Tag: dedicatie

  • Cum să fii un lider fără să fii tiran: reţeta succesului a fost DEZVĂLUITĂ

    „Leaderhip-ul este despre două lucruri: cum influenţezi rezultatele şi cum îi inspiri pe alţii.

    În primul rând, nu este vorba de titlul postului, nu este vorba despre autoritatea conferită de poziţie sau de mărimea biroului. Este vorba despre abilitatea ta de a influenţa.

    Apoi gândeşte-te la tine ca la o persoană care poate ajuta la facilitarea construirii echipei. Elementul principal a ceea ce am învăţat în Corpul Marin este că un lider trebuie să prioritizeze nevoile celorlalţi, iar nevoile lor sunt mai importante decât ale mele.

    Când dai prioritate echipei tale,  poţi să transformi un grup de indivizi care probabil au propriul lor interes într-o echipă care se concentrează asupra nevoilor comune. Ori de câte ori suntem parte din echipă, trebuie să renunţăm la ceva pentru a câştiga echipa. Şi asta face echipele atât de unite.  Cum poţi contribui individual la construirea unei echipe între colegii din jurul tău? Vă împărăşesc cu sinceritate – dacă vă dedicaţi întru totul şi îi ajutaţi pe pe cei din jurul vostru, veţi construi acea echipă.” 

  • Unul dintre cele mai frumose castele din lume se află în România – GALERIE FOTO

    Cetatea Făgăraş este al doilea cel mai frumos castel din lume, potrivit unui clasament realizat de Hopper, un site dedicat planificării călătoriilor, şi prezentat de publicaţia Huffington Post.
     
    În clasamentul celor mai interesante zece castele din lume, recomandate persoanelor care apreciază arhitectura, pe primul loc se află Castelul Neuschwanstein din Germania, în stil romantic-renascentist, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea pe un deal accidentat aflat deasupra satului Hohenschwangau, de lângă Füssen (în sud-vestul Bavariei).

    Devansată de edificiul din Germania, Cetatea Făgăraş, situată pe locul al doilea, “reprezintă una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi feudale din Europa de Est”.

    “În trecut, castelul a fost pivotul puterii regionale. În timpul secolului al XVII-lea, cetatea a fost extinsă, reflectând bogăţia locului”, se arată în materialul publicat pe huffinghtonpost.com.

     

  • Ingineria medicală sau tehnologia care poate schimba viitorul

    Pentru că termenul nu este unul chiar la îndemână, am rugat-o să explice la ce anume se referă: „Imagistica medicală computaţională reprezintă de fapt uneltele matematice pentru a extrage informaţiile relevante din imaginile care sunt achiziţionate de către aparate. Este partea software care extrage informaţiile relevante clinic pentru medici sau pentru cercetători. Este, cu alte cuvinte, interfaţa dintre matematică, fizică, informatică şi medicină”.

    Este a treia ediţie a şcolii de vară SSIMA şi cea de-a doua la care colaborează cu Philips. Compania a şi recrutat studenţi, care lucrează acum alături de echipa de Health Systems. „După ce m-am întors din Franţa, de la doctorat, mi-am dorit să fac ceva pe domeniul ăsta în România. Mi-am dat seama că domeniul este foarte la început; am început cu ce ştiam eu mai bine, adică partea academică. Am invitat mai mulţi specialişti pe care îi cunoscusem afară să participe la eveniment şi toţi au răspuns pozitiv, chiar dacă mulţi nu auziseră de Politehnică, iar unii nici nu ştiau pe unde e România. Scopul a fost de a dezvolta domeniul din punct de vedere academic, să pornim proiecte de cercetare, să trimitem studenţi în străinătate”, povesteşte Elena Ovreiu, fondatoarea SSIMA (Summer School on Imaging for Medical Applications), lector la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei a Universităţii Politehnica din Bucureşti.

    În ceea ce priveşte cercetarea în domeniul medical, suntem încă la început, crede ea. „Am realizat şi o cercetare legată de start-up-urile în domeniu şi am găsit doar cinci. Hai să zic că or fi 10 sau 20 care dezvoltă soluţii, dar nu sunt mai multe.”

    Dintre aceste start-up-uri se remarcă totuşi Axosuits, un proiect ce are ca scop dezvoltarea de exoschelete la un preţ accesibil. Proiectul Axosuits a început în 2013, când doi tineri ingineri, absolvenţi ai Universităţii din Oradea, s-au gândit să conceapă un exoschelet pentru paraplegici, cei doi cunoscând personal un astfel de caz. La început, cei doi ingineri şi-au investit propriile resurse materiale în proiect. În prezent ideea este pusă în practică, Axosuits având proiectat şi produs prototipul exoscheletului. Robotul le permite persoanelor cu deficienţe locomotorii să se deplaseze pe propriile picioare, fiind potrivit atât în programele de recuperare medicală, cât şi pentru creşterea calităţii vieţii în cazul pacienţilor irecuperabili. Robotul este destinat şi persoanelor în vârstă care au probleme. În prezent autonomia robotului este de aproximativ 1 – 1,5 ore, însă odată cu utilizarea unor baterii mai performante timpul de utilizare va creşte, a declarat în cadrul conferinţei How to Web Andras Kapy, fondator şi director general al Axosuits.

    Axosuits a obţinut un premiu de 10.000 de dolari după ce a câştigat marele premiu în cadrul conferinţei How to Web, secţiunea dedicată start-up-urilor, în noiembrie 2014.

    Una dintre problemele sesizate este că în România doctorii nu apelează suficient de des la soluţiile tehnologice existente sau la sprijinul celor din mediul academic. „În Franţa, spre exemplu, doctorii au venit la laboratorul unde lucram eu cu un caz mai special şi au cerut ajutorul pentru a realiza o reconstrucţie 3D. În două zile au văzut că pacientul avea aorta plesnită, dar s-a putut vedea doar prin reconstrucţia 3D. Aici, din propria mea experienţă, medicii nu înţeleg foarte clar cum putem noi, inginerii medicali, să îi ajutăm. Şi la noi sunt câteva echipe care lucrează pe asta, pe cum să vizualizezi imaginile ca să fie cât mai clare pentru medici. În străinătate conceptul e utilizat destul de des, dar la noi lucrurile sunt încă la început”, spune Elena Ovreiu.

    Sunt atât de multe inovaţii care apar în fiecare zi, fiind astfel greu de selectat doar câteva, spune Elena Ovreiu. Ca exemplu, ea vorbeşte despre un profesor de la Eindhoven care a dezvoltat prin prelucrarea imaginilor un software care poate detecta diabetul într-o stare incipientă. Mai exact, primele semne ale diabetului apar pe retină: dacă vasele de sânge de pe retină – care sunt milimetrice – încep să se spargă, înseamnă că pacientul se află în primele faze ale diabetului, înainte chiar de a avea simptomele clinice. Proiectul se numeşte Retina Check şi a fost dezvoltat în parteneriat cu cercetători din China. „Am avut studenţi care au participat la şcoala de vară şi au fost apoi selectaţi să lucreze la acest proiect”, spune Elena Ovreiu.

    „Ce mi se mai pare foarte interesant e printarea 3D de ţesut viu, care să fie implantat apoi – s-a realizat deja în China”, spune Elena Ovreiu. „E vorba de un pacient care avea ruptură de aortă; s-au prelevat celule stem de la pacient care au fost apoi folosit ca cerneală pentru imprimanta 3D, iar ţesutul obţinut a fost folosit pentru a închide ruptura.”

    Un alt exemplu pe care îl dă este ochiul bionic: este vorba de ochelari cu o cameră de filmat pe ramă care înregistrează mediul înconjurător, imaginile video fiind apoi trimise către un minicalculator pe care pacientul îl poartă în buzunar. Fluxul video este apoi transformat în flux electric, iar semnalele electrice sunt transmise către o serie de electrozi implantaţi în spatele retinei. De aici, semnalele electrice sunt transformate către impulsuri ce ajung la nervul optic şi mai apoi către creier, unde se formează imaginea. „Sigur, pacientul nu vede cum vedem în mod obişnuit, el vede alb negru şi poate doar să distingă forme, dar e totuşi ceva. Ar fi nevoie de un milion de electrozi implantaţi în creier sau pe retina pacientului astfel încât să se formeze imaginea normală, acum vorbim doar de 60 de electrozi. Astfel pot măcar să traverseze singuri strada, să vadă dacă au vreun obstacol în faţă.”

    Colaborarea dintre mediul academic şi departamentele de R&D ale companiilor este foarte strânsă, atât în afară cât şi în România, mai spune ea. „În laboratorul de aici, din care fac şi eu parte, cam 80-90% din oameni sunt consultanţi la o companie de imagistică medicală. O zi-două pe săptămână merg acolo, propun algoritmuri sau alte soluţii şi echipa de dezvoltare a companiei le implementează. În Franţa, de exemplu, aveam şi teze de doctorat în parteneriat cu companii.”

  • Noua modă în rândul pantofilor sport

    Sunt la modă, aşadar, pantofii sport ce par sau chiar sunt acoperiţi cu tot felul de mâzgăleli sau desene, în fauncţie de talentul celui care se ocupă de decorare. Un exemplu îl reprezintă pantofii sport lansaţi de Maison Margiela acum câţiva ani, cu desene realizate de proprii angajaţi.

    Mai recent, scrie The Independent, firma Vetements a lansat în parteneriat cu Reebok nişte pantofi din gama InstaPump Fury care amintesc de pereţii mâzgăliţi cu graffiti. Printre marii amatori de încălţări bine mâzgălite se numără Shia LeBeouf, Kanye West ori rapperul Tyler the Creator, acesta din urmă nedându-se în lături de la a şi le înfrumuseţa după cum îi permite imaginaţia.

  • Noua modă în rândul pantofilor sport

    Sunt la modă, aşadar, pantofii sport ce par sau chiar sunt acoperiţi cu tot felul de mâzgăleli sau desene, în fauncţie de talentul celui care se ocupă de decorare. Un exemplu îl reprezintă pantofii sport lansaţi de Maison Margiela acum câţiva ani, cu desene realizate de proprii angajaţi.

    Mai recent, scrie The Independent, firma Vetements a lansat în parteneriat cu Reebok nişte pantofi din gama InstaPump Fury care amintesc de pereţii mâzgăliţi cu graffiti. Printre marii amatori de încălţări bine mâzgălite se numără Shia LeBeouf, Kanye West ori rapperul Tyler the Creator, acesta din urmă nedându-se în lături de la a şi le înfrumuseţa după cum îi permite imaginaţia.

  • John Legend şi Viola Davis, pe lista revistei Time dedicată celor mai influente 100 de personalităţi

    Viola se regăseşte în categoria personalităţilor iconice alături de nume precum modelul Ashley Graham, gimnasta Simone Biles, şi actorul şi travestitul RuPaul, cunoscut pentru emisiunea ‘RuPaul’s Drag Race’.

    Compozitorul hitului ‘All of Me’ John Legend este inclus la categoria artiştilor alături de actori precum Emma Stone, Ed Sheeran, James Corden, Margot Robbie şi Sarah Paulson.

    Atât Viola Davis, în vârstă de 51 de ani, şi John, 38 de ani, se numără printre cele cinci nume care au ajuns pe coperta numărului special al revistei, printre ceilalţi numărându-se actorul şi rapperul Riz Ahmed, soţia lui Bill Gates, filantropista Melinda Gates şi fondatorul Amazon Jeff Bezos.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să arăţi ce ai: muzeul personal

    Cei care solicită arhitecţilor şi designerilor de interioare să le facă un spaţiu de expunere de trofee rareori le impun acestora o limită de buget, cheltuind de la zeci sau sute de mii de dolari până la chiar aproape 20 de milioane de dolari. Pentru spaţiile în care se expun trofee de vânătoare, de exemplu, unii solicită o încăpere dedicată unde acestea să se încadreze frumos în decor, iar alţii vor ceva care aminteşte de un spaţiu muzeal, în care recreează habitatul natural al animalelor, cu tot cu iarbă, pietre şi copaci şi sisteme de iluminare specială care să imite cerul de zi şi de noapte, precum şi sisteme de sunet care să redea zgomotele din junglă.

    Pentru alţii, trofee sunt pantofii, premiile câştigate în cariera sportivă, motocicletele ori maşinile, prezentate în vitrine speciale, ori chiar discurile de aur şi de platină câştigate de-a lungul carierei muzicale. Atunci când se hotărăsc să vândă casele cu spaţiu de expunere pentru trofee, proprietarii sunt gata să o ia de la capăt cu investiţia în noua locuinţă, nevrând să renunţe la a-şi arăta colecţia de care sunt atât de mândri.

    Agenţii imobiliari îi sfătuiesc însă pe cei care fac asemenea investiţii să gândească de la început spaţiul destinat trofeelor ca pe unul care poate fi folosit şi în alte scopuri, ca să le fie mai uşor să găsească cumpărători dacă la un moment dat se vor hotărî să-şi vândă proprietatea.

  • Cum să arăţi ce ai: muzeul personal

    Cei care solicită arhitecţilor şi designerilor de interioare să le facă un spaţiu de expunere de trofee rareori le impun acestora o limită de buget, cheltuind de la zeci sau sute de mii de dolari până la chiar aproape 20 de milioane de dolari. Pentru spaţiile în care se expun trofee de vânătoare, de exemplu, unii solicită o încăpere dedicată unde acestea să se încadreze frumos în decor, iar alţii vor ceva care aminteşte de un spaţiu muzeal, în care recreează habitatul natural al animalelor, cu tot cu iarbă, pietre şi copaci şi sisteme de iluminare specială care să imite cerul de zi şi de noapte, precum şi sisteme de sunet care să redea zgomotele din junglă.

    Pentru alţii, trofee sunt pantofii, premiile câştigate în cariera sportivă, motocicletele ori maşinile, prezentate în vitrine speciale, ori chiar discurile de aur şi de platină câştigate de-a lungul carierei muzicale. Atunci când se hotărăsc să vândă casele cu spaţiu de expunere pentru trofee, proprietarii sunt gata să o ia de la capăt cu investiţia în noua locuinţă, nevrând să renunţe la a-şi arăta colecţia de care sunt atât de mândri.

    Agenţii imobiliari îi sfătuiesc însă pe cei care fac asemenea investiţii să gândească de la început spaţiul destinat trofeelor ca pe unul care poate fi folosit şi în alte scopuri, ca să le fie mai uşor să găsească cumpărători dacă la un moment dat se vor hotărî să-şi vândă proprietatea.

  • Cât costă să închiriezi un spaţiu de birouri în Cluj-Napoca?

    Potrivit datelor Wizmo.ro, platforma imobiliară dedicată atât sectorului rezidenţial, cât şi celui de business, şi RE/MAX Grup de Lux, una dintre francizele RE/MAX  România, aceeaşi evoluţie s-a putut remarca şi la nivelul spaţiilor office cu standarde de calitate mai scăzute.

    Clădirile de birouri de clasa B de pe piaţa imobiliară clujeană au fost închiriate anul trecut cu preţuri oscilând între 8 şi 12 euro/mp. Diferenţa de preţ este generată de caracteristicile diferite pe care cele două categorii le însumează. În timp ce clădirile de clasa A sunt localizate central sau ultracentral, cele de clasa B au locaţie semicentrală sau marginală. De asemenea, diferenţele dintre cele două categorii se remarcă şi la nivelul standardelor de calitate în ceea ce priveşte iluminarea, dimensiunea suprafeţei vitrate şi a altor caracteristici ale clădirii.

    În ceea ce priveşte preţurile clădirilor de clasa C, precum cele noi situate în zone semicentrale şi foste clădiri ale unor întreprinderi de stat, situate în cartiere sau la periferii, acestea variază între 5 şi 7 euro/mp.

    „Chiriile pentru spaţiile de birouri clujene au oscilat în ultimul timp în funcţie de cererea existentă pe piaţă. Dacă în anii anteriori, marjele de preţ erau relativ comparabile în cadrul aceloraşi clase, în prezent, plaja pe care se desfăşoară preţurile a devenit una largă, oscilând în 2016, de exemplu, în cadrul clasei B, între 8 şi 12 euro pe mp. Pentru anul acesta estimăm că preţurile vor înregistra aceleaşi discrepanţe, cu păstrarea, însă, a limitelor superioare şi inferioare”, a declarat Alina Berghian, Sales Associate RE/MAX Grup de Lux.  

    Pe de altă parte, preţurile de vânzare a spaţiilor de birouri de clasa A au oscilat între 1.700 şi 1.800 de euro/mp în 2016, în timp ce spaţiile office de clasa B, respectiv C, au variat între 1.200 şi 1.500 de euro/mp.

    În ultimii ani disponibilitatea spaţiilor în clădirile de birouri din Cluj-Napoca a înregistrat o creştere semnificativă. Dacă în perioada 2006 – 2007 suprafaţa totală a spaţiilor dedicate segmentului de clădiri office era de circa 15.000 de mp, în intervalul 2015 – 2016 aceasta a înregistrat un avans de aproape 190%, până la 560.000 mp. În acest sens, cele mai extinse spaţii de birouri din Cluj-Napoca le ocupă Cluj Business Center (57.000 mp), The Office Center (56.000 mp) şi Novis Plaza Office (14.500 mp).

  • Gala Woman in Power. Premii pentru excelenţa în afaceri şi în afara scenei de business

    „În toamna lui 2004 am lansat Business Magazin, o revistă motivaţională pentru cei care voiau să reuşească în afaceri”, a spus Bogdan Angheluţă, redactor la Business MAGAZIN şi gazdă a evenimentului, alături de Ioana Matei, editor al Business Magazin. „Prezenţa tot mai clară a doamnelor în afaceri a fost motivul pentru care am lansat acest catalog”, a afirmat Ioana Matei, punctând că proiectul a ajuns la a şasea ediţie şi prezintă cele mai puternice antreprenoare şi reprezentante de companii multinaţionale.

    „Acest eveniment este şi unul de networking pentru că nu vă cunoaşteţi îndeajuns între voi, nu faceţi afaceri împreună şi asta este una dintre slăbiciunile mediului de afaceri românesc, aşa cum am spus de mai multe ori”, a declarat, la eveniment Cristian Hostiuc, director editorial la Business MAGAZIN şi Ziarul Financiar.

    Că au făcut performanţă în afaceri este un lucru îndeobşte recunoscut, dar la ediţia din acest an am vrut să descoperim şi alte faţete ale acestor doamne, aşa că le-am provocat să dezvăluie preocupările lor din afara scenei de business: care sunt ţelurile, cele mai frumoase momente din viaţa lor, cum evaluează implicarea mediului de afaceri în societate. În cadrul galei, Business MAGAZIN a organizat o dezbatere despre viziunea femeii la putere. Putere de business, dar şi putere spirituală. Puterea cifrelor, dar şi a cuvintelor. În panelul de discuţii au participat Christine Schillings, director general al Ana Hotels, Mădălina Teodorescu, director general adjunct al Piraeus Bank, şi Silviana Petre Badea, managing director al JLL.

    Dacă ar fi să scrieţi un articol despre dumneavoastră, ce aţi spune? a întrebat Cristian Hostiuc, care a moderat panelul de discuţii. „Nu vă opriţi! Nu vă lăsaţi impresionate de ceea ce vedeţi în jur, viitorul este al vostru – în faţa voastră, în mâinile vostre. Urmăriţi-vă ţelul! Sunt o mulţime de lucruri de făcut în lume şi mediul de afaceri este cel mai adesea favorabil bărbaţilor. Am păr alb – şi asta arată o experienţă de ani buni. De aceea spun că trebuie să continuăm să ne impunem în poziţii de top management”, a spus Christine Schillings, director general al Ana Hotels. Ea a povestit că atunci când i s-a propus să preia funcţia actuală, un element important a fost faptul că ştia deja ţara; prima oară a venit în România în 1996, pentru deschiderea Athéné Palace Hilton. „Am plecat şi m-am întors. Când domnul Copos m-a sunat şi m-a întrebat dacă aş fi interesată de această funcţie, am acceptat”, a adăugat Christine Schillings.

    „Dacă ar fi să scriu un articol despre mine cred că l-aş intitula «Mulţumesc» – pentru bucuria de a trăi în fiecare zi, de a amesteca o pasiune, pe care o am încă din copilărie, în job, de a avea doi copii minunaţi, de a avea prieteni grozavi în jurul meu. Fac asta în fiecare seară”, a spus Mădălina Teodorescu, director general adjunct al Piraeus Bank. „Încă din copilărie strângeam bani în puşculiţă şi la un moment dat am început să-mi împrumut mamaia care mă creştea atunci; de fiecare dată îi dădeam 10 lei pentru pâine şi luam înapoi 15 lei. Pe la 16 ani aveam în puşculiţă o sumă destul de importantă şi atunci m-am gândit că bankingul mi se potriveşte. Sigur, bankingul nu înseamnă doar creditare, dar aşa a început.”

    În cazul Silvianei Badea, managing partner al JLL, articolul potrivit despre sine însăşi ar spune: „Găseşte echilibrul! Şi asta pentru că dacă viaţa te încearcă suficient de mult, singurul scop care se menţine este să găseşti un echilibru între ceea ce ai de făcut, ce ai de realizat pentru tine ca persoană şi mediul în care trăieşti – familie, societate, colegi, prieteni şamd”.
    Cât priveşte cea mai importantă decizie din carieră, Christine Schillings spune că „a fost momentul în care am hotărât că nu voi rămâne într-un singur loc pentru totdeauna, ci voi alege să-mi contruiesc cariera în diverite locuri din lume. Sunt belgiancă şi din momentul studenţiei şi până acum am lucrat în 15 ţări diferite. Când iei o asemenea decizie la începutul carierei, are un impact mare. Eram tânără şi am acceptat că mă voi reloca ori de câte ori va fi nevoie”.

    În cazul Mădălinei Teodorescu, cea mai complicată decizie a fost cea legată de momentul în care a decis, în interiorul industriei, să schimbe zona de business. „În industria bancară sunt zone specializate şi modelele de business au la bază pricipii diferite. E curajos ca atunci când începi să înţelegi un model de business să nu te folosseşti neapărat de principiile învăţate şi să o iei de la capăt. Schimbarea pentru mine a însemnat o trecere de la corporate spre retail, de la o bancă mică la una mai mare. Curajul a fost atunci când am hotărât că vreau să le fac pe toate.”

    „Pornită fiind pe partea de financiar, contabilitate, după vreo patru ani de muncă, am schimbat macazul spre real estate. Acela a fost pentru mine momentul în care mi-am găsit locul şi dacă se poate ca real estate-ul să fie o vocaţie pentru cineva, iată, şi vocaţia”.

    În cadrul evenimentului, Business MAGAZIN a acordat zece premii. Rareş Măcinică, CEO al firmei de logistică Lagermax, a oferit primul premiu al serii, după ce a menţionat că în cadrul firmei pe care o conduce 80% dintre angajaţi sunt femei, iar în board el este singurul bărbat. Prima premiantă a serii, Nicoleta Eftimiu, franchise country manager la Coca- Cola România şi Moldova, a venit la eveniment însoţită de fetiţa sa. „Aşa cum aţi văzut, nu am venit singură în seara aceasta, ci cu fetiţa mea de doi ani, pentru că nu am avut cu cine să o las. Am doi copii, o carieră frumoasă, o echipă pe măsură, îmi dedic timp şi hobby-urilor: călătoresc, fac sport, sunt pasionată de design interior. Cred că se pot face toate, cu puţină organizare şi ajutor din partea celorlalţi.”

    Anda Jurca, director naţional de vânzări la Bijuteria Teilor, a doua premiantă a galei, a spus: „Sunt o norocoasă, pentru că în domeniul în care sunt nu simt că lucrez, fac totul din plăcere. Cred că mă identific cu multe doamne de aici, care iubesc bijuteriile”.

    Daniela Becheru, cofondator al retailerului foto video F64: „Cu toate că noi vindem echipamente foto, jumătate din echipa noastră este formată din femei”. Daniela Becheru dedică timp şi hobby-urilor sale: o oră pe săptămână pentru pian, de două ori pe săptămână merge la sală, iar în vacanţe scrie şi versuri.

    Emilia Bunea, CEO la Metropolitan Life, participantă la maratoane, a primit un alt premiu şi a spus: „ Cred că toată viaţa este un maraton. Cred că sacrificăm ceva. Renunţaţi la mitul femeii perfecte, pentru că ne punem standarde prea înalte şi nu mai avem timp să visăm, şi uneori trebuie să faem şi asta. Soţul meu spune, cu admiraţie, că trăiesc o viaţă ca la armată: 30 de minute, 20 de minute, 40 de minute. Dar ceva pierdem, în aest ritm de viaţă. Trebuie să le învăţăm pe fetele noastre că au toate opţiunile: nu trebuie să fie femei perfecte, nu trebuie să fie femei de carieră, e minunat dacă sunt feminine, e minunat dacă sunt puternice.”

    Un alt premiu al galei a fost oferit Florentinei Taudor, CEO al companiei de echipamente de protecţie Renania. „Felicitări tuturor doamnelor care au făcut performanţă şi mă bucur că fac parte din această elită.”
    Lucia Costea, cofondator al SECOM, a primit un alt premiu al serii. „Este important echilibrul din toate punctele de vedere – deopotrivă emoţional, dar şi fizic.”

    Alina Bistreanu, director general al grupului polonez LPP, care operează pe piaţa românească magazinele Reserved, Mohito, Sinsey şi Crop, şi-a dedicat majoritatea timpului din ultimii trei ani dezvoltării afacerii pe care o conduce. În cadrul galei, ea a spus: „Aş vrea să dedic acest premiu celor mai importante femei din viaţa mea – bunica şi mama, care mi-au dat sfaturi foarte bune, pe care le-am pus în practică încă din copilărie. Bunica mă sfătuia că orice aş alege să fac în viaţă să nu uit de unde am plecat, să nu uit să fiu un om de valoare. Mama m-a educat şi m-a învăţat să fiu un om responsabil, să încerc şi să greşesc, să mă ridic oricât de dureroase ar fi căzăturile. Succesul nu se măsoară în funcţiile pe care le avem sau valorile materiale pe care le deţinem, ci prin calităţile noastre şi valorile personale – prieteni, familie, oamenii frumoşi pe care îi avem în jurul nostru”.

    Un alt premiu al galei a fost dedicat Simonei Lăpuşan, COO & founding partner la Zitec. Ea a spus: „Sunt onorată să fiu alături de femeile puternice care în fiecare zi fac lucrurile să se întâmple. În firma noastră cam 35% din echipă sunt femei. Programarea a fost o pasiune, care a început cu un HC la 12 ani şi în urmă cu 14 ani am participat la înfiinţarea firmei”.
    În cadrul galei, Business Magazin a mai acordat premii şi pentru Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România, şi pentru Laura Şerban, director general la Mecanica Ceahlău.

    Dacă la capitole precum sănătatea sau productivitatea muncii România nu ocupă o poziţie fruntaşă în rândul ţărilor de pe continent, în ce priveşte numărul femeilor implicate în management media ţării noastre este de 41%, peste cea înregistrată la nivel european; în alte şapte ţări reprezentarea doamnelor în managent este mai ridicată. Doar unu din trei manageri este femeie, în ţările din Uniunea Europeană. Aproape 7,3 milioane de persoane deţin poziţii manageriale în companii cu cel puţin zece angajaţi, în cadrul UE, arată datele Eurostat, 4,7 milioane dintre ei fiind bărbaţi şi 2,6 milioane fiind femei. Deşi reprezintă aproape jumătate din angajaţii din această zonă, femeile continuă să aibă un grad de reprezentare mai redus decât al bărbaţilor.

    Gala Woman in Power a fost realizată cu sprijinul partenerilor Mercedes-Benz, Carrefour, Metropolitan Life, Ana Hotels, Petrom, Domeniile Sâmbureşti, Aqua Carpatica, Beautik, Grace Couture, Nera Plant, Sport Couture, Luna Solai, Florăria Magnolia, Zarea, Rhea Costa, Burberry şi Make-up Room 363.

    Catalogul „Cele mai puternice femei de afaceri” poate fi achiziţionat de la departamentul de distribuţie al grupului Mediafax.