BusinessMagazin

Tag: dobanda

  • Premieră în Italia: Guvernul de la Roma vrea să se împrumute la dobândă zero

    Investitorii care vor cumpăra titluri de stat în emisiunea pentru care se pregăteşte Guvernul de la Roma se confruntă cu un randament de 0% pentru prima dată în istorie, în contextul în care Italia încearcă să profite de dobânzile care au ajuns la un minim record, potrivit Bloomberg.

    Programul cuprinde titluri de stat cu scandeţa la trei ani şi randament 0% şi va fi lansat săptămâna aceasta.

    Astfel, Italia testează cât de puternică este cererea petnru obligaţiuni în regiune, întrucât investitorii nu mai găsesc randamente ridicate.

    Randamentul pentru obligaţiunile emise de Italia pe o perioadă de trei ani au trecut în teritoriu negativ în piaţa secundară, ajungând la minus 0,25%, de la un nivel de plus 2,5% atins în luna martie, în timpul stării de urgenţă. De atunci, investitorii au cumpărat din ce în ce mai mult obligaţiuni emise de guvernul italian.

  • Alegerile locale au dat peste cap piaţa bancară. Anunţul făcut de BNR făcut în această dimineaţă pentru românii cu credite

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut luni, 28 septembrie 2020, la 2,07%, după ce vineri a fost cotat la 2,04%, joi a fost cotat la 2,02%, miercuri a fost cotat la 2,00% şi marţi a fost cotat la 1,98%, prima creştere după 4 zile de stagnare în care a fost cotat la 1,96%.

    Astfel, indicele ROBOR la 3 luni a crescut constant în ultimele patru zile cu 0,02% zilnic ajungând de la 1,96% la 2,04%, vineri – 25 septembrie, şi a înregistrat o creştere de 0,3% astăzi – 28 septembrie.

    La începutul acestei luni, în datele de 1 şi 2 septembrie, indicele ROBOR la 3 luni a fost cotat la 2%.

    Pe 20 mai ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,43%, sub nivelul IRCC, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor reglementat de OUG 19/2019, care era 2,44%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o tendinţă de scădere de la începutul anului, când era 3,19% în data de 3 ianuarie 2020.

    ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, precum şi dobânzile la creditele ipotecare. Creditele în lei cu dobândă variabilă, acordate înainte de luna mai 2019, sunt dependente de variaţia indicelui ROBOR.

    IRCC a fost introdus în primăvara anului 2019. Valoarea iniţială era tot de 2,36%, iar ulterior a avut o evoluţie fluctuantă.

     

     

  • Românii cu credite în lei pot avea dobânzi mai mici: Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut marţi, 15 septembrie 2020, la 1,97% după ce luni a fost cotat la 1,98%, prima scădere după 7 zile de stagnare în care a fost cotat la 1,99%.

    Din data de 3 septembrie până la sfârşitul săptămânii trecute, în data de 11 septembrie, indicele ROBOR la 3 luni a rămas constant la 1,99%.

    Luni, 14 septembrie 2020, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,98%.

    La începutul acestei luni, în datele de 1 şi 2 septembrie, indicele ROBOR la 3 luni a fost cotat la 2%

    Indicele ROBOR a mai atins acest nivel în luna februarie a anului 2018, când se situa puţin sub 2%.

    Pe 20 mai ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,43%, sub nivelul IRCC, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor reglementat de OUG 19/2019, care era 2,44%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o tendinţă de scădere de la începutul anului, când era 3,19% în data de 3 ianuarie 2020.

    ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, precum şi dobânzile la creditele ipotecare. Creditele în lei cu dobândă variabilă, acordate înainte de luna mai 2019, sunt dependente de variaţia indicelui ROBOR.

    IRCC a fost introdus în primăvara anului 2019. Valoarea iniţială era tot de 2,36%, iar ulterior a avut o evoluţie fluctuantă.

     

     

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat joi de la bănci 500 mil lei printr-o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2022, la o dobândă de 2,86% pe an

    Ministerul de Finanţe a împrumutat joi de la bănci 500 mil lei printr-o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2022, la o dobândă de 2,86% pe an.

    La licitaţie au participat 7 dealeri primari, cererea totală fiind de 590,5 milioane lei.

    Din suma totală, băncile au oferit în cont propriu 495 milioane lei şi în contul clienţilor 95,5 miloane lei. 

    În final, suma adjudecată a fost de 500  mil. lei, din care băncile au acoperit în cont propriu 410 milioane lei  şi 90 milioane lei în contul clienţilor.

    Randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 2,86% pe an, în condiţiile în care rata cuponului era de 3,4%. 

  • Raiffeisen Bank prelungeşte oferta de credite imobiliare cu dobândă fixă 7 ani şi dă startul la “Noua Casa”

    Raiffeisen Bank prelungeşte oferta pentru credite imobiliare proprii până la 30 septembrie 2020, menţinând dobanda variabilă de 5,16% pe an (2,75% marja de dobanda + 2,41% IRCC) sau o dobânda fixă pentru 7 ani, de 6% pe an.

    Clientii pot obtine în agenţii pe loc sau in maximum 24 ore preaprobarea financiara pentru creditele imobiliare, cu actul de identitate, fara documente de venit, documentul fiind valabil 90 de zile, timp in care pot căuta casa.

    Creditul poate avea o valoare cuprinsă între 5.000 si 300.000 euro(echivalentul in lei), pe o perioadă de 3-30 de ani.

    Avansul cerut de bancă este de 15%-35% din valoarea imobilului, in functie de zona si localitate.

    Exemplu de calcul: un credit de achizitie locuinta de 200.000 lei, pe o perioada de 300 luni (25  ani) – dobanda  variabila de 5,16% (IRCC+2,75%), valabila pentru clientii care isi incaseaza salariul in cont la Raiffeisen Bank – rata lunara este 1.198,25 lei, DAE 5,75% pe an si valoarea totala platita de client  de 371.259,67 lei. In calcul DAE au fost luate comisioane si taxe, dar si costurile asigurarii imobilului (cea obligatorie PAD si cea facultativa), in situatia in care ar fi incheiate cu societatea de asigurari a bancii si taxa de evaluare a fost considerata a fi aferenta unui raport intocmit de catre un evaluator cu care banca are conventie.

    De asemenea, de la finalul lunii august, Raiffeisen Bank a inceput sa efectueze simulari de credite ipotecare in cadrul programului guvernamental „Noua Casa”, pentru care au fost publicate normele de aplicare.

    Clientii pot opta pentru credite ipotecare cu avans 5%, in valoare de maxim 66.500 euro, daca se achizitioneaza imobile noi/vechi avand pretul de maxim 70.000 euro si pentru credite ipotecare cu avans de 15%, cu valori cuprinse intre 59.501-119.000 euro, pentru imobile noi (cu mai putin de 5 ani de la receptie) si avand pretul de vanzare intre 70.001 si 140.000 euro.

    La 30 iunie 2020, Raiffeisen Bank avea in portofoliu peste 2,12 milioane de clienti persoane fizice, aproximativ 97.000 de IMM-uri si 5.700 de corporatii. Banca are o retea de peste 770 de ATM-uri, aproximativ 23.000 de POS-uri si 335 de MFM-uri.

     

  • O veste bună pentru românii cu credite: După 4 zile de stagnare, ROBOR la 3 luni revine pe scădere

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut joi, 20 august 2020, la 1,98% după patru zile de stagnare în care a fost cotat la 1,99%

    Această continuă scădere vine ca urmare a deziciei CA al BNR, care a decis la începutul acestei luni reducerea ratei de dobândă de referinţă de la 1,75% la 1,50%, minim istoric.

    Indicele ROBOR a mai atins acest nivel în luna februarie a anului 2018, când se situa puţin sub 2%.

    Pe 20 mai ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,43%, sub nivelul IRCC, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor reglementat de OUG 19/2019, care era 2,44%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o tendinţă de scădere de la începutul anului, când era 3,19% în data de 3 ianuarie 2020.

    ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, precum şi dobânzile la creditele ipotecare. Creditele în lei cu dobândă variabilă, acordate înainte de luna mai 2019, sunt dependente de variaţia indicelui ROBOR.

    IRCC a fost introdus în primăvara anului 2019. Valoarea iniţială era tot de 2,36%, iar ulterior a avut o evoluţie fluctuantă.

    BNR a publicat noua valoare IRCC pentru T1 2020, la 2,41%, sub valoarea precedentă, care a fost 2,44%.

     

     

  • Fondul Proprietatea a depus 50,4 mil lei pe 3 zile la Raiffeisen Bank, la 1,75% pe an, respectiv o dobândă de 7350 lei dobanda

    Franklin Templeton Investment Management, administrator al Fondului Proprietatea, a constituit un depozit bancar pe 3 zile, în valoare de 50,4 milioane lei, la Raiffeisen Bank, la o dobândă de 1,75% pe an, respectiv 7350 lei.

    Fondul a anunţat operaţiunea printr-un comunicat la BVB.

    Potrivit celor mai recente date publicate, Fondul Proprietatea (simbol bursier FP), emitent listat la bursa de la Bucu­reşti şi care are expunere la companii de importanţă strategică pentru economia românească, precum Hidroelectrica, Petrom, Nuclear­electrica, a încheiat primul trimestru din 2020 cu o pierdere de 2 mld. lei. Spre comparaţie, în T1/2019 Fondul a înregistrat un profit net de 415 mi­lioane de lei, arată datele agregate de ZF.

    Pe partea de active nete, adică valoarea plasamen­telor din portofoliu, Fondul Proprieta­tea a încheiat T1/2020 cu 9,6 miliarde de lei, arată datele agregate de ZF. Spre comparaţie, în decembrie 2019 activele nete ale Fon­dului erau de 11,9 mld. lei.

  • Preşedintele Klaus Iohannis se laudă că „a obţinut“ pentru România 80 mld. euro de la UE, dar nu spune că aproape jumătate din sumă nu este altceva decât o facilitate de împrumut

    ♦ Într-o scurtă declaraţie, după lungul summit european de la Bruxelles unde a fost aprobat planul de ieşire din criză, de 750 mld. euro, şi bugetul multianual al Uniunii pentru 2021-2027, preşedintele Klaus Iohannis a spus că România a obţinut 80 mld. euro, pentru următorii 7 ani ♦ Ceea ce nu a spus preşedintele este că jumătate din suma anunţată înseamnă o facilitate de împrumut, la o dobândă avantajoasă, dar nimic mai mult.

    Potrivit şefului statului, după discuţii foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile şi patru nopţi de negociere, „am obţinut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 miliarde de euro – pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare“.

    Preşedintele României a mai spus: „Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice (…) Repet, 79.917.000.000, deci 80 de mii de milioane de euro vom folosi pentru a pune în practică, pe de-o parte, planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu guvernul deja din ianuarie şi în cel mai scurt timp va fi finalizat, pentru a fi pregătiţi să începem implementarea, iar, pe de altă parte, lucrăm de-o vreme bună deja la planul naţional de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene, pentru a primi fondurile pentru relansarea economică.“

    Partea foarte ciudată este că nimeni din guvernul României nu a fost disponibil ieri pentru detalii. Ministrul fondurilor europene Marcel Boloş, contactat de ZF, nu a dorit să comenteze. Şi nici consilierul pentru probleme europene al preşedintelui, Leonard Orban, foarte prezent de obicei, nu a fost de găsit.

    În urmă cu şapte ani, când a fost aprobat planul multianual al UE, 2014-2020, preşedintele de atunci, Traian Băsescu a ţinut o conferinţă de presă, în miez de noapte, în care a explicat, în detaliu, cum au fost împărţite fondurile Uniunii pentru România. Acum nu avem decât o declaraţie de 2 minute a preşedintelui şi niciun detaliu.

    Însă alocarea de fonduri poate cu uşurinţă fi recompusă pentru că, pe alocarea fondurilor în exerciţiul financiar 2021-2027, nu s-a schimbat nimic fundamental faţă de propu­nerea de acum doi ani a Comisiei Europene. Prin urmare,  România va primi 45-46 mld. euro în total (fonduri structurale şi pentru agricultură, inclusiv subvenţiile agricole). Dar va returna UE contribuţia ei obligatorie de 1% din Produsul Naţional Brut, adică în jur de 18-20 mld. euro, în funcţie de PIB, pentru că, cu cât PIB-ul creşte, cu atât contribuţia nominală este, firesc, mai mare.

    Tot ce este peste acest punct nevralgic al veniturilor/cheltuielilor din bugetul multianual face parte din programul Next Generation EU, pachetul de relansare economică al Uniunii, răspunsul acesteia la criza care a dus lumea în mare cumpănă.

    Acest pachet a fost foarte disputat la reuniunea Consiliului, pentru că el este compus din aşa-numitele „granturi“ – sume ce ar urma să fie obţinute în urma unor impozite noi – şi din împrumuturi făcute de state, în numele şi cu garanţia Uniunii.

    După cum arată acordul final la care au ajuns şefii UE, planul de relansare de 750 de miliarde al UE va fi compus din: 390 mld. euro – sume nerambursabile, obţinute în urma unor taxe noi – şi 360 de miliarde de euro, credite – 52% la 48%, aşadar. Ele vor fi împărţite, proporţional cu ponderea economiilor, în ansamblul Uniunii. Aşadar, cum România are o pondere de 1,2% în ansamblul economiilor UE, va primi „granturi“ de 4,6 mld. euro (în baza unor taxe noi) şi împrumuturi avantajoase de  4,3 mld. euro.

    G4Media, citând surse europene, spune că un miliard de euro vor veni din planul Uniunii pentru trecerea la energia verde. Însă acest plan înseamnă închiderea treptată a capacităţilor energetice pe cărbune şi, politic, va fi greu de explicat în România.

    Trăgând linie, România va obţine în jur de 50 de miliarde de euro de la UE, fonduri nerambursabile care, scăzând cele 20 de miliarde de euro contribuţia ţării la bugetul UE, vor însemna o sumă netă de 30 de miliarde de euro, în următorii şapte ani. Restul vor fi împrumuturi, dar nici acest lucru nu este de neglijat, pentru că ele vor fi mai avantajoase decât în ipoteza în care România se împrumută singură. Însă România are nevoie în acest an de 25 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitului şi pentru rostogolirea datoriei (mult mai mult, probabil, în anii ce vin), aşa că pavăza UE nu este o asigurare pe viaţă.

  • Surpriză: Câţi bani veţi câştiga de acum dacă vă ţineţi economiile la ING. Cât primiţi lunar dacă aveţi 10.000 euro în cont

    ING îşi anunţă clienţii că reduce dobânzile din conturile de economii de la 1% pe an la 0,7%, începând cu septembrie 2020. 

    ”Dobânda pentru sumele din contul tău ING Economii se va modifica de la 1% pe an la 0,7% pe an, începând cu 1 septembrie 2020. Ca şi până acum, dobânda se aplică doar pentru sume de până la 1.000.000 lei/cont, iar tot ceea ce depăşeşte această valoare nu beneficiază de dobândă”, potrivit unui anunţ al companiei. 

    Costurile de administrare rămân zero, la fel şi cele pentru transferuri prin Home’Bank. 

    Sumele depuse la ING în conturi curente, conturi de economii sau conturi de depozit sunt garantate de Schema de Garantare a Depozitelor din Regatul Ţărilor de Jos în limita sumei de 100.000 euro/client.

    Dacă aveţi, spre exemplu, economii de 48.439‬ de lei (echivalentul a 10.000 de euro), asta înseamnă că într-un an veţi primi înapoi 339 lei, adică 70 de lei pe lună, faţă de 484 cât aţi fi primit până în luna septembrie. 

  • Nuclearelectrica depune 52 milioane de lei pe un an la Eximbank cu o dobândă de 2,75% pe an

    Nuclearelectrica (simbol bursier SNN), singurul producător de energie nucleară din România, a anunţat joi la bursa de la Bucureşti că a depus 52 de milioane de lei la banca de stat Eximbank, cu scadenţa pe 24 iunie 2021 la o dobândă de 2,75% pe an.

    “Nuclearelectrica informează acţionarii că, în baza contractului-cadru de cont curent cu Banca de Export – Import a României Eximbank, SNN a constituit la data de 24.06.2020 la Eximbank SA – Bucuresti, un depozit la termen, fără prelungire, pentru suma de 51.771.000 lei. Rata procentuală a dobânzii care se aplică depozitului mai sus menţionat este de 2,75% pe an. Scadenţa depozitului va fi la data de 24.06.2021”, se arată în documentul publicat la bursă.

    La T1/2020 la categoria “numerar şi echivalente de numerar”, compania menţiona suma de 2,2 miliare de lei.

    “Pozitia “Numerar şi echivalente de numerar” include şi depozitele bancare în valoare de 1.961.463.900 lei (31 decembrie 2019: 1.604.778.300 lei), precum şi suma de 321.179 lei reprezentând acreditive deschise în favoarea unor furnizori de echipamente, piese de schimb, servicii şi asistenţă tehnică (31 decembrie 2019: 840.891 lei)”, se arată în raportul trimestrial.

    Nuclearelectrica are 4,6 miliarde de lei capitalizare iar joi a plătit dividende de aproximativ 500 de milioane de lei către investitori.