Tag: droguri

  • Un capitol la care stăm bine: România se numără printre ţările europene cu cel mai scăzut consum de droguri

    Potrivit raportului prezentat, marţi, de Agenţia Naţională Antidrog (ANA). “Raportul european privind drogurile 2016: Tendinţe şi evoluţii”, a fost organizat cu ocazia conferinţei de lansare a “Raportului european privind drogurile 2016”, susţinută la Lisabona de către Agenţia pentru Droguri a Uniunii Europene (EMCDDA).

    Potrivit raportului, deşi consumul de canabis a înregistrat o creştere semnificativă în rândul populaţiei generale (15-64 de ani) faţă de ultimul studiu realizat în 2013, România se situează sub media europeană în ceea ce priveşte consumul de droguri. În ţara noastră, cât şi în celelalte state membre UE, canabisul este cel mai consumat drog, mai ales în rândul tinerilor. Pentru prima oară, canabisul este pe acelaşi loc cu heroina în ceea ce priveşte cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri. Pe piaţa drogurilor se remarcă o creştere a cantităţii de canabis, în timp ce numărul capturilor la nivel stradal creşte de la an la an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţelele de socializare, jocurile şi drogurile sunt cele mai populare printre copii

    Un raport recent Kaspersky Lab arată că, în toată lumea, copiii îşi petrec cea mai mare parte a timpului lor din mediul online, folosind instrumente de comunicare cum sunt reţelele sociale, email-ul, chat-ul etc. (67% din activitatea online). Portalurile de jocuri (11%) şi site-urile care conţin informaţii despre alcool, droguri şi tutun (9%) se clasează pe locul al doilea, respectiv al treilea.

    Raportul, care acoperă o perioadă de 12 luni, se bazează pe statistici anonime provenite de la soluţiile Kaspersky Lab pentru PC-uri Windows şi Mac-uri, care au modulul Control Parental activat, şi prezintă procentul de vizite sau tentative de a vizita site-uri cu un conţinut potenţial dăunător, încadrate într-una dintre cele 14 categorii prestabilite.

    Categoria “canale de comunicare pe Internet” este cea mai populară în Mexic (86%), Rusia, Brazilia şi Italia (cu procente de peste 70%). Cei care au comunicat cel mai puţin în această perioadă au fost copiii din China (30%), Germania (31%) şi Marea Britanie (32%). Copiii din Marea Britanie (28%), Germania (26%) şi Australia (21%) au o tendinţă mai accentuată să se joace online, în timp ce copiii din Mexic (4%), Italia (6%) şi Japonia (7%) se joacă mai rar.

    De asemenea, statisticile arată că, în perioada urmărită, copiii au redus numărul de vizite în mediile de comunicare şi site-urile destinate adulţilor. Această tendinţă poate fi explicată prin faptul că şi-au mutat cea mai mare parte a activităţilor “sensibile” pe dispozitive mobile, care nu au fost vizate de raport.

    În ceea ce priveşte vizionarea de materiale video, descărcarea de software sau când vine vorba să asculte muzică, micuţii din Japonia conduc detaşat (12% din totalul de notificări trimise de sistemele de control parental). De asemenea, ei se clasează în top la cumpărăturile online (17%), ca şi copiii şi adolescenţii din China (20%). Categoria “alcool, tutun şi droguri” a generat cele mai multe semnale de alarmă în Germania (23%) şi Marea Britanie (25%).

    În schimb, conţinutul pentru adulţi a generat cel mai mare interes în rândul copiilor din China (23%) şi Japonia (5%), iar cel mai mic interes în Marea Britanie şi SUA (ambele înregistrând sub 1%).

  • Puştiul de 13 ani care a venit cu o idee genială pentru a opri oamenii să se mai urce bauţi la volan

    Peste 10.000 de americani au murit în accidente de maşină cauzate de şoferi intoxicaţi în 2013. Krishna Reddy, un copil de 13 ani din Texas, vrea să schimbe acest lucru şi a inventat un dispozitiv care poate determina dacă un şofer a consumat alcool sau alte droguri, informează Business Insider.

    Pentru a realiza acest lucru dispozitivul scanează pupilele individului.

