Deşi sunt un subiect de conversaţie foarte interesant care duce de multe ori la discuţii aprinse, miturile sunt de cele mai multe ori păreri greşite care pot fi în final demontate.
Despre sushi, de pildă, accepţiunea generală este că înseamnă peşte crud, dar în realitate termenul se referă la orez acrit. Folia de aluminiu băgată în cuptorul cu microunde nu va strica echipamentul electrocasnic, ci doar va scoate scântei din cauza undelor, fără a detemina vreo explozie.
“În România, implementarea soluţiilor de management al afacerilor de tip ERP (Planificarea Resurselor Întreprinderii) găzduite în cloud se situează sub media europeană estimată şi, cel puţin deocamdată, nu se întrevede o dezvoltare considerabilă a acestora mai devreme de următorii 2-3 ani”, a declarat Hotăran, reprezentantul CGS Europe – IT Services care este partener global Microsoft pentru implementarea soluţiei ERP deţinută de gigantul american, Dynamics AX.
În opinia lui, managerii companiilor din România au nevoie ca timpul să demonstreze siguranţa datelor stocate prin soluţiile ERP găzduite în cloud; în acelaşi timp, furnizorii mari din piaţa de ERP trebuie sa dezvolte oferte de profil cât mai atractive atât financiar, dar mai ales ca soluţii de implementare eficiente.
Alături de soluţia clasică (implementarea unei soluţii ERP la sediul companiei client, pe serverele acesteia), mulţi integratori (firme de IT care implementează ERP-uri) oferă şi varianta găzduirii în cloud, punând la dispoziţie hardware-ul şi software-ul aferent; acestea pot fi administrate şi controlate ori de către departamentul de IT al fiecărei companii, ori chiar de către integrator (serviciile fiind astfel complet externalizate). Întrucât ERP-urile sunt software-uri de management al afacerilor care integrează toate componentele unui business şi aplicaţiile aferente (de la producţie la finanţe-contabilitate, vânzări, distribuţie etc), mulţi manageri consideră că există o doză de risc în “a încredinţa” toate aceste date, în timp real, unei firmei de servicii IT. “Impresia că prin serverele proprii companiei pot garanta protecţia informaţiilor este supraevaluta: în majoritatea cazurilor, sistemele informatice ale firmelor sunt foarte slabe: dacă cineva chiar vrea să le spargă, nu este greu. în schimb, o firmă bună de IT va avea soluţii superioare pentru protecţia datelor, asumându-şi răspunderea atât asupra siguranţei, cât şi a integrităţii datelor”, a precizat Mircea Hotaran.
Soluţiile ERP găzduite în cloud au avantaje precum faptul că reduc la minim investiţia iniţială (întrucât nu mai sunt necesare cheltuielile cu achiziţionarea de hardware şi licenţe), costurile uzuale sunt mici (se plăteşte de obicei lunar, per utilizator) şi total predictibile. În plus, întreg procesul de implementare este mult mai rapid, iar up-grade-urile sunt nelimitate şi automate. Soluţiile ERP găzduite în cloud pot fi adaptate fără probleme pentru a răspunde caracteristicilor proceselor de business din fiecare firmă, la fel ca în varianta tradiţională. Reţinerile managerilor de a implementa soluţii ERP în cloud au la bază în principal neîncrederea în capacitatea integratorului de a asigura siguranţa informatică a datelor, a serverelor, paza împotriva pătrunderii prin efracţie în locaţia în care se află echipamentele respective etc.
“Teama multor manageri privind siguranţa datelor în cazul găzduirii în cloud a soluţiei ERP pe care o adoptă este nejustificată: toţi cei care furnizează astfel de servicii au mecanisme complexe de protecţie; n-am auzit de nici un caz de furt de date în astfel de circumstanţe”, a precizat Mircea Hotaran. Această “reţinere” conduce însă la varianta achiziţionării unei soluţii ERP în sistem clasic (licenţe şi servere proprii), ceea ce implică un cost semnificativ pentru bugetul unei companii. “În condiţiile economice globale actuale, care sunt dificile, aceste cheltuieli sunt adesea amânate, aşa încât întregul proces se blochează şi toată lumea pierde- firmele suferă pentru că nu implementează un soft de care ar avea nevoie, iar piaţa locală de ERP rămâne cu mult sub potenţialul său. Anii următori vor demonstra însă fiabilitatea găzduirii în cloud”, a arătat Mircea Hotaran.
BRD-SocGen, a doua mare bancă după active, a tăiat anul trecut peste 400 de posturi şi a restrâns reţeaua teritorială cu 22 de unităţi, însă reducerea cheltuielilor operaţionale cu 2,4% nu a putut ţine piept saltului de aproape 62% înregistrat de costul cu provizioanele pentru credite proaste, consecinţa fiind intrarea pe pierdere cu un rezultat anual negativ de 332 mil. lei după un profit net de 469 mil. lei în 2011. “BRD obişnuise piaţa să supraperformeze la profit, însă 2012 este o mică excepţie în linie cu situaţia din întreg sistemul bancar. Costul riscului a condus la pierderea de 332 mil. lei, însă acest rezultat nu pune în discuţie modelul de business al băncii pentru că raportul cost/venit care s-a situat la 46,5% arată rentabilitatea intrinsecă a BRD. Ca urmare modelul nu se schimbă şi nici strategia pentru anii următori de dezvoltare în condiţii de rentabilitate”, a declarat Philippe Lhotte, preşedintele BRD. El a preluat oficial conducerea băncii la începutul lui noiembrie 2012, după mai multe luni de interimat la vârf, neavând o responsabilitate directă pentru aceste rezultate.
Deflagraţia a avut loc în faţa unei intrări secundare a ambasadei, a anunţat agenţia, precizând că Mehmet Kiliçlar, şeful poliţiei turce se află la faţa locului
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
240 de angajaţi sunt blocaţi în inima unui munte, într-un complex care ar desfăşura şi activităţi militare. Un site american de ştiri, WorldNetDaily, care citează un fost agent de informaţii iranian, a anunţat că o explozie puternică a avut loc pe 21 ianuarie la complexul nuclear iranian de la Fordo, o uzină săpată în munte în apropierea oraşului Qom, în nord-vestul Iranului. Jerusalem Post precizează, citând alte surse, că un avion militar israelian ar fi fost observat în apropierea complexului nuclear iranian în momentul exploziei.
Conform surselor citate, explozia a distrus parţial uzina de îmbogăţire a uraniului.La nivel neoficial, regimul de la Teheran a atribuit Israelului deflagraţia, însă, oficial, Iranul a negat incidentul, explicând că este vorba de “propagandă occidentală”.”Orice explozie produsă în Iran care nu afectează populaţia civilă, ci doar infrastructura este binevenită”, a spus ministrul israelian pentru Securitatea Internă Avi Dichter. Dacă explozia într-adevăr a avut loc, acesta ar fi cel mai mare atac sau act de sabotaj de până acum împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, iar incidentul riscă să atragă riposta Teheranului.
Complexul nuclear subteran Fordo este situat în apropierea oraşului Qom într-o fostă bază militară a Gardienilor Revoluţiei Islamice, fiind specializat în activităţi de îmbogăţire a uraniului. Existenţa complexului de la Fordo a fost dezvăluită în 2009 de inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, după o serie de indicii furnizate de serviciile de spionaj occidentale. în acest complex ar exista aproximativ 3.000 de centrifuge pentru purificarea uraniului.
Occidentul suspectează Iranul că încearcă să fabrice arme nucleare sub paravanul unui program atomic civil. Regimul islamist de la Teheran respinge acuzaţiile. Israelul a ameninţat în mai multe rânduri că va ataca instalaţiile nucleare iraniene dacă Statele Unite şi partenerii occidentali nu vor reuşi să blocheze prin sancţiuni controversatul program atomic iranian.
Conform purtătorului de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Târgovişte, Elena Ionescu, bărbatul a suferit arsuri de gradele doi şi trei pe 80% din suprafaţa corpului, este conştient, dar în stare gravă, iar medicii au decis că este necesară transferarea lui la o clinică de specialitate din Capitală. “Pacientul are 44 de ani. Am înţeles că lucrează ca sudor şi a fost adus la noi cu o ambulanţă. A fost investigat medical, stabilindu-se că are arsuri pe 80% din suprafaţa corpului. Este conştient, comunică, dar medicii au decis ca el să fie transportat cu o ambulanţă la Spitalul de Arşi din Bucureşti”, a declarat prutătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Târgovişte. Victima a spus că în momentul producerii deflagraţiei a vrut să închidă ventilul instalaţiei de alimentare cu oxigen.
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, i-a vizitat duminică seara la Spitalul de Arşi din Bucureşti pe poliţiştii şi pompierii care au suferit arsuri în urma exploziei de la Sighetul Marmaţiei, a declarat purtătorul de cuvânt al MAI, Marius Militaru. Ministrul s-a interesat şi de celelalte victime, civile, vizitându-i la Spitalul de Arşi unde au fost internaţi pentru îngrijiri după deflagraţia de la Sighet.
Accidentul s-a produs în urma unui incendiu la o instalaţie de stocare a deşeurilor radioactive. Acesta a provocat o explozie care, potrivit pompierilor, s-a soldat cu un mort şi trei răniţi.
Un perimetru de securitate a fost instituit în jurul centralei nucleare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Deocamdata nu se cunosc cauzele deflagratiei, dar, potrivit CNN,
in fata cladirii este o masina distrusa de explozie.
Explozia a spart geamurile sediului Guvernului norvegian, o cladire
cu 17 etaje din centrul capitalei Norvegiei unde este inclusiv
biroul premierului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Atacul de vineri, executat de atentatori sinucigasi, a avut loc
la 11 zile dupa ce arhitectul atentatelor din 11 septembrie a fost
ucis de un comando al fortelor speciale americane in nordul
Pakistanului. “Este o prima actiune pentru a-l razbuna pe martirul
Osama”, a declarat prin telefon Ehsanullah Ehsan, purtatorul de
cuvant al Miscarii Talibanilor din Pakistan (TTP), care a promis ca
sirul atacurilor nu se va opri aici.
TTP, care a jurat credinta Al-Qaida in 2007, este principalul
responsabil de un val de peste 450 de atentate, majoritatea
sinucigase, care s-au soldat cu peste 4.300 de morti in patru
ani.