Tag: evaluare

  • Noul pariu al unuia dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din România. Business-ul din care vrea să facă 10 mil. euro în trei ani

    „Vreau ca în trei ani Druid să fie cea mai frumoasă poveste legată de inteligenţa artificială din această zonă a Europei. Vreau să umplu lumea de druizi. Vreau ca în 3 ani să avem venituri de 10 milioane de euro şi o profitabilitate mare”, a declarat Drăgan în cadrul unei întâlniri cu media, prima de la înfiinţarea companiei în luna februarie.

    Start-up-ul fondat de Drăgan le va oferi companiilor roboţi software care să asiste angajaţii în desfăşurarea proceselor de business. Aceşti asistenţi virtuali (chatbot) le-ar permite utilizatorilor să comunice cu aplicaţiile software din cadrul organizaţiei. Asistenţii ar putea fi folosiţi în vânzări, marketing, resurse umane sau financiar-contabilitate. În luna mai compania va lansa primii săi trei roboţi software, portofoliul urmând să fie extins. „Vrem ca până la finele anului să acoperim toate funcţionalităţile din cadrul unei companii. Noi vom scoate în luna mai roboţi pentru clienţi, oamenii din vânzări şi angajaţi. Suntem în mediul B2B, iar aici problema complicată este că trebuie să conectezi roboţii la toate aplicaţiile firmei. Cred însă că aici experienţa noastră cu platforma Charisma de la Totalsoft ne dă un avantaj”, spune Drăgan, preşedintele Druid.

    Noul pariu al unuia dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din România. Business-ul din care vrea să facă 10 mil. euro în trei ani 

  • Liviu Drăgan, fondatorul TotalSoft, mizează pe roboţi în noul business

    „Vreau ca în trei ani Druid să fie cea mai frumoasă poveste legată de inteligenţa artificială din această zonă a Europei. Vreau să umplu lumea de druizi. Vreau ca în 3 ani să avem venituri de 10 milioane de euro şi o profitabilitate mare”, a declarat Drăgan în cadrul unei întâlniri cu media, prima de la înfiinţarea companiei în luna februarie.

    Start-up-ul fondat de Drăgan le va oferi companiilor roboţi software care să asiste angajaţii în desfăşurarea proceselor de business. Aceşti asistenţi virtuali (chatbot) le-ar permite utilizatorilor să comunice cu aplicaţiile software din cadrul organizaţiei. Asistenţii ar putea fi folosiţi în vânzări, marketing, resurse umane sau financiar-contabilitate. În luna mai compania va lansa primii săi trei roboţi software, portofoliul urmând să fie extins. „Vrem ca până la finele anului să acoperim toate funcţionalităţile din cadrul unei companii. Noi vom scoate în luna mai roboţi pentru clienţi, oamenii din vânzări şi angajaţi. Suntem în mediul B2B, iar aici problema complicată este că trebuie să conectezi roboţii la toate aplicaţiile firmei. Cred însă că aici experienţa noastră cu platforma Charisma de la Totalsoft ne dă un avantaj”, spune Drăgan, preşedintele Druid.

    Pentru iunie este planificată lansarea pe platformă a unor asistenţi virtuali pentru activităţile de suport clienţi, vânzări, tehnicieni şi resurse umane; aceştia vor putea să execute peste 200 de sarcini. „Utilizatorii îşi vor putea construi propriii asistenţi, instruindu-i să acopere zone de business sau îi vor putea conecta la diferite aplicaţii pentru a oferi informaţii relevante şi a-i asista în luarea deciziilor”, adaugă Liviu Drăgan.

    Vânzarea roboţilor se va face sub formă unui abonament. Tarifele nu au fost momentan stabilite – poate fi vorba de 20 de euro pe lună pentru fiecare robot, dar poate fi vorba şi de 30 de euro şi de 10 euro, evaluează Drăgan. Vânzarea este programată să înceapă din septembrie prin intermediul unui partener, dar şi direct, iar planul este ca din 2019 să vândă doar prin parteneri.
    „Asistenţii virtuali Druid oferă o experienţă conversaţională documentată, folosind inteligenţa artificială şi procesarea limbajului natural pentru a simula o conversaţie cu o persoană reală. Este un mod de lucru nou care mă aştept să fie adoptat într-un ritm accelerat”, este de părere Dragoş Metea, CEO al Druid.

    Platforma Druid foloseşte tehnologii din zona cloud şi inteligenţă artificială precum Azure, Microsoft Cognitive Services sau Bot Framework, şi poate fi implementată pe diferite sisteme de comunicare, precum Facebook Messenger, Skype sau Slack.
    Echipa Druid este formată din oameni care au lucrat în cadrul TotalSoft, de-a lungul istoriei companiei, şi numără 12 persoane, urmând să ajungă pe la 16 până la finalul anului. Finanţarea proiectului este realizată de persoane private, partenerii lui Drăgan fiind Eugen Banciu, fondatorul distribuitorului de medicamente Farmexpert, Iulian Trandafir, directorul general al distribuitorului de medicamente Farmexpert, Radu Enache, acţionar al lanţului hotelier Continental, Cristian Bostănescu, acţionar al studiourilor Castel Film, Anca Vlad, proprietar al lanţului de farmacii Catena, şi Radu Bugică, country manager al fondului american de investiţii SigmaBleyzer. Investiţia iniţială se ridică la 800.000 de euro, dar Drăgan se aşteaptă ca investiţia totală să ajungă la 1,5 milioane de euro.

    „Echipa pe care am format-o, portofoliul de contacte pe care l-am dezvoltat sunt, teoretic, ingrediente pentru un business de succes. Practica va demonstra. Eu nu aş fi făcut start-up-ul dacă nu credeam în el, mai ales că în memoria oamenilor rămâne doar ultimul lucru pe care l-ai făcut”, mărturiseşte Lividu Drăgan.

    Clienţii care vor alege roboţii Druid îi vor putea configura după specificaţiile acestora, iar roboţii vor putea răspunde la întrebări standard de genul: „Câte obiecte X mai avem pe stoc?”, angajaţii vor putea întreba câte zile libere mai au şi aşa mai departe. Nu este genul de robot conversaţional precum asistenţii mai cunoscuţi ca Google sau Siri. Piaţa mondială de chatbot era evaluată în 2016 la 190,8 milioane de dolari, dar se aşteaptă o creştere cosistentă, potrivit companiei de cercetare de piaţă Grand View Research. Până în 2025 piaţa ar putea ajunge la 1,25 mi­liarde de dolari. De asemenea, conform Gartner, până în 2020, peste 50% dintre întreprinderile de dimensiuni medii şi mari vor implementa module de monitorizare a produselor de tipul asistenţilor virtuali.

    „Nu voi privi graniţele României ca o limită, voi ataca încă de la început piaţa internaţională”, a spus Drăgan.

  • Fintech vs bancă sau fintech & bancă?

    Compania celor doi este un exemplu singular, dar convingător al start-up-urilor fintech ce au capacitatea de a fi ”disruptive“ pentru sectorul financiar. Anton Tomic, vice president global head of business development & innovation financial services al SAP, povesteşte pentru Business MAGAZIN de ce băncile şi start-up-urile ar trebui să lucreze împreună pentru o lume mai bună.

    Un start-up fintech este o afacere care oferă servicii financiare cu ajutorul programelor software şi tehnologiilor moderne. Astfel, dacă în urmă cu zece ani oamenii nu aveau alternativă la bănci, acum pot apela la o companie fintech pentru a putea realiza plăţi în ţară, cât şi internaţional, fără comisioane, pot utiliza aplicaţii pentru tranzacţionarea de acţiuni la bursă sau pot utiliza aplicaţii drept portofele digitale. ”Transformări majore schimbă la faţă sectorul. Liniile tradiţionale devin înceţoşate, iar noii jucători fintech continuă să transforme serviciile financiare, în timp ce tehnologii precum inteligenţa artificială, blockchainul şi IOT transformă tehnologia informaţiei cu mare viteză“, spune Anton Tomic.

    El crede că băncile înfruntă vremuri grele şi menţionează că anul trecut în Uniunea Europeană în jur de 9.100 de sucursale bancare s-au închis şi 50.000 de oameni au fost daţi afară, iar nivelul de angajare din banking este la nivelul anului 1998. ”Azi totul trebuie personalizat în funcţie de nevoile clientului. Băncile erau bune la tehnologie, dar din 2008 se confruntă cu o lipsă la nivelul interacţiunii cu clienţii.“ Potrivit Millennial Disruption Index, 71% dintre tineri preferă să meargă la dentist decât să discute cu un angajat al băncii, iar asta spune multe despre activitatea băncilor şi faptul că trebuie să se schimbe, tinerii fiind obişnuiţi cu modul în care giganţi precum Amazon, Apple sau Facebook li se adresează, mai ales în condiţiile în care alte instituţii nonfinanciare încep să ofere servicii care până acum erau destinate sistemului bancar.

    Compania aeriană australiană Qantas a intrat pe segmentul de asigurări medicale şi vara trecută a lansat propriul card de credit, ca un prim pas pe segmentul de banking. Astfel, compania vrea să devină un jucător în industria financiară australiană. Decizia vine în contextul în care Banca Centrală Australiană a decis să reducă comisioanele pe care băncile le primeau de la anumite carduri de credit, potrivit Reuters. Astfel, unele instituţii care emiteau carduri au decis să reducă numărul de puncte de loialitate la Qantas pe care clienţii îl primeau când efectuau anumite plăţi. Pentru a monetiza acest serviciu, compania apelează la cei 12 milioane de membri ai programului de loialitate al companiei. ”Deja 35% din cardurile de credit din Australia sunt realizate de Qantas în parteneriat cu băncile American Express sau cu retaileri precum Woolworths“, spune reprezentantul SAP.

    Tomic mai spune că industria se schimbă şi dă drept exemplu faptul că divizia de servicii financiare a Volkswagen are un profit mai mare decât divizia de vânzare de maşini, autentificarea vocală este utilizată de mai mult de 1 milion de clienţi din băncile Citi din Asia, iar banca poloneză mBank are un departament de analiză predictivă pentru a oferi clienţilor sevicii personalizate Majoritatea băncilor şi-au digitalizat serviciile şi oferă clienţilor lor banking digital, credite online şi aşa mai departe. ”Nu este îndeajuns să-şi digitalizeze modelul de afaceri, este necesar să definească modelele de business digitale de vreme ce fluxurile de venituri tradiţionale pentru bănci sunt ameninţate de fintech-uri şi de schimbarea comportamentului clientului“, spune Tomic, care aduce în discuţie start-up-ul Revolut. Start-up-ul a început ca un serviciu de schimb valutar fără taxe, însă s-a extins rapid pentru a oferi mai multe servicii: de la asigurare de călătorie până la investiţii imobiliare, totul într-o singură aplicaţie.

    Acum, compania oferă şi un card Visa pentru cheltuieli în mai multe ţări, fără taxe sau comisioane. Revolut procesează în prezent peste 1,8 milioane de dolari lunar şi atrage zilnic între 6.000 şi 8.000 de noi utilizatori. Compania are în prezent 2 milioane de clienţi şi obiectivul ambiţios de a ajunge la 100 de milioane în următorii cinci ani. Recent, start-up-ul fintech britanic a anunţat şi deschiderea unui birou în România, în luna mai, cu planul de a ajunge la 100.000 de utilizatori la finalul acestui an. Compania a reuşit să atragă până acum în România, fără a avea o prezenţă locală, circa 25.000 de utilizatori care au făcut tranzacţii de 3 milioane de dolari în 2017. De asemenea, compania va reprezenta o soluţie şi pentru românii care doresc să achiziţioneze criptomonede în condiţiile în care majoritatea băncilor din România refuză să mai lucreze cu exchange-urile care cumpără monede digitale.

    ”Din cauza sau datorită companiilor ca Revolut, costurile tradiţionale pentru clienţii băncilor vor fi reduse la minimum sau vor dispărea“, spune Tomic. Revolut susţine că prin serviciile lor clienţii au economisit 150 milioane de lire sterline care altfel s-ar fi dus pe comisioane. ”Revolut a devenit prima companie dintr-o nouă rasă de bănci digitale din Marea Britanie şi oferă o suită de servicii care au ajutat-o să-şi sporească veniturile“, adaugă Tomic.

    În acest caz, cum ar trebui să reacţioneze băncile? Care este soluţia? Reprezentantul SAP este de părere că băncile au mai multe opţiuni la dispoziţie pentru a rămâne atrăgătoare pentru clienţi şi crede că este important ca băncile să colaboreze cu fintech-urile. ”Fintech-urile pot depăşi băncile oferind servicii şi produse noi. Pe de altă parte, băncile au de partea lor clienţi, mărimea pe care start-up-urile o caută.“ El dă exemplu bănci precum Barclays sau Citi, care colaborează cu start-up-uri fintech pentru a oferi servicii noi clienţilor lor. De fapt, cel mai mare centru de co-working fintech din Europa este deschis chiar de gigantul britanic din banking Barclay’s. Revolut nu este singurul start-up britanic care activează în această zonă. Mai mult, Londra este oraşul unde apar cele mai mai multe şi cele mai importante start-up-uri fintech. Potrivit unui sondaj realizat de EY, Londra este numărul unu pe segmentul fintech, luând în considerare mărimea pieţei, numărul investiţiilor, forţa de muncă, dar şi activităţile de reglementare. În acest clasament urmează California, New York, Singapore şi Germania, conform lui Tomic, care menţionează faptul că acum peste 20 de start-up-uri din Marea Britanie aplică pentru o licenţă de banking. Mai mult, în 2017 peste 1 miliard de dolari au fost investiţi în start-up-uri fintech din Marea Britanie, adică dublu faţă de 2016. ”Băncile care nu lucrează cu fintech-urile, care nu colaborează cu aceste start-up-uri, care nu inovează împreună cu fintech-urile sau care nu cumpără astfel de start-up-uri riscă să rămână în urmă“, spune Anton Tomic.

    Reprezentantul SAP este de părere că ne îndreptăm tot mai mult către metode de plată contactless. Dă exemplu Paytm, sistem de plată cu mobilul din India, în care Alibaba prin braţul financiar Ant a investit 680 milioane de dolari şi care acum are peste 200 de milioane de utilizatori în India. În decembrie 2018, utilizatorii Paytm au efectuat 7 milioane de tranzacţii pe zi, mai mult decât toate tranzacţiile cu carduri de debit şi de credit din India. ”Sistemul de plată mobilă nu numai că schimbă modelele de business tradiţionale din banking, dar ajută şi cei 2,5 miliarde de oameni care nu au acces la serviciile financiare clasice.“

    Anton Tomic crede că dacă băncile vor să facă faţă schimbărilor actuale trebuie să ţină cont de următoarele lucruri: ”Trebuie să pună clienţii pe primul plan, să colaboreze cu fintech-urile, să reîmprospăteze forţa de muncă, să creeze o cultură digitală şi să investească în tehnologii de nouă generaţie, precum IA, machine learning, blockchain, IoT.“

    El spune că vede oportunităţi, dar şi provocări pentru start-up-urile fintech din România. Tomic consideră că deşi viteza de internet este foarte mare în România, utilizarea serviciului de online banking este foarte redusă. ”Recomandarea mea pentru start-up-urile româneşti ar fi să se alieze cu băncile locale, dar în acelaşi timp şi cu huburi fintech precum Barclay’s Rise şi să se poziţioneze ca acceleratoare pentru organizaţii ca Plug & Play sau Startup Bootcamp care sunt specializate pe fintech¨, spune Anton Tomic. Succesul unei unei colaborări dintre o bancă şi un start-up ţine de înţelegerea punctelor forte şi acelor slabe pentru a putea îmbunătăţi experienţa clienţilor, reducând în acelaşi timp costurile operaţionale, explică reprezentantul SAP. ”Poate mai important este faptul că aceste colaborări vor putea aduce nivelul de personalizare, viteză şi contextualizare pentru clienţi pentru a-şi apăra poziţia de la companii care le-ar putea ameninţa poziţia, companii ca Google, Amazon, Facebook, Apple, Alibaba sau Tencent.“

    Totuşi, băncile au ceva ce fintech-urilor le este greu să obţină: încrederea clienţilor. Modelul de business al băncilor se bazează pe încredere, iar câştigarea încrederii clienţilor este cea mai mare provocare pentru un fintech. Până la urmă, astfel de firme au pe mână banii, economiile şi bunurile oamenilor. ”Criza financiară din 2008 a scăzut foarte mult încrederea oamenilor în bănci, dar aceasta a rămas în continuare ridicată. Totuşi comportamentul tinerilor se schimbă şi 73% dintre millenniali ar prefera un serviciu financiar oferit de Apple, Google sau Facebook în dauna unei instituţii clasice financiare“, spune vicepreşedintele SAP. Aceasta s-ar putea schimba pentru Facebook din cauza scandalului Cambridge Analytica, în urma căruia datele a 87 de milioane de oameni au fost compromise. Încrederea se construieşte în timp, dar poate fi distrusă în câteva secunde. ”Aşadar, cred că fintech-urile trebuie să se concentreze pe următoarele elemente: calitatea serviciilor, produse excelente şi experienţa pe care o pot aduce clienţilor. Primele două aduc un nivel de credibilitate, iar o experienţă bună pentru clienţi construieşte cel mai de preţ element al încrederii: loialitatea.“

  • Proiect de lege care prevede evaluarea efectelor negative asupra mediului, aprobat de guvern

    „Prin adoptarea de către Parlament a acestui act normativ, România îşi va îndeplini obligaţiile de transpunere în legislaţia naţională a Directivei 2014/52/UE a Parlamentului European şi a Consiliului UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (Directiva EIA)”, se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului.

    Potrivit sursei citate, aspectele vizate de proiectul de lege sunt: evaluarea efectelor negative semnificative ale proiectelor asupra diversităţii biologice, inclusiv în mediul marin; evaluarea impactului proiectelor asupra climei (de exemplu, emisiile de gaze cu efect de seră); expunerea şi rezistenţa proiectelor faţă de accidente majore şi/sau dezastre naturale, riscul producerii unor accidente sau dezastre şi probabilitatea ca acestea să aibă efecte negative semnificative asupra mediului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Charles Michel propune un nou mecanism de monitorizare a situaţiei statului de drept în UE

    “Belgia propune introducerea unui mecanism de evaluare de către omologi a situaţiei statului de drept”, a transmis Charles Michel joi prin Twitter.

    “Fiecare dintre cele 27 de state se vor supune examinării de către restul ţărilor membre. Această evaluare va permite dezvoltarea în mod colegial, prin bune practici şi corectarea problemelor”, a explicat premierul Belgiei.

  • Într-o ţară obsedată de control, companii evaluate la miliarde de dolari te urmăresc la tot pasul

    Dacă un client intră pe porţile Suning, principalul retailer pe piaţa electronicelor din China, e posibil ca fiecare cameră de supraveghere din magazin să îi urmărească mişcările folosind software dezvoltat de SenseTime. Dacă cineva vrea să acceseze Rong360, o platformă care conectează indivizii interesaţi de închirierea unor produse sau imobile, trebuie să se conecteze folosind recunoaşterea facială  sistem dezvoltat, de asemenea, de SenseTime. Mai mult, dacă cineva e oprit în trafic de poliţie, sunt şanse mari ca infracţiunea să fi fost descoperită prin tehnologia creată de SenseTime.

    ÎN FRUNTEA UNEI INDUSTRII DE ZECI DE MILIARDE DE DOLARI

    SenseTime e una dintre companiile ce domină industria IA (inteligenţă artificială) din China, sector puternic susţinut de guvern; de altfel, autorităţile şi-au exprimat în mod public dorinţa de a duce piaţa de IA la o valoare de peste 150 de miliarde de dolari până în 2030.

    Fondată în Hong Kong, SenseTime are sute de clienţi în jurul lumii şi a crescut datorită investiţiilor venite de la Qualcomm, producător de cipuri din Statele Unite, şi Dalian Wanda, cel mai mare dezvoltator imobiliar din China. Săptămâna trecută, gigantul Alibaba a anunţat că va conduce cea de-a treia rundă de finanţare cu o sumă de 600 de milioane de dolari, ducând valoarea SenseTime la aproximativ 3 miliarde de dolari.

    Puţine companii din zona IA  din China sau alte state  au reuşit până acum să fie evaluate la peste 1 miliard de dolari. ”China a luat un avans considerabil, mai ales în ceea ce priveşte recunoaşterea video sau a imaginilor, pentru că avem un număr important de specialişti în asta“, a declarat pentru Quartz Xu Li, CEO-ul SenseTime. Profesorul Tang Xiaoou, şeful departamentului de inginerie a informaţiei din cadrul Universităţii Chineze din Hong Kong, a pus bazele companiei în octombrie 2014. Iniţial a fost vorba de un proiect academic, Xiaoou luând alături de el 11 studenţi specializaţi în IA. |n 2015, proiectul s-a transformat într-o afacere, numindu-l ca CEO pe Xu, unul dintre protejaţii lui Xiaoou, iar în 2016 a început să lanseze pe piaţă produse.

    Pentru cei mai mulţi clienţi chinezi, recunoaşterea facială înseamnă supraveghere. SenseTime oferă însă o gamă diversă de produse software: unele sunt într-adevăr destinate supravegherii, în vreme ce altele au rolul de a simplifica procese precum sortarea fotografiilor sau editarea acestora. Printre clienţii companiei se numără chiar şi o închisoare, folosind un program care să ajute la evitarea situaţiilor de risc.

    Xu spune că SenseTime a început să crească odată cu cererea tot mai mare pentru aplicaţii sau platforme de microcreditare. De-a lungul anului 2016, numeroase companii chinezeşti de tehnologie au introdus sisteme prin care oamenii pot împrumuta bani unii de la alţii; pentru a reduce riscul de fraudă, au apelat la dezvoltatori precum SenseTime ce foloseau inteligenţa artificială pentru a verifica, în timp real, datele unei persoane. Sistemul e simplu de explicat: prin recunoaştere facială, programul se conectează la baza de date a autorităţilor şi retrage toate informaţiile legate de persoana în cauză.
    CEO-ul celor de la SenseTime vorbeşte de două fenomene ce au dus la creşterea interesului pentru IA în China: apariţia producătorilor mici de smartphone-uri care, colectiv, ocupă o parte importantă a pieţei şi cererea tot mai mare pentru sisteme de supraveghere.

    În primul rând, producătorii de dispozitive mobile care nu au capacitatea de a concura cu nume precum Samsung sau Apple caută metode de a se diferenţia, de a ieşi în evidenţă, iar cei mai mulţi apelează la soluţii de IA în acest sens. Prin urmare, companii precum SenseTime au mult mai multe comenzi  fie ele şi mai mici, ca valoare  decât în urmă cu trei-patru ani.
    |n al doilea rând, avantajele oferite de IA în procesul de supraveghere au făcut ca principalul client pentru această gamă de produse să fie chiar guvernul. Există în prezent peste 176 de milioane de camere de supraveghere în China, numărul acestora crescând anual cu 13%; pentru comparaţie, creşterea anuală a numărului de astfel de dispozitive la nivel global este de doar 2%.

    Dar China nu ocupă primul loc doar în clasamentul achiziţiilor de camere de securitate, ci şi în cel al statelor care îşi urmăresc cetăţenii. Edward Schwarck, cercetător la Institul Japonez pentru Relaţii Internaţionale, notează într-un studiu publicat recent că de-a lungul ultimilor două decenii, Ministerul pentru Securitate Publică din China s-a transformat într-o agenţie de securitate care controlează ”o societate sofisticată, conectată şi din ce în ce mai tehnologizată“.

    Cea mai mare întrebare e legată de modul în care lucrurile vor evolua în continuare, subliniază Schwarck. ”Consolidarea bazelor de date de securitate a creat o zonă în care e nevoie de platforme de inteligenţă artificială, astfel încât activităţile poliţieneşti să fie din ce în ce mai automatizate.“

    Ideile lui Schwarck explică, într-o bună măsură, de ce SenseTime şi principalele firme concurente, Megvii şi Yitu, sunt evaluate fiecare la peste 1 miliard de dolari.

    LIBERTATEA ŞI INTIMITATEA, CONCEPTE PE CALE DE DISPARIŢIE ÎN CHINA

    Dincolo de a fi un simplu client, guvernul chinez a jucat un rol esenţial în dezvoltarea SenseTime prin oferirea accesului la date. Mai exact, Xu spune că algoritmii de căutare folosesc o bază de date cu peste 10 miliarde de imagini pentru a se ”antrena“, multe dintre acestea fiind furnizate de autorităţi. Spre exemplu, SenseTime derulează în prezent un proiect-pilot cu autorităţile din Shenzen, în cadrul căruia software-ul dezvoltat de companie ”concurează“ cu sistemul de supraveghere existent. Algoritmii SenseTime preiau părţile bune şi le integrează în propriul sistem, rezultatul fiind, în teorie, o soluţie de supraveghere mult mai complexă.

    Controlul pe care autorităţile din China îl exercită asupra cetăţenilor este din ce în ce mai mare, un exemplu relevant în acest sens fiind şi propunerea de a evalua nivelul de încredere al celor 1,3 miliarde de cetăţeni prin Sistemul Social de Credite, prezentată la finalul anului trecut. Guvernul chinez promovează sistemul drept o modalitate dezirabilă de măsurare şi creştere a ”încrederii„ la nivelul naţiunii şi de construire a unei culturi a ”sincerităţii„. ”Aceasta va crea un mediu de opinie publică în care păstrarea încrederii este glorioasă şi va întări credibilitatea în afacerile guvernamentale, credibilitatea comercială, socială şi va contribui la construirea credibilităţii judiciare„, spun declaraţiile publice referitoare la acest proiect citate de Wired.

    ”Este urmărirea comportamentului consumatorilor cu o influenţă politică orwelliană„, interpretează Johan Lagerlvist, un specialist al Institutului Suedez de Afaceri Internaţionale, sistemul de credite sociale. Rogier Creemers, un cercetător postdoctoral specializat în lege şi guvernanţă chineză la Institutul Van Vollenhoven de la Universitatea Leiden, care a publicat o traducere detaliată a planului, l-a comparat cu recenziile de pe Yelp, în care ”statul-bonă„ veghează peste umărul indivizilor. Deocamdată, tehnic vorbind, participarea la Scorul Cetăţenilor din China este opţională.

    Până în 2020 va fi însă obligatorie. Comportamentul fiecărui cetăţean, dar şi al persoanelor juridice  orice companie sau orice altă entitate  va fi evaluat şi clasificat, fie ei că îşi doresc acest lucru sau nu. Până la implementarea programului în 2020, guvernul testează proiectul. |n acest mariaj dintre supravegherea comunistă şi capitalism, guvernul a oferit licenţa pentru opt companii private în vederea dezvoltării sistemelor şi algoritmilor pentru realizarea scorurilor creditelor sociale. |n mod predictibil, giganţi ai datelor administrează două dintre cele mai cunoscute proiecte de acest tip.

    Spre exemplu, oamenii cu ratinguri scăzute vor avea viteze la internet reduse, acces restricţionat la restaurante, cluburi de noapte sau cluburi de golf şi nu vor mai avea dreptul de a călători liber în afara ţării. Scorurile vor influenţa aplicaţiile pentru închirieri ale persoanelor, posibilitatea de a obţine o asigurare sau un împrumut şi chiar şi beneficii de securitate socială. Cetăţenii cu scoruri scăzute nu vor fi angajaţi de anumiţi angajatori şi le vor fi interzise anumite slujbe, printre care în domeniul serviciilor civile, jurnalismului, juridic  unde se presupune că trebuie să dai dovadă de încredere. Cetăţenilor cu ratinguri scăzute le va fi restricţionat inclusiv accesul la şcoli private.

    Atunci când a fost întrebat de riscul ca inteligenţa artificială să fie folosită de către guvern pentru a invada vieţile private ale oamenilor, CEO-ul SenseTime a comparat tehnologia cu revoluţia industrială, insistând asupra ideii că aceasta poate fi folosită cu intenţii bune sau rele.

    ”Noi încercăm să facem lucruri care să ajute oamenii„, spune Xu. ”Spre exemplu, recunoaşterea facială poate fi folosită pentru a ajuta la găsirea copiilor dispăruţi. Dacă foloseşti sistemele de supraveghere în acest sens, publicul va avea de câştigat.„
    Explicaţiile sale nu sunt însă atât de bine primite în afara Chinei, unde compania îşi extinde cu greu prezenţa. La începutul acestui an, SenseTime s-a alăturat iniţiativei Intelligence Quest, un program susţinut de MIT (Massachusetts Institute of Technology) care aduce împreună experţi din mai multe domenii pentru a analiza inteligenţa artificială. SenseTime are de asemenea birouri în Singapore şi Japonia, dezvoltând alături de producătorul auto Honda soluţii pentru maşinile autonome.
    |n afara Chinei, compania condusă de Xu Li va avea însă o mare problemă: va fi lipsită de sprijinul guvernului de la Beijing.

     

  • Într-o ţară obsedată de control, companii evaluate la miliarde de dolari te urmăresc la tot pasul

    Dacă un client intră pe porţile Suning, principalul retailer pe piaţa electronicelor din China, e posibil ca fiecare cameră de supraveghere din magazin să îi urmărească mişcările folosind software dezvoltat de SenseTime. Dacă cineva vrea să acceseze Rong360, o platformă care conectează indivizii interesaţi de închirierea unor produse sau imobile, trebuie să se conecteze folosind recunoaşterea facială  sistem dezvoltat, de asemenea, de SenseTime. Mai mult, dacă cineva e oprit în trafic de poliţie, sunt şanse mari ca infracţiunea să fi fost descoperită prin tehnologia creată de SenseTime.

    ÎN FRUNTEA UNEI INDUSTRII DE ZECI DE MILIARDE DE DOLARI

    SenseTime e una dintre companiile ce domină industria IA (inteligenţă artificială) din China, sector puternic susţinut de guvern; de altfel, autorităţile şi-au exprimat în mod public dorinţa de a duce piaţa de IA la o valoare de peste 150 de miliarde de dolari până în 2030.

    Fondată în Hong Kong, SenseTime are sute de clienţi în jurul lumii şi a crescut datorită investiţiilor venite de la Qualcomm, producător de cipuri din Statele Unite, şi Dalian Wanda, cel mai mare dezvoltator imobiliar din China. Săptămâna trecută, gigantul Alibaba a anunţat că va conduce cea de-a treia rundă de finanţare cu o sumă de 600 de milioane de dolari, ducând valoarea SenseTime la aproximativ 3 miliarde de dolari.

    Puţine companii din zona IA  din China sau alte state  au reuşit până acum să fie evaluate la peste 1 miliard de dolari. ”China a luat un avans considerabil, mai ales în ceea ce priveşte recunoaşterea video sau a imaginilor, pentru că avem un număr important de specialişti în asta“, a declarat pentru Quartz Xu Li, CEO-ul SenseTime. Profesorul Tang Xiaoou, şeful departamentului de inginerie a informaţiei din cadrul Universităţii Chineze din Hong Kong, a pus bazele companiei în octombrie 2014. Iniţial a fost vorba de un proiect academic, Xiaoou luând alături de el 11 studenţi specializaţi în IA. |n 2015, proiectul s-a transformat într-o afacere, numindu-l ca CEO pe Xu, unul dintre protejaţii lui Xiaoou, iar în 2016 a început să lanseze pe piaţă produse.

    Pentru cei mai mulţi clienţi chinezi, recunoaşterea facială înseamnă supraveghere. SenseTime oferă însă o gamă diversă de produse software: unele sunt într-adevăr destinate supravegherii, în vreme ce altele au rolul de a simplifica procese precum sortarea fotografiilor sau editarea acestora. Printre clienţii companiei se numără chiar şi o închisoare, folosind un program care să ajute la evitarea situaţiilor de risc.

    Xu spune că SenseTime a început să crească odată cu cererea tot mai mare pentru aplicaţii sau platforme de microcreditare. De-a lungul anului 2016, numeroase companii chinezeşti de tehnologie au introdus sisteme prin care oamenii pot împrumuta bani unii de la alţii; pentru a reduce riscul de fraudă, au apelat la dezvoltatori precum SenseTime ce foloseau inteligenţa artificială pentru a verifica, în timp real, datele unei persoane. Sistemul e simplu de explicat: prin recunoaştere facială, programul se conectează la baza de date a autorităţilor şi retrage toate informaţiile legate de persoana în cauză.
    CEO-ul celor de la SenseTime vorbeşte de două fenomene ce au dus la creşterea interesului pentru IA în China: apariţia producătorilor mici de smartphone-uri care, colectiv, ocupă o parte importantă a pieţei şi cererea tot mai mare pentru sisteme de supraveghere.

    În primul rând, producătorii de dispozitive mobile care nu au capacitatea de a concura cu nume precum Samsung sau Apple caută metode de a se diferenţia, de a ieşi în evidenţă, iar cei mai mulţi apelează la soluţii de IA în acest sens. Prin urmare, companii precum SenseTime au mult mai multe comenzi  fie ele şi mai mici, ca valoare  decât în urmă cu trei-patru ani.
    |n al doilea rând, avantajele oferite de IA în procesul de supraveghere au făcut ca principalul client pentru această gamă de produse să fie chiar guvernul. Există în prezent peste 176 de milioane de camere de supraveghere în China, numărul acestora crescând anual cu 13%; pentru comparaţie, creşterea anuală a numărului de astfel de dispozitive la nivel global este de doar 2%.

    Dar China nu ocupă primul loc doar în clasamentul achiziţiilor de camere de securitate, ci şi în cel al statelor care îşi urmăresc cetăţenii. Edward Schwarck, cercetător la Institul Japonez pentru Relaţii Internaţionale, notează într-un studiu publicat recent că de-a lungul ultimilor două decenii, Ministerul pentru Securitate Publică din China s-a transformat într-o agenţie de securitate care controlează ”o societate sofisticată, conectată şi din ce în ce mai tehnologizată“.

    Cea mai mare întrebare e legată de modul în care lucrurile vor evolua în continuare, subliniază Schwarck. ”Consolidarea bazelor de date de securitate a creat o zonă în care e nevoie de platforme de inteligenţă artificială, astfel încât activităţile poliţieneşti să fie din ce în ce mai automatizate.“

    Ideile lui Schwarck explică, într-o bună măsură, de ce SenseTime şi principalele firme concurente, Megvii şi Yitu, sunt evaluate fiecare la peste 1 miliard de dolari.

    LIBERTATEA ŞI INTIMITATEA, CONCEPTE PE CALE DE DISPARIŢIE ÎN CHINA

    Dincolo de a fi un simplu client, guvernul chinez a jucat un rol esenţial în dezvoltarea SenseTime prin oferirea accesului la date. Mai exact, Xu spune că algoritmii de căutare folosesc o bază de date cu peste 10 miliarde de imagini pentru a se ”antrena“, multe dintre acestea fiind furnizate de autorităţi. Spre exemplu, SenseTime derulează în prezent un proiect-pilot cu autorităţile din Shenzen, în cadrul căruia software-ul dezvoltat de companie ”concurează“ cu sistemul de supraveghere existent. Algoritmii SenseTime preiau părţile bune şi le integrează în propriul sistem, rezultatul fiind, în teorie, o soluţie de supraveghere mult mai complexă.

    Controlul pe care autorităţile din China îl exercită asupra cetăţenilor este din ce în ce mai mare, un exemplu relevant în acest sens fiind şi propunerea de a evalua nivelul de încredere al celor 1,3 miliarde de cetăţeni prin Sistemul Social de Credite, prezentată la finalul anului trecut. Guvernul chinez promovează sistemul drept o modalitate dezirabilă de măsurare şi creştere a ”încrederii„ la nivelul naţiunii şi de construire a unei culturi a ”sincerităţii„. ”Aceasta va crea un mediu de opinie publică în care păstrarea încrederii este glorioasă şi va întări credibilitatea în afacerile guvernamentale, credibilitatea comercială, socială şi va contribui la construirea credibilităţii judiciare„, spun declaraţiile publice referitoare la acest proiect citate de Wired.

    ”Este urmărirea comportamentului consumatorilor cu o influenţă politică orwelliană„, interpretează Johan Lagerlvist, un specialist al Institutului Suedez de Afaceri Internaţionale, sistemul de credite sociale. Rogier Creemers, un cercetător postdoctoral specializat în lege şi guvernanţă chineză la Institutul Van Vollenhoven de la Universitatea Leiden, care a publicat o traducere detaliată a planului, l-a comparat cu recenziile de pe Yelp, în care ”statul-bonă„ veghează peste umărul indivizilor. Deocamdată, tehnic vorbind, participarea la Scorul Cetăţenilor din China este opţională.

    Până în 2020 va fi însă obligatorie. Comportamentul fiecărui cetăţean, dar şi al persoanelor juridice  orice companie sau orice altă entitate  va fi evaluat şi clasificat, fie ei că îşi doresc acest lucru sau nu. Până la implementarea programului în 2020, guvernul testează proiectul. |n acest mariaj dintre supravegherea comunistă şi capitalism, guvernul a oferit licenţa pentru opt companii private în vederea dezvoltării sistemelor şi algoritmilor pentru realizarea scorurilor creditelor sociale. |n mod predictibil, giganţi ai datelor administrează două dintre cele mai cunoscute proiecte de acest tip.

    Spre exemplu, oamenii cu ratinguri scăzute vor avea viteze la internet reduse, acces restricţionat la restaurante, cluburi de noapte sau cluburi de golf şi nu vor mai avea dreptul de a călători liber în afara ţării. Scorurile vor influenţa aplicaţiile pentru închirieri ale persoanelor, posibilitatea de a obţine o asigurare sau un împrumut şi chiar şi beneficii de securitate socială. Cetăţenii cu scoruri scăzute nu vor fi angajaţi de anumiţi angajatori şi le vor fi interzise anumite slujbe, printre care în domeniul serviciilor civile, jurnalismului, juridic  unde se presupune că trebuie să dai dovadă de încredere. Cetăţenilor cu ratinguri scăzute le va fi restricţionat inclusiv accesul la şcoli private.

    Atunci când a fost întrebat de riscul ca inteligenţa artificială să fie folosită de către guvern pentru a invada vieţile private ale oamenilor, CEO-ul SenseTime a comparat tehnologia cu revoluţia industrială, insistând asupra ideii că aceasta poate fi folosită cu intenţii bune sau rele.

    ”Noi încercăm să facem lucruri care să ajute oamenii„, spune Xu. ”Spre exemplu, recunoaşterea facială poate fi folosită pentru a ajuta la găsirea copiilor dispăruţi. Dacă foloseşti sistemele de supraveghere în acest sens, publicul va avea de câştigat.„
    Explicaţiile sale nu sunt însă atât de bine primite în afara Chinei, unde compania îşi extinde cu greu prezenţa. La începutul acestui an, SenseTime s-a alăturat iniţiativei Intelligence Quest, un program susţinut de MIT (Massachusetts Institute of Technology) care aduce împreună experţi din mai multe domenii pentru a analiza inteligenţa artificială. SenseTime are de asemenea birouri în Singapore şi Japonia, dezvoltând alături de producătorul auto Honda soluţii pentru maşinile autonome.
    |n afara Chinei, compania condusă de Xu Li va avea însă o mare problemă: va fi lipsită de sprijinul guvernului de la Beijing.

     

  • Încă un unicorn: start-up-ul fintech Revolut a fost evaluat la 1,7 mld. dolari după ce a obţinut o finanţare de 250 mil. dolari

    Runda de finanţare a fost condusă de fondul deinvestiţii DST Global din Hong Kong, alături de investitori noi şi existenţi printre care se numără şi investitori renumiţi din Silicon Valley precum Index Ventures and Ribbit Capital. Odată cu noua investiţie obţinută, valoarea totală a finanţărilor primate până acum de Revolut a ajuns la 340 milioane de dolari.

    Start-up-ul fintech din Marea Britanie le pune la dispoziţie utilizatorilor de smartphone-uri o aplicaţie mobilă căruia îi pot ataşa un cont bancar pentru a putea face diferite operaţiuni, precum plăţi, transferuri de bani sau schimburi valutare.

    Investiţia şi creşterea substanţială în evaluare vin ca urmare a creşterii record înregistrate de Revolut, care procesează în prezent peste 1.8 milioane de dolari lunar şi achiziţionează zilnic între 6.000 şi 8.000 de noi utilizatori. Compania are în prezent 2 milioane de clienţi şi obiectivul ambiţios de a ajunge la 100 de milioane în următorii 5 ani.

    “Încă de la înfiinţare ne-am axat pe a face totul complet diferit faţă de băncile tradiţionale. Dezvoltăm o tehnologie prin care oamenii îşi recapătă controlul asupra finanţelor proprii, ne adresăm clienţilor ca de la om la om şi nu ne este frică să acţionăm contra mentalităţii tradiţionale pentru a inova. Faptul că acum îl avem partner pe DST Global reprezintă o adevărată recunoaştere pentru strategia noastră de business, acum când am început extinderea la nivel global. Industria bancară a ocolit până acum schimbările radicale prin tehnologie, dar acum este timpul pentru o schimbare la scară largă”, a declarat Nikolay Storonsky, fondatorul şi CEO-ul Revolut.

    Revolut va utiliza finanţarea obţinută pentru a se extinde la nivel global, începând cu Statele Unite, Canada, Singapore, Hong Kong şi Australia în 2018. În plus, compania se aşteaptă ca echipa să crească de la 350 de angajaţi în prezent la aproximativ 800 până la finalul anului, concentrându-se spre a atrage ingineri şi designeri talentaţi.

  • Un nud de Modigliani, estimat la 150 de milioane de dolari, scos la licitaţie

    Tabloul “Nu couché (sur le côté gauche)” a fost pictat în 1917, cu puţin timp înainte ca artistul să moară, la vârsta de 35 de ani.

    Tabloul este cel mai mare ca dimensiuni din creaţia sa şi a fost descris de experţi drept “cea mai ambiţioasă” lucrare a lui Modigliani.

    În noiembrie 2017, lucrarea “Salvator Mundi”, de Leonardo da Vinci, a stabilit un nou record pentru cel mai scump tablou vândut la o licitaţie, pentru suma de 450,3 milioane de euro.

  • Angajată a Primăriei Timişoara, luată cu salvarea. A aflat că îi scade salariul la 5 000 RON

    Potrivit presei locale, incidentul vine după ce primarul Nicolae Robu a cerut ca celor 13 funcţionari care au obţinut calificativul ”bine” să le fie tăiate salariile.

    Femeia a avut un atac de panică. Ulterior, Nicolae Robu, primarul Timişoarei, a anunţat că funcţionara urma să aibă salariul scazut de la 7000 lei, la 5000 lei.

    Femeia, pe numele său, Gizela Friedman, a explocat situaţia:

    “În momentul în care ne-am permis să punem întrebări în ceea ce priveşte modalitatea de evaluare şi calificativul obţinut, am fost umilită, certată şi obligată să preiau cu semnătură Raportul de evaluare. Mi s-a spus atât mie, cât şi colegelor mele care au primit acelaşi calificativ ca şi mine că toţi consilierii (15) de la Serviciul Certificări şi Autorizări suntem de nota 1,2,3, că toţi trebuia să avem calificative de suficient şi insuficient, că dânsul (directorul executiv), ne-a dat foarte bine, dar domnul primar l-a ameninţat că dacă nu ne diminuează calificativele primeşte dânsul calificativul diminuat”, acuză Gizela Friedmann, colegă de partid cu primarul Nicolae Robu, în PNL., scrie realitatea.net