    În mod natural, pupilele se contractă în lumină şi se dilatează când este întuneric. Însă alcoolul şi anumite droguri pot face ca pupila să se contracte, pe când altele dilatează pupila, indiferent de nivelul lumină la care ochiul este expus.

    Reddy s-a folosit de acest lucru pentru a-şi dezvolta dispozitivul care este compus din trei lucruri: o cameră digitală, o lanternă şi o rolă de hârtie igienică.

    Cum funcţionează? Lanterna luminează ochiul, iar rola de hârtie igienică direcţionează lumina în pupilă, apoi camera digitală înregistrează modul cum se contractă pupila. Folosind programul scris de Reddy, dispozitivul poate determina dacă şoferul a consumat alcool sau dacă a folosit anumite tipuri de droguri (marijuana, amfetamină etc)

  • Motivul incredibil pentru care o fostă lideră a unui cartel de droguri şi o detectivă care o investiga au pozat dezbrăcate pentru o revistă

    O fostă lideră a unui cartel de droguri şi o fostă detectivă care a investigat cartelul au pozat dezbracăte într-o încercare bizară de a promova pacea.

    Perechea a fost de acord să pozeze pentru numărul controversat al revistei Soho: este vorba de fosta lideră de guerilla al cartelului FARC, Ana Pacheco şi de fosta poliţistă, Isabel Londono.

    Cele două femei au renunţat la carierele lor, însă în articolul Daily Mail nu se specifică de ce.

    “La început am fost surprinsă că m-au întrebat dacă vreau să pozez nud cu un membru guerilla, dar mi-a plăcut mesajul campaniei. Noi în Columbia suntem obişnuiţi cu imagini puternice şi trebuia să facem ceva şocant pentru a face mesajul campaniei înţeles”, a spus ea.

    Şi Ana Pacheco a ezitat la început, dar a decis să accepte propunerea revistei. “Este timpul să cer iertare celor care le-am făcut rău”, a declarat Pacheco.

    În acelaşi timp, ea a adăugat că “de când eram mică visul meu a fost să fiu un model sau să fiu actriţă, iar acum visul meu s-a împlinit”.

  • Povestea primăriţei din Mexic care s-a luptat cu cartelurile de droguri. A supravieţuit mai multor încercări de asasinat dar a sfarsit prin a se sacrifica pentru a-şi salva copilul

    Maria Santos Gorrostieta a fost înjunghiată, bătută şi arsă. Ea a înfruntat cartelurile traficantilor de droguri, care au mai încercat de două ori s-o omoare, dar a supravieţuit.A fost răpită în plină zi de sub ochii fetiţei sale înspăimântată. Primăriţa lasă în urmă trei copii.

    Femeia, fosta primăriţă din Tiquicheo, o localitate la vest de Ciudad de Mexico, a fost răpită şi ucisă de un cartel traficanti si a fost chinuită vreme de opt zile înainte de a fi executată, relatează Daily Mail. Marti, cadavrul ei a fost găsit la marginea drumului.

    Ea supravieţuise încercărilor anterioare de asasinat. La 12 noiembrie, însă, a fost prinsă într-o ambuscadă în timp ce ducea copiii la şcoala din Morelia. Femeia, în vârstă de 36 de ani, a fost smulsă din autoturism de răpitori, conform martorilor oculari, relatează ziarul El Universal. Martorii au spus că Maria Santos implora să-i fie cruţat copilul şi, în schimb, a urcat de bună voie în maşina răpitorilor. În săptămâna care a urmat, întreaga familie a aşteptat cu înfrigurare lângă telefon, sperând ca răpitorii să vină cu o cerere de răscumpărare. Trupul ei neînsufleţit poartă urmele torturii: a fost înjunghiată, arsă, bătută, cu încheieturile de la mâini şi gleznele zdrobite.

    O veritabilă eroină a secolului XXI, ea a lăsat în urmă două fiice, un fiu şi un soţ. Maria Santos a fost aleasă să conducă primăria din Tiquicheo în 2008. Un an mai târziu însă i-a fost retrasă echipa de securitate care o păzea şi din ianuarie nu a mai avut nici escortă de poliţie. Aproape imediat au început să curgă ameninţările cu moartea. Prima tentativă de asasinat a avut loc în octombrie 2009, atunci când maşina în care era cu primul său soţ a fost ţintită de focuri de armă.

  • Puştiul de 13 ani care a venit cu o idee genială pentru a opri oamenii să se mai urce bauţi la volan

    Peste 10.000 de americani au murit în accidente de maşină cauzate de şoferi intoxicaţi în 2013. Krishna Reddy, un copil de 13 ani din Texas, vrea să schimbe acest lucru şi a inventat un dispozitiv care poate determina dacă un şofer a consumat alcool sau alte droguri, informează Business Insider.

    Pentru a realiza acest lucru dispozitivul scanează pupilele individului.

    În mod natural, pupilele se contractă în lumină şi se dilatează când este întuneric. Însă alcoolul şi anumite droguri pot face ca pupila să se contracte, pe când altele dilatează pupila, indiferent de nivelul lumină la care ochiul este expus.

    Reddy s-a folosit de acest lucru pentru a-şi dezvolta dispozitivul care este compus din trei lucruri: o cameră digitală, o lanternă şi o rolă de hârtie igienică.

    Cum funcţionează? Lanterna luminează ochiul, iar rola de hârtie igienică direcţionează lumina în pupilă, apoi camera digitală înregistrează modul cum se contractă pupila. Folosind programul scris de Reddy, dispozitivul poate determina dacă şoferul a consumat alcool sau dacă a folosit anumite tipuri de droguri (marijuana, amfetamină etc)

  • Cheltuia 2,500 de dolari pe lună doar pe elastice pentru legat banii si pierdea 2 miliarde de dolari anual mâncaţi de şobolani

    Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.
     
    Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.
     
    A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.
     
     
    Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.
     
    Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.
     
    În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi. 
     
    Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică.  Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini. 
     
    Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat. 
     
    Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.
     
    Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri.
     
  • La 20 de ani era dependentă de droguri, iar la 30 conduce una dintre cele mai puternice companii din lume

    “Am avut o problemă cu drogurile. Am fost la dezintoxicare. De 10 ani nu am mai consumat droguri.  Eram într-o perioadă neagră a vieţii mele. Nu-mi plăcea cine ajunsesem”, a spus ea. Are doar 30 de ani, însă deja viaţa lui Austin Geidt dată drept exemplu. În 2010 a văzut pe Twitter că un startup caută un intern şi a aplicat. Acel start up era Uber, iar Geidt avea să devină angajatul cu numărul 4, potrivit Business Insider.

    În calitate de intern făcea de toate, de tot ce era nevoie, iar acum conduce echipa responsabilă pentru extinderea Uber pieţele internaţionale. Zilele trecute, compania a mai strâns finanţare în valoare de 2.1 miliarde de dolari, astfel valoarea Uber ajungând la 62.5 de miliarde de dolari.

    A mers la dezintoxicare, a renunţat la studii, însă s-a întors şi a absolvit facultatea la 25 de ani. “Nu eram deloc sigură pe mine, aveam impresia că rămăsesem în urmă”, a mai spus ea. Însă experienţa de la dezintoxicare a ajutat-o în carieră, a ţinut-o cu picioarele pe pământ şi a făcut-o să fie onestă şi directă.

    “Trăiesc şi respir Uber, dar nu este lucrul de care sunt cea mai mândră. Sunt mândră de faptul că am reuşit să scap de dependenţa de droguri”, a spus Austin Geidt.

  • Cheltuia 2,500 de dolari pe lună doar pe elastice pentru legat banii si pierdea 2 miliarde de dolari anual mâncaţi de şobolani

    Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.
     
    Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.
     
    A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.
     
     
    Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.
     
    Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.
     
    În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi. 
     
    Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică.  Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini. 
     
    Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat. 
     
    Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.
     
    Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri.
     
  • Cheltuia 2,500 de dolari pe lună doar pe elastice pentru legat banii si pierdea 2 miliarde de dolari anual mâncaţi de şobolani

    Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.
     
    Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.
     
    A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.
     
     
    Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.
     
    Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.
     
    În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi. 
     
    Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică.  Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini. 
     
    Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat. 
     
    Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.
     
    Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri.