BusinessMagazin

Tag: echipamente

  • Scutirea de impozit pe profitul reinvestit a fost APROBATĂ de Guvern

     Aprobarea ordonanţei de urgenţă, care modifică Codul Fiscal, a fost anunţată de Guvern la finalul şedinţei de miercuri, fără alte detalii.

    Conform proiectului, profitul investit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice -maşini, utilaje şi instalaţii de lucru – folosite în scopul obţinerii de venituri impozabile este scutit de impozit.

    Firmele care beneficiază de această facilitate au obligaţia de a păstra în patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata normală de funcţionare a acestora. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi echipamentele tehnologice transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare, în cazul în care societatea beneficiară preia rezerva aferentă profitului scutit, asumându-şi astfel drepturile şi obligaţiile societăţii cedente, precum şi echipamentele tehnologice înstrăinate în cadrul procedurii de lichidare/faliment.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Secretele omului de oţel: lipsă de antrenament şi bani mulţi

    Ironman, “triatlonul oamenilor de oţel”, îi supune pe concurenţi la nişte probe deosebit de dificile: aceştia trebuie să înoate pe o distanţă de 3,86 kilometri, să parcurgă apoi 180 de kilometri cu bicicleta şi să încheie cu un maraton, neavând voie să facă pauză între etape. Cum progresul tehnologic nu a ocolit nici sporturile, oameni obişnuiţi care altădată ar fi făcut parte din public se pot astăzi antrena suficient cât să poată participa la competiţii de genul Ironman.

    Aşa se face că, spre deosebire de alte sporturi unde predomină concurenţii adolescenţi sau cei în jur de 20-25 de ani, media de vârstă a celor ce participă la toate probele este de 40 de ani, iar din cei peste 185.000 de participanţi la competiţiile organizate anul trecut de World Triathlon Corp. sub egida Ironman, jumătate au fost prezenţi pentru prima oară.

    “Arsenalul” tehnologic atât pentru începători, cât şi pentru cei cu experienţă cuprinde echipamente speciale pentru dozarea efortului pe durata competiţiei ori echipamente scumpe care îi ajută să-şi crească viteza de deplasare, ceea ce explică de ce competiţiile Ironman sunt căutate mai ales de oamenii cu resurse financiare apreciabile.

    Printre aceste echipamente, destinate să suplinească lipsa de condiţie fizică a competitorilor şi să-i facă să se simtă campioni, se numără biciclete din fibră de carbon, costume speciale de înot care îmbunătăţesc flotabilitatea ori pantofi speciali pentru alergat. Alte gadgeturi includ aparate pentru monitorizarea ritmului cardiac, a oboselii musculare ori echipamente de compresie musculară pentru reducerea timpului de refacere după efort, ce creşte odată cu vârsta.

  • Un singur tip de încărcător pentru toate telefoanele mobile comercializate în UE, peste trei ani

    Propunerea legislativă, care a fost deja agreată informal cu Consiliul de Miniştri, a fost aprobată cu 550 de voturi pentru, 12 împotrivă şi 8 abţineri. Noul act normativ va trebui să fie aprobată formal de Consiliu, iar statele membre vor avea apoi doi ani la dispoziţie să transpună regulile în legislaţia naţională, iar producătorii vor avea un an pentru a implementa noile reguli.

    “Sunt foarte încântată că am agreat introducerea unui încărcător comun. Acesta serveşte intereselor consumatorilor şi mediului în egală măsură. Va pune capăt mormanelor de încărcătoare şi la 51 000 de tone de deşeuri electronice în fiecare an”, a spus raportorul Barbara Weiler (S&D, DE).

    Propunerea de directivă prezintă reguli armonizate pentru punerea pe piaţă a echipamentelor radio, inclusiv telefoane celulare, chei de maşini şi modemuri. Regulile au ca scop să ţină pasul cu numărul şi varietatea tot mai mari ale echipamentelor radio şi să asigure faptul că acestea nu interferează unele cu altele, respectând totodată cerinţe importante privind sănătatea şi siguranţa.

    Deputaţii au cerut un efort reînnoit de dezvoltare a unui încărcător comun pentru unele categorii de echipamente radio, mai ales telefoane mobile, întrucât acest lucru ar simplifica utilizarea şi ar reduce costurile şi deşeurile inutile.

     Ei au modificat propunerea legislativă pentru a stipula că posibilitatea de a lucra cu încărcătoare comune va fi o cerinţă esenţială pentru echipamentele radio. Cu toate acestea, Comisia Europeană va decide care echipamente radio specifice vor fi obligate să îndeplinească această cerinţă.

    Deputaţii au mai susţinut şi prevederile din directivă care vor conferi autorităţilor instrumente suplimentare de supraveghere a pieţei pentru a identifica echipamentele radio care nu respectă noile reguli de siguranţă.

    Pe baza informaţiilor oferite de statele UE şi după o evaluare atentă, Comisia Europeană va identifica acele categorii de echipamente care vor necesita înregistrare înainte de a putea fi puse pe piaţă. O bază de date similară este deja operaţională în SUA.

  • Ponta: Huawei nu face nimic pentru STS şi furnizează demult echipamente. Băsescu atacă investitori

     “Pot să vă precizez că ideea că Huawei o să vină să facă nu ştiu ce pentru STS este cel puţin – cum pot să mă exprim diplomatic – este un neadevăr. Din câte ştiu, şi este public, compania Huawei furnizează de ani de zile pentru marile companii de comunicaţii de pe piaţa României echipamente, dar nu doar de pe piaţa României, ci de pe piaţa Uniunii Europene”, a spus Ponta.

    Solicitat să explice înţelegerea convenită cu Huawei din perspectiva îngrijorărilor pe care alte state membre NATO le-au exprimat, şeful Guvernului a susţinut că nu există astfel de îngrijorări.

    “Nu există aşa ceva. Ştiţi foarte bine că şi Statele Unite ale Americii, şi Europa lucrează în foarte multe sisteme cu compania Huawei. E o prostie ce a spus domnul preşedinte, ca să vă spun direct aşa, că nu mă înţelegeaţi când eram prea diplomat”, a completat Ponta.

    El a asigurat că vor exista licitaţii organizate conform legislaţiei europene şi l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu că periclitează mediul investiţional prin declaraţii iresponsabile la adresa unor companii, precum KazMunaiGaz, Dacia Renault şi Huawei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţie de 2,7 milioane de euro pentru lumină pe litoral

    Proiectul de investiţii derulat de Enel a avut o valoare de peste 12 milioane lei (circa 2,7 milioane de euro). Staţia de transformare Neptun este unul dintre punctele centrale ale reţelei de electricitate care deserveşte consumatorii din zona de sud a litoralului şi are o vechime de peste 35 de ani. În lunile de vară, această staţie a înregistrat un vârf de sarcină de 11 MW.

    Un comunicat al Enel arată că au fost înlocuite toate celulele de înaltă tensiune, dar şi cele de medie tensiune ale staţiei, precum şi protecţiile aferente, cu echipamente integrate în sistemul de Telecontrol (ce permite identificarea rapidă a defectelor apărute şi soluţionarea lor prin comenzi de la distanţă). De asemenea, capacitatea staţiei a fost crescută prin montarea unui nou transformator  de 110 / 20kV, cu o putere suplimentară de 25 MVA.

     

    Staţia de transfomare Neptun va asigura o putere disponibilă suficientă în reţeaua de medie tensiune pentru staţiunile Neptun, Jupiter, Saturn, Venus şi Olimp, precum şi pentru consumatorii casnici din localităţile 23 August, Pecineaga, Moşneni, asigurând totodată şi alimentarea staţiei de transformare de medie tensiune a Şantierului Naval Mangalia, mai arată comunicatul companiei. În acelaşi timp, va exista o rezervă disponibilă de peste 30 MVA care ar putea permite preluarea altor consumatori, în cazul unor avarii.

     

     

     

  • Studiu de caz: Timpul costă bani. Compania care a plătit un milion de euro pentru o oră în minus

    CONTEXTUL: Piaţa de curierat n-a suferit pe parcursul ultimilor ani un declin. Ba chiar există zone de creştere evidentă, aşa cum sunt livrările pentru comenzile din comerţul online. Pe această piaţă, puternic fragmentată, DPD România este activă din 2008, după preluarea Pegasus.

    DECIZIA: Compania alocă an de an bugete pentru investiţii tehnologice, ca să-şi sporească eficienţa. Bugetul din 2012 s-a plasat la 400.000 de euro, iar anul acesta a ajuns la 600.000 de euro, bani ce au ţintit echipamentele tehnologice şi suportul lor.

    EFECTELE: În primele nouă luni ale anului DPD a înregistrat afaceri în creştere cu 24% faţă de perioada similară a anului trecut, ajungând la 34,8 milioane lei. În acelaşi interval şi profitul a avansat cu 16%, ajungând în jurul valorii de 500.000 de euro.

    TIMPUL COSTĂ BANI, IAR RITMUL ACCELERAT ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂ LUCRURILE – DE LA DECIZII ÎN AFACERI SAU DE CUMPĂRARE ÎN MEDIUL ONLINE, DE PILDĂ – ADUCE PLUSURI SAU, DUPĂ CAZ, MINUSURI ÎN AFACERILE COMPANIILOR. Poate cele mai afectate sunt firmele de curierat, pentru care timpul are un corespondent cât se poate de concret în cifra de afaceri. Iar hotărârile care par simple şi de bun simţ la prima vedere, dar sunt mai complicate din prisma investiţiilor, au un rol hotărâtor.

    De pildă, un dispozitiv folosit de un curier DPD, care îi dă toate informaţiile necesare în timp real, pe rută, costă peste 1.000 de euro, fără a mai pune la socoteală şi costurile cu software-ul. Prin comparaţie, preţul este mai mare decât al unui smarphone care ar putea face aceeaşi treabă, dar care este mult mai fragil. Aceste echipamente scutesc ore bune din timpul pe care fiecare curier îl alocă pentru folosirea lor, „iar angajatul poate face, în acest interval, livrări, fiind mai eficient„, spune Lucian Aldescu, CEO al DPD România.

    Prin urmare, compania, deţinută de grupul GeoPost, subsidiară a La Poste din Franţa, a alocat în 2012 şi 2013 circa un milion de euro pentru echipamente şi software-ul aferent. Concret, cu acest tip de dispozitive „am îmbunătăţit timpul de lucru cu o oră pe zi, în cazul fiecărui curier„, detaliază Aldescu.

    IN PRIMELE TREI TRIMESTRE ALE ACESTUI AN AFACERILE AU CRESCUT CU PESTE 24% FAŢĂ DE PERIOADA SIMILARĂ A ANULUI TRECUT, ajungând la 34,8 mili-oane de lei. În acelaşi interval, şi profitul a marcat un plus de 16%, dar „din păcate nu a ţinut pasul cu creşterea cifrei de afaceri, fiind afectat de factori precum deprecierea leului în raport cu valutele„. Marja de profitabilitate a companiei se plasează la circa 5-6%. „Direcţiile pe care le urmărim pentru creşterea afacerilor sunt legate de o acoperire teritorială cât mai bună, dar urmărim îndeaproape ritmul dezvoltării comerţului online„, spune reprezentantul DPD România.

    El este încredinţat că în viitorul foarte apropiat bătălia din mediul online va fi aprigă, iar comercianţii din mediul virtual vor avea nevoie de „partea tehnică„ din spatele pozelor de pe site-uri, respectiv de livrări. „Tipicul magazin online nu are legătură cu transportul aerian, costurile putând fi mai mari decât preţul coletului„, spune reprezentatul DPD, firmă care este al doilea mare transportator rutier din Europa. La nivelul continentului, reţeaua DPD se ocupă de 3 milioane de trimiteri pe noapte. Spre comparaţie, „în România înregistrăm cam 3,5 milioane de trimiteri pe an„, firma având hub-ul principal la Sibiu şi centre de distribuţie la Bacău, Buzău, Bucureşti şi Braşov.

    În România firma are 5.000 de clienţi entităţi separtate, peste 90% dintre aceştia fiind IMM-uri. Comenzile de pe site-uri, dar şi cele din emisiunele comerciale TV au ajuns să reprezinte aproape o treime din rulajele afacerii, iar previziunile pentru următorii doi ani se referă la o creştere a ponderii până în jurul a 50%. „e-Commerce şi TV commerce se dezvoltă şi trebuie să fim prezenţi în el„, punctează Aldescu.

  • ZF Digital ’13: focus pe piaţa de echipamente telecom

    Timp de două zile, în 22-23 octombrie, Ziarul Financiar va analiza alături de unii dintre cei mai importanţi actori din piaţa IT&C – de la giganţii pieţei locale de comunicaţii până la start-up-uri din online şi jucători din piaţa de software – evoluţiile şi perspectivele economiei digitale.

    Cum va afecta scăderea prognozată cu 71% a tarifelor de interconectare din telefonia mobilă de la 1 ianuarie 2014 businessul acestor companii în condiţiile în care veniturile operatorilor ar urma să scadă cu peste 200 de milioane de euro? Ce bugete şi-au calculat pentru anul viitor producătorii de echipamente pentru comunicaţii? Cum s-ar schimba ofertele de servicii ale companiilor de telecom locale dacă acestea ar achiziţiona cele mai recente tehnologii ale Alcatel- Lucent, Ericsson sau Huawei?

    Dincolo de vânzarea de echipamente de comunicaţii către operatori, o temă de interes este şi cea a evoluţiei înregistrate de centrele de servicii şi de cercetare şi dezvoltare deţinute de cele trei companii în România. Alcatel-Lucent, Ericsson şi Huawei au împreu­nă în România circa 4.000 de angajaţi – mai mult decât cel mai mare operator de telefonie mobilă -, în condiţiile în care fiecare dintre companii are pe plan local şi centre cu sute de angajaţi care furnizează servicii sau sunt implicate în activităţi de cercetare.

    Pe segmentul serviciilor de comunicaţii, directorii executivi ai Cosmote şi Romtelecom, Orange şi UPC, cărora li se alătură directorul financiar al Vodafone vor discuta – pentru prima oară într-o asemenea formulă – despre evoluţiile din industrie şi despre planurile pentru anul 2014. Acordul de network sharing dintre Orange şi Vodafone, impactul scăderii brutale a tarifelor de interconectare asupra investiţiilor, dar şi cât de probabilă ar fi o consolidare a pieţei se vor număra printre temele abordate în cadrul panelului.

  • Alcatel-Lucent ar putea concedia 10.000 de angajaţi, 14% din total, pentru a reveni pe profit

     Compania franceză, care produce echipamente pentru reţele de telecomunicaţii, avea 72.000 de angajaţi la finele anului trecut, scrie Bloomberg.

    Directorul general al Alcatel-Lucent, Michel Combes, va discuta marţi concedierile cu reprezentanţi ai sindicatelor, au adăugat sursele citate.

    Grupul a mai efectuat disponibilizări semnificative în ultimii ani, a restructurat operaţiunile şi a vândut mai multe active, însă nu a revenit pe profit în pofida acestor măsuri.

    Producătorii europeni de echipamente de telecomunicaţii, precum Alcatel-Lucent, NSN (parte a grupului Nokia) şi Ericsson, sunt afectaţi de scăderea preţurilor echipamentelor, reducerea investiţiilor efectuate de operatorii de telecomunicaţii în Europa şi concurenţa cu producători chinezi precum Huawei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concurs de solidaritate digitală pentru educaţie

    “Scopul principal al acestei actiuni este cresterea constientizarii in randul companiilor privind reutilizarea si reciclarea deseurilor de echipamente electrice si electronice. Concursul se va finaliza printr-un seminar pe tematica reutilizarii si reducerii consumului de energie si materiale, consumul si productia responsabile, la care ONG-urile de mediu si de dezvoltare durabila vor fi invitate pentru a prezenta studii de caz ale proiectelor lor de succes catre reprezentanti ai companiilor interesate de acest domeniu. Celor 3 companii de la care vom colecta cele mai mari cantitati de DEEE le vom oferi premii de nepretuit facute din materiale reciclate!” a declarat Patrick Ouriaghli, Directorul Executiv al Ateliere Fara Frontiere.

    O mare parte din calculatoarele si monitoarele colectate vor fi reconditionate si donate ONG-urilor si institutiilor de invatamant care desfasoara programe de educatie in sprijinul copiilor, tinerilor si persoanelor aflate in dificultate. Restul DEEE va fi reciclat in cadrul atelierului de insertie, conform normelor de mediu. Actiunea se inscrie intr-o serie de activitati desfasurate de Ateliere Fara Frontiere si organizaţia colectivă nonprofit care gestionează deşeurile de echipamente electrice şi electronice ECOTIC in Proiectul co-finantat printr-un grant din partea Elvetiei prin intermediul Contributiei Elvetiene pentru Uniunea Europeana extinsa.
     

  • Frigoglass va transfera în Grecia o parte din producţia din România şi Turcia

     Frigoglass va derula investiţii de până la 800.000 de euro la fabrica din Grecia pentru reorientarea activităţii, transferând liniile de producţie din străinătate.

    Grecia traversează cel de-al şaselea an consecutiv de recesiune, iar şomajul din ţară a ajuns la 28%, pe fondul măsurilor dure de austeritate adoptate în ultimii ani pentru a reduce deficitul bugetar şi datoria publică.

    Frigoglass are operaţiuni în 19 ţări şi furnizează echipamente către companii precum Coca-Cola, Pepsi, AB InBev, SABMiller, Carlsberg, Heineken, Nestle sau Danone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro