a fost de 20%, până la 200 de milioane de lei, iar în primele trei luni ale anului curent a fost tot de circa 20%, până la 36,5 milioane de lei. De aceea, Rizea preferă să „lăsăm exportul pentru anii viitori, doar dacă va fi cazul„. Evoluţia de la începutul anului se datorează celor patru milioane de module de mobilier vândute pe piaţa locală doar prin magazinele din reţeaua Lem’s.

    Cea mai recentă investiţie făcută de producător a fost pentru deschiderea magazinului din Oradea, cel mai mare din reţeaua de retail ce ocupă 65.000 de metri pătraţi în toată ţara. Magazinul din Oradea s-a adăugat celorlalte zece deschise în cursul anului 2013, în urma unei investiţii de peste 10 milioane de lei. Decizia pentru extinderea reţelei a fost luată în urmă cu cinci ani, inaugurările de magazine făcând parte dintr-un proces de extindere şi de creştere a suprafeţelor de expunere generat de dezvoltarea produselor din portofoliu. În 2012 au fost deschise 12 magazine noi, iar ţinta fixată pentru 2013 este de 15, număr care ar adăuga încă circa 6 milioane de lei la capitolul investiţii.

    Evoluţia pozitivă a companiei este motivată şi de dezvoltarea de noi produse, concepute în urma unor studii făcute pentru ca mobila creată să fie potrivită „casei românilor„.  Iar românul este din ce în ce mai atent la cheltuielile pe care le face în materie de mobiler, observă Rizea. Omul de afaceri este optimist şi crede că 2013 va aduce o creştere a pieţei interne: „Consumatorul este tot mai pretenţios, dar bugete pentru achiziţie există„. În ce priveşte afacerile Lem’s, a observat o creştere a vânzărilor datorată categoriilor de produse premium şi de lux, un exemplu fiind un modul de bucătărie din segmentul premium, devenit lider de vânzări în reţea, cu 3.500 de unităţi vândute la un preţ mediu de 5.000 de lei.

    MOBILIERUL ESTE REALIZAT ÎN FABRICA DE LA CÂMPINA, fondată de Alexandru Rizea în 1991. Dacă la început businessul lui era constituit dintr-un un mic atelier, în care lucra primele piese de mână, ulterior şi-a construit propriile utilaje. În prezent, tehnologiile existente în fabrica ce se întinde pe 30.000 de metri pătraţi sunt cele mai noi existente la nivel mondial. Capacitatea de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, iar pe poarta fabricii ies anual peste 360.000 de module de mobilă. Lemet se numără în rândul primilor 20 de producători autohtoni, pe o piaţă estimată la circa un miliard de euro.

    Aceasta este dominată de trei firme maramureşene: afacerea românească Aramis Invest, estimată la peste 100 de milioane de euro şi despre care se spune că ar fi una dintre fabricile furnizoare ale retailerului suedez Ikea, compania italiană Italsofa, cu centrele de vânzări răspândite în toată Europa şi cu afaceri de 71,4 milioane de euro, precum şi compania producătoare de articole tapiţate Taparo, cu o cifră de afaceri de 60,7 milioane de euro. Majoritatea jucătorilor se axează pe exporturi, 80% dintre produsele fabricate în România ajungând în Marea Britanie, Belgia, SUA, Ungaria, Polonia, Cehia, Rusia sau Slovacia.

    România se numără astfel printre principalii producători din lume, clasându-se pe locul 28 în topul statelor cu cea mai mare producţie de mobilă, potrivit unui studiu al World Furniture Outlook, care analizează cele mai mari 70 de pieţe. În ce priveşte consumul, suntem poziţionaţi pe locul 49. Printre principalele dificultăţi identificate de Rizea pe piaţă se numără cumpărarea substanţială de mobilier de import: „Statisticile arată că în România sunt aproximativ 2.000 producători de mobilier, însă doar o mică parte din ei reuşesc să înţeleagă comportamentul de consum al românilor şi să îşi adapteze produsele şi serviciile în funcţie de acestea„.

    La acestea se adaugă situaţia economică, care îngreunează procesul de achiziţie: rata crescută a şomajului, TVA-ul de 24%, care au de asemenea un rol în decizia românului de a face investiţii noi în piese de mobilier, dar şi în alte lucrări de renovare. Totuşi, Alexandru Rizea este încrezător, iar „strategia de expansiune a reţelei Lem’s în România este principalul obiectiv pentru următorii ani„.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Va rămâne 2013 cel mai bun an după criză?

    Motoarele acestei creşteri au fost exporturile, agricultura şi industria, în timp ce construcţiile, importurile, formarea brută de capital fix (investiţiile) şi stocurile s-au redus. Exportul net a avut în primul semestru o contribuţie de 5,3% la creşterea PIB, în timp ce investiţiile s-au diminuat cu 4,4%, conducând la un minus de 1% pentru evoluţia economică din aceeaşi perioadă.

    Economiştii BCR estimează pentru 2013 o creştere a PIB de 2,5%, urmată însă de o încetinire la 2,3% la anul, iar cei de la ING Bank aşteaptă o creştere de 2,2% în acest an, dar numai de 2% în 2014. Prudenţa analiştilor în privinţa anului viitor este explicabilă prin gradul de incertitudine implicat atât în toate previziunile actuale legate de zona euro, care rămâne destinaţia principală a exporturilor României, cât şi în toate previziunile legate de calitatea unui an agricol, ţinând cont de importanţa acestei ramuri pentru creşterea economică.

  • Recesiunea din zona euro forţează Polonia şi Finlanda să-şi orienteze exporturile către vechiul duşman Rusia. În schimb acasă, polonezii blochează investiţiile ruseşti

    După zeci de ani în care a urmărit să-şi consolideze relaţiile cu Occidentul, mai ales pe cele comerciale, Finlanda devine din nou dependentă de comerţul cu vechiul inamic Rusia, o ţară cu resurse vaste a cărei clasă de mijloc în dezvoltare şi ai cărei investitori bogaţi oferă oportunităţi de creştere care lipsesc în economiile zonei euro lovite de recesiune.

    O tendinţă evidentă de creştere la nivelul exporturilor cu Rusia se observă şi la Polonia, cea mai mare economie est-euro­peană, care în schimb se opune cu înver­şu­nare expansiunii economice a ruşilor şi blochează pătrunderea afacerilor ruseşti în ţară.

    Timp de două decenii Finlanda, stat membru al zonei euro din 1999, şi-a întărit schimburile comerciale cu restul Europei, iar în acest timp reticenţa faţă de vecinul şi fostul cuceritor din est a rămas. Acum, anticiparea unei reveniri lente în zona euro face ca tot mai multe companii finlandeze să caute legături mai strânse cu Rusia, scrie Thomson Reuters.

    Cele mai recente date comerciale arată că ajustarea a început. Exporturile Finlandei către restul statelor Uniunii Europene au scăzut în primele cinci luni ale anului cu 4%, comparativ cu intervalul similar din 2012. În schimb, exporturile către Rusia au crescut cu 4%. Judecând după rezultatele financiare din al doilea trimestru ale companiilor finlandeze, care arată că multe dintre ele au fost afectate de incertitudinile din Europa, se poate trage concluzia că influenţa Rusiei asupra economiei finlandeze va creşte. Companiile de top precum retailerul Kesko şi reţeaua de magazine Stockmann vorbesc despre Rusia ca despre cea mai bună carte de joc a lor. Kesko, care controlează aproximativ 35% din comerţul alimentar, cu electro­casnice, utilaje uşoare şi bricolaj, şi-a deschis în luna mai al doilea magazin alimentar din Rusia şi intenţionează să deschidă alte opt unităţi în următorii trei ani.

    Cititi mai multe pe zf.ro

  • Pentru Croaţia încep durerile tranziţiei la UE

    Simularea, care a ajuns la aceste ponderi studiind modificările de taxe vamale aferente aderării la UE, estimează că reducerea protecţiei tarifare pentru comerţul cu ţările UE ar putea produce o pierdere de 127 mil. dolari pentru Croaţia, ce va fi însă contrabalansată de afluxul de fonduri europene.

    Într-o notă difuzată săptămâna trecută, agenţia de rating Moody’s apreciază că va mai dura până ce Croaţia va ajunge la o creştere economică solidă, întrucât economia ţării nu e suficient de competitivă, este “excesiv de orientată spre consumul intern” şi grevată de niveluri înalte ale deficitului şi ale îndatorării. Pentru 2013, Moody’s vede o scădere a PIB cu 1,2%, iar la anul o creştere de 0,3%.

  • Colosul comercial chinez se dezmorţeşte: exporturile şi importurile au explodat în iulie

    Exporturile şi importurile Chinei au cresut puternic în luna iulie, un semn că economia pare să se stabilizeze după un prim semestru foarte volatil, scrie Financial Times.
     
    Exporturile au crescut cu 5,1% faţă de luna iulie a anului trecut, după un declin de 3,1% în iunie, iar importurile au urcat cu 10,9%, după o scădere anuală de 0,7% în iunie. Ambii indicatori sunt peste aşteptările analiştilor. Explozia importurilor este un semnal că cererea internă se păstrează solidă, o veste bună pentru creşterea economică, unde consumul are o pondere importantă.
     
  • Antibiotice Iaşi şi-a redus afacerile cu 4,4% în S1, dar a avut exporturi mai mari

    Producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi (ATB), controlat de Ministerul Sănătăţii, a raportat în primul semestru o cifră de afaceri de 141,8 milioane de lei, în scădere cu 4,3% faţă de perioada similară a anului trecut, conform rezultatelor financiare consolidate care urmează să fie aprobate de acţionari în AGA, pe 16 august. Profitul net al companiei a scăzut cu 37%, la 16,1 mil. lei. 

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.08.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

  • Pufuleţii Gusto ajung la New York, Detroit, Chicago, Atlanta. Cifra de afaceri a companiei va creşte cu 30%

     “Sperăm să obţinem o creştere de 30% faţă de anul precedent şi ne bazăm în mod deosebit pe succesul înregistrat de pufuleţi în exporturi, în ultimii ani, spre deosebire de piaţa internă, care încă stagnează”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al Phoenixy, Eliodor Apostolescu.

    Astfel, afacerile companiei ar putea depăşi 23 milioane euro.

    Phoenixy are 15 tipuri de produse şi o producţie zilnică de peste un million de pungi de pufuleţi, aproximativ 30% fiind livrată la export în peste 20 de state europene, precum Suedia, Germania, Olanda, Spania, Italia, Grecia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Marea Britanie, Ungaria, Belgia, Ungaria, Croaţia şi Albania, şi în SUA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI a revizuit prognoza de creştere economică a României la 2% în acest an şi 2,25% în 2014

     “Constatăm că redresarea economică se accelerează şi continuă să se accelereze. În prima parte a anului, exporturile au fost mai puternice, în timp ce cererea internă s-a menţinut slabă. Producţia agricolă este mult mai bună decât anul trecut. Având în vedere aceste lucruri, am crescut proiecţia pentru creşterea economică la 2% pentru acest an, iar pentru anul viitor ne aşteptăm ca această redresare să continue, avem o proiecţie de «doi şi un sfert» pentru anul viitor”, a afirmat Schaechter într-o conferinţă de presă, la finalul misiunii FMI privind discuţiile în legătură cu noul acord de împrumut.

    Ministrul delegat al Bugetului, Liviu Voinea, a declarat luni că prognoza de creştere economică pentru acest an a fost ridicată, în urma discuţiilor cu FMI, de la 1,6% la 1,9%, Guvernul estimând însă pentru sfârşitul anului un avans al PIB peste noua ţintă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marea Britanie speră să crească exporturile în România cu 60% până în 2017

     Centrul de afaceri româno-britanic a fost înfiinţat de Ambasada Marii Britanii şi Camera de Comerţ Britanico-Română. În cadrul proiectului, Ambasada britanică va acorda Camerei de Comerţ bilaterale un grant în valoare de circa 200.000 de euro.

    “Acesta este un pas înainte în sprijinul pe care îl acordăm relaţiilor economice dintre România şi Marea Britanie. Acesta este parte a unui proiect care cuprinde 20 de pieţe prioritare în întreaga lume. Acordăm sprijin companiilor britanice în pieţe ca Mexic, Rusia, India, Brazilia, iar din Europa am selectat două ţări prioritare, pentru a sprijini relaţiile comerciale, respectiv Polonia şi România. Sperăm să vedem o creştere puternică atât a investiţiilor britanice în România cât şi a relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări”, a declarat ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Piaţa din SUA este medicament pentru economia Germaniei, în timp ce Europa e în criză

     Trendul este subliniat de datele economice recente, inclusiv de creşterea încrederii investitorilor germani în economie în luna iulie, după trei luni consecutive de declin.

    “În SUA are loc o renaştere pentru companiile germane”, comentează pentru WSJ Andreas Rees, economist la UniCredit Frankfurt.

    Exporturile către SUA, a doua mare piaţă externă pentru Germania după Franţa, au crescut în primele patru luni cu 3,5% faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor UniCredit.

    În acelaşi timp, livrările către Franţa au coborât cu 1,2%, iar exporturile către China cu 2%. China este pe locul 5 în topul pieţelor de export pentru Germania. Exporturile germane către China au crescut constant după criza financiară asiatică de la sfârşitul anilor ’90.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro