BusinessMagazin

Tag: cumparaturi

  • Milioane de euro din fructe, legume şi alimente congelate

    5 milioane de euro este cifra de plecare a investiţiei pe care o au în plan doi antreprenori, Daniel Nistor (42 de ani) şi Cristian Dărmănescu (38 de ani), parteneri în afacerea Alfredo. Cu aceşti bani, din fonduri europene (40%), credite bancare şi fonduri proprii, cei doi doresc să ridice de la zero o platformă la Afumaţi, Ilfov. După paşi şovăielnici la începuturi, adică în urmă cu 20 de ani, Alfredo a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 50 de milioane de euro, iar pentru 2012 cei doi acţionari se aşteaptă la o creştere de cel puţin 20%.

    Fiecare dintre cei doi a pus bazele unei firme proprii de distribuţie – cu alimente congelate şi, respectiv, fructe şi legume proaspete – şi s-au asociat în 1999. Întâmplarea, şansa şi determinarea sunt deopotrivă elemente care le marchează poveştile. Daniel Nistor spune că începuturile nu au fost câtuşi de puţin line şi după ce şi-a dorit să emigreze, dar nu a primit viză, a încercat mai multe variante de a câştiga bani. “Am început afacerea cu fructe pentru că la un moment dat, în Bucureşti, am vrut să cumpăr banane, iar vânzătorul nu a vrut să-mi vândă decât la bax”, spune acum uşor amuzat.

    A fost o decizie oarecum hazardată, de vreme ce a cumpărat cele cinci baxuri doar pentru a-i arăta vânzătorului că poate. Surpriza a fost însă că odată ajuns la Brăila, unde avea o firmă prin care distribuia pe atunci cafea, bananele s-au vândut imediat. Aşa i-a venit ideea de a-şi încerca norocul cu distribuţia de fructe şi legume. Câţiva ani mai târziu s-a asociat cu Cristian Dărmănescu, iar acum fiecare dintre cei doi se ocupă de câte una dintre diviziile afacerii, care îşi împart în mod egal cifra de afaceri. “Ne consultăm doar dacă vrem să modificăm bugetele stabilite, în rest, fiecare are libertate deplină cu divizia de care este responsabil”, spune Nistor. El este managing partner al Alfredo Fresh, care distribuie fructe şi legume proaspete, sub mărcile Alfredo şi Alfresh. Vârful de lance al afacerii este importul şi distribuţia de fructe exotice, ce are în acest moment o cotă de piaţă estimată la 10-12%, la fel ca şi firma “soră” în segmentul ei. Principalul canal de desfacere sunt super şi hipermarketurile (80%), urmate de magazinele tradiţionale (20%).

    Proporţia este complet inversată în cazul diviziei de alimente congelate: aproape o treime din produse ajung pe rafturile reţelelor moderne, restul fiind vândute prin intermediul a 25.000 de puncte de vânzare la nivel naţional. Cât priveşte valoarea totală a pieţei de fructe şi legume proaspete, nu există estimări, cele mai mari volume fiind nefiscalizate. În zona alimentelor congelate, unde s-a dezvoltat Alfredo Foods, estimările se referă la o valoare anuală de 500 de milioane de euro. În distribuţia de alimente cu temperatură controlată, cei mai importanţi competitori sunt Macromex, controlată de antreprenorul Dan Minulescu, şi Agroalim care a fost preluată în urmă cu câţiva ani de Smithfield.

    Alfredo Foods s-a axat, mai cu seamă în ultimii ani, când firma s-a reorganizat şi reaşezat în piaţă, pe distribuţia de peşte şi fructe de mare, care realizează peste 50% din vânzările diviziei, fiind urmate de legume congelate şi carne. “Puţină lume ştie, dar peştele congelat este foarte proaspăt, fiind congelat imediat după ce a fost pescuit. Cel mai adesea, în galantare peştele proaspăt este de fapt decongelat”, susţine Cristian Dărmănescu, care argumentează că preţul logisticii ar fi altminteri foarte mare. El se declară încrezător în evoluţia viitoare a firmei, de vreme ce “consumul de peşte în România este de 4-5 kg pe an per capita, adică mai puţin de jumătate din media europeană”.

  • Ministrul Agriculturii “face piaţa” la supermarket

    “Din supermarket. Acolo mă duc duminica şi cumpăr pentru o săptămână tot ce îmi trebuie”, a răspuns Fuia, întrebat de un jurnalist dacă achiziţionează alimente din piaţă sau din supermarket. Precedentul ministru de resort, Valeriu Tabără, se declara “duşman” al marilor lanţuri de magazine, acuzându-le în mai multe rânduri că măresc nejustificat preţurile alimentelor. Tabără a vehiculat chiar ideea obligării supermarketurilor de a închide duminica magazinele, pentru a proteja astfel micii producători care vând în pieţe.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Portretul robot al adolescentului român

    • 79% dintre adolescenţi intră zilnic pe internet
    • 1 din 4 tinerii de 14 – 21 ani participă în acţiuni de voluntariat organizate de ONG-uri sau de branduri
    • dintre băuturi, cele carbogazoase au cea mai mare incidenţă de consum săptămânal, dar şi cea mai mare concurenţă pentru gusturile tinerilor
    • 8% dintre tineri deţin o consolă de jocuri
    • băieţii sunt mai predispuşi decât feţele să îşi cumpere telefone tip smartphone
    • cea mai iubită echipă locală de fotbal este Steaua Bucureşti, iar din străinătate, FC Barcelona
    • 5% dintre adolescenţi deţin un telefon iPhone
    • mai mult de 50% din tineri au branduri favorite de îngrijire personale, cărora le sunt fideli
    • doar 1 din 10 adolescenţi nu se implică în deciziile de achiziţie din gospodarie
    • 1 din 2 tineri ar pleca din ţara în eventualitatea unui câştig mai mare
    • religia nu este pe cale de dispariţie pentru adolescenţi, ajungând să le ofere o explicaţie credibilă despre lume şi viaţă în general

    Acestea sunt cele mai importante concluzii la care a ajuns un raport de cercetare realizat de Brennan Research & Consultants şi Quantix Marketing Consulting sub umbrela SMARK Research şi adresat comunităţii profesioniştilor de marketing din România.

    Raportul este o cercetare reprezentativă pentru populaţia adolescentă de 14-21 ani din mediul urban, un set de informaţii relevante şi specifice gândit să ghideze şi să inspire marketerii în deciziile care se referă la segmentul tânăr, de la produse şi servicii care li se adresează şi până la programe care să le aducă beneficii atât lor, cât şi companiilor care gestionează produse şi mărci relevante acum sau în viitor tinerilor.
    Studiul acoperă atât aspecte generale – demografice, valori, stil de viaţă, comportamentul online, modele de succes – cât şi detalii la nivel de categorii – alimentaţie, îngrijire personală, sport, muzică, modă, servicii telecom, de banking sau turism. De asemenea, există perspective mai puţin explorate până acum, precum relaţionarea la contextul social, realizarea profilului de consum, poziţionarea faţă de oameni în general şi prieteni sau familie etc, care ajută să întregească imaginea actuală a populaţiei tinere din România.

    Cercetarea propune şi o segmentare după valori, în 8 profile distincte de adolescenţi, datele analizate putând fi urmărite în paralel pentru a se decela asemănările şi deosebirile dintre acestea, în funcţie de sex, zonă de reşedinţa, mediul de rezidenţă, studii, vârstă şi venitul lunar, dar şi obiceiuri de consum pe mai multe categorii. În demersul ştiinţific de realizare a acestui studiu, un aport important l-a avut Prof.Univ.Dr. Vintilă Mihăilescu, şeful Catedrei de Sociologie a Facultăţii de ştiinţe Politice din cadrul SNSPA. Acesta s-a dovedit a fi un contribuitor important pentru înţelegerea mai aprofundata a segmentului tânăr de populaţie, precum şi în procesul de setare a obiectivelor de cercetare pentru o cât mai amplă şi corectă perspectivă asupra profilului urban al tinerilor din România.

    Tânărul în România. Profil urban de marketing a fost realizat în 3 etape, în perioadă mai – noiembrie 2011, pe un eşantion de 900 de respondenţi reprezentativi pentru populaţia de 14-21 ani din mediul urban. Etapă calitativă s-a desfăşurat în intervalul mai – iulie 2011 şi a fost precedată de fază pregătitoare (cercetare de birou, respectiv discuţii cu echipă de proiect şi oameni de marketing din diverse organizaţii).
    Care sunt cele 8 profiluri de tineri întâlnite în mediul urban din România? Cum îşi fac adolescenţii cumpărăturile şi de unde se inspiră atunci când se îmbracă? Ce imagine de sine au tinerii din România? în ce tipuri de produse investesc tinerii şi din ce tip de buget (personal, de la familie, credit etc)? Ce fel de telefoane au şi la ce anume le folosesc cel mai des? Sunt doar câteva dintre întrebările la care Tânărul în România. Profil urban de marketing oferă răspunsuri aprofundate.

    Câteva informaţii punctuale din raport:
    “Acesta studiu a fost gândit ca prelungirea naturală a colaborării începute în 2009 pentru cercetarea Femeia ca target – ce e relevant acum. Ideea proiectului depre tineri a venit oarecum normal, iar criza economică ne-a ajutat să observăm că tinerii încep să aibă o putere din ce în ce mai mare în decizia de cumpărare, atât pentru sine, cât şi pentru familiile lor faţă de alte segmente ale populaţiei care şi-au ajustat consumul în multe categorii. Ne dorim aşadar să ajutăm brandurile să treacă de la abordarea în care acest segment era doar unul dintre cele incluse în strategia de marketing la crearea unui mindset care să le facă să aibă atitudinea tinerească pe care şi-o doresc, pentru a putea vorbi pe limbă generaţiei click, play, like, share.”, a declarat Adriana Lungu, business developer SMARK.

  • Cum să faci cumpărături direct din taxi (VIDEO)

    Un număr de cincizeci de taxiuri au fost prevăzute experimental cu ecrane pe care pasagerilor li s-au afişat reclame la diverse produse, iar doritorii şi doritoarele le-au putut achiziţiona cu ajutorul unui smartphone.

    Mai precis, cei care au dorit să cumpere ceva trebuia să descarce o aplicaţie software, apoi să îndrepte telefonul spre nişte etichete speciale afişate, realizând astfel achiziţia.

    Teaserul campaniei Lancome Mobile Taxi Shop:

  • Visa Europe: Un euro din sapte cheltuiti in Europa este pe un card Visa

    Numarul tranzactiilor la POS cu carduri Visa a crescut cu peste 30% in 2011, reprezentand aproximativ 37% din totalul tranzactiilor pe carduri Visa, in crestere de la 32% in 2010,

    Sumele cheltuite la POS pe carduri Visa au crescut cu 29,2%, reprezentand 16,5% din totalul cheltuielilor pe carduri Visa. In acelasi timp, valoarea medie a tranzactiei la POS a continuat sa scada, la 38,1 euro, confirmand tendinta de utilizare a cardurilor Visa pentru plati cotidiene, mai mici ca valoare.

    In ceea ce priveste cardurile de credit, cifrele arata ca posesorii de carduri de credit s-au limitat preponderent la a cumpara produse de baza. Valoarea medie a tranzactiei pe cardurile de credit la POS a scazut cu 6,6%, indicand ca romanii au redus cheltuielile de mare valoare, in timp ce valoarea totala tranzactionata la POS a crescut cu peste 44%.

    De asemenea, segmentul cardurilor de business a inregistrat o crestere la toti indicatorii. Astfel, au fost emise mai multe carduri Visa business (in crestere cu 19,4%), volumul tranzactionat pe aceste carduri a fost mai mare atat ca total (cu 50%), cat si doar la POS (cu 48,5%). Numarul trazactiilor la comercianti a fost in crestere cu 38,7%.

    “Piata cardurilor a continuat sa se dezvolte rapid in ultimii ani, in pofida conditiilor economice dificile. Tot mai multi romani au inceput sa inteleaga mai bine multiplele avantaje ale cardurilor, folosindu-le tot mai des si pentru cumparaturi de valoare din ce in ce mai mica”, a declarat Catalin Cretu, director general pentru Romania al Visa Europe.

    “Cardurile de credit si de business au raportat cresteri de doua cifre pentru toti indicatorii, de remarcat fiind majorarea numarului de tranzactii la POS cu carduri de credit de aproape 55%”, a mai spus Cretu.

    Numarul de carduri Visa a crescut cu 4,5%, la 6,85 milioane carduri Visa in Romania. Cardurile de debit reprezinta cea mai mare parte a portofoliului, aproape 80% din totalul cheltuielilor reprezentand tranzactii cu carduri de debit.

  • Ce-şi cumpără românii cu cardul de credit

    Valoarea totală a cumpărăturilor pe internet cu cardul de credit de la Garanti Bank a depăşit, în 2011, 4,5 milioane de euro, cu 40% mai mult decât în 2010. Valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 110 lei. În prezent, Garanti Bank are în portofoliu peste 115.000 de carduri de credit.

    Cei mai mulţi bani au fost cheltuiţi pentru a cumpăra produse cosmetice şi electrocasnice. Topul achiziţiilor online cu Bonus Card este completat de către electrice, bilete de avion şi vacanţe în străinătate.

    “Tendinţa observată la nivelul pieţei este că românii recurg din ce în ce mai des la plăţile pe internet, odată cu creşterea încrederii în acest mijloc de plată. În 2012, estimăm că numărul tranzacţiilor online cu Bonus Card se va dubla faţă de 2011, în timp ce volumul acestora va creşte cu 50%”, a declarat Murat Atay, CEO Garanti Bank Romania.

    Garanti Bank a lansat, la începutul acestui an, o campanie prin care toate achiziţiile făcute online cu Bonus Card, inclusiv plata taxelor şi impozitelor, sunt împărţite automat în trei rate egale fără dobândă. Campania se desfăşoară până la 31 martie şi cuprinde atât site-urile din România, cât şi pe cele din străinătate.

    Garanti Bank, prezentă pe piaţa din România din 1998, are un portofoliu de peste 240.000 de clienţi. Banca deţine o reţea de 78 de agenţii, 193 de bancomate şi peste 7.300 de terminale POS.

  • Ce se întâmplă când faci cumpărături la beţie

    Odată cu dezvoltarea comerţului online, şi magazinele care vând produse prin internet au ajuns să câştige de pe urma celor care beau ceva şi apoi se apucă de cumpărături, mai ales că absenţa fizică a produsului îi face să nu-şi dea seama câte obiecte pun în coş, scrie The New York Times. Uneori, cei care cumpără sub impulsul alcoolului sunt mulţumiţi de cheltuiala făcută, alteori sunt dezamăgiţi fie de obiectul achiziţionat, fie de vreo cheltuială ascunsă legată de el pe care n-au observat-o la timp.

    Chiar dacă nu au date certe care să le indice dacă un client a băut sau nu atunci când cumpără ceva de pe site-ul lor, comercianţii online îşi pot face o idee pe baza traficului înregistrat la anumite ore şi a sondajelor întreprinse în rândul clienţilor. Astfel, unele magazine virtuale au ajuns chiar să-şi adapteze ofertele, introducând promoţii speciale la anumite ore când au observat ca le creşte traficul, datorită, probabil, şi celor care se “relaxează” după orele de muncă dedându-se cumpărăturilor pe internet.

    Site-ul de licitaţii Ebay, spre exemplu, a constatat că maximul de trafic se situează între orele 18,30 şi 22,30 pe fiecare fus orar, iar ChannelAdvisor, care oferă soluţii de comerţ electronic pentru diverse site-uri, a observat că maximul de comenzi se primeşte cam pe la opt seara, dar numărul de clienţi care comandă şi mai târziu, de regulă între orele 21 şi miezul nopţii a crescut în ultimul an.

    Clienţii care cumpără online sub influenţa alcoolului le pot aduce profituri frumoase magazinelor, dar tot ele se pot confrunta şi cu un val mare de produse returnate de cei ce se răzgândesc în privinţa achiziţiei după ce se trezesc din beţie.

  • Ce vă influenţează mai mult când faceţi cumpărături? Prietenii? Familia? Sau reclamele?

    În mediul online, spre deosebire de cel offline, oamenii sunt mai critici. Pentru generarea WOM online, românii folosesc în principal “messengerul”, urmat la mare distanţă de e-mail, forumuri şi reţelele de socializare. La nivel general, atât offline, cât şi online, frecvenţa cu care generează WOM pozitiv este mai mare decât cea cu care generează impresii negative. Astfel, numărul celor care au generat WOM pozitiv în ultima săptâmână şi în ultimele 2-3 luni este de 2 ori mai mare decât numărul celor care au generat WOM negativ în aceleaşi perioadă de timp. Mai mult, 55% dintre români nu îşi amintesc când au generat ultima dată WOM negativ, probabil datorită faptului că au făcut aceste recomandări negative cu mult timp în urmă, iar 11% dintre români au menţionat că nu au generat niciodată WOM negativ despre vreun produs. Principalul grup de persoane către care se exprimă în privinţa impresiilor despre produse, servicii şi experienţe sunt prietenii, urmaţi de rude/familie şi, la o distanţă mai mare, de colegi.

    WOM influenţează intenţia de cumpărarea a românilor. Recomandările venite din partea prietenilor, rudelor sau colegilor influenţează în mare sau foarte mare măsură decizia de cumpărare a peste 50% dintre români pentru cel puţin una dintre cele 10 categorii de produse sau servicii analizate. Intenţia de cumpărare este influenţată de WOM într-o măsură mai mare pentru serviciile de sănătate şi produsele electronice, computere şi tehnologie (TV, calculator personal, telefon mobil, aparat foto, etc) şi într-o mai mică măsură pentru produse/serviciile de economisire sau investiţii.

    Informaţiile provin din studiul GfK Omnibus realizat în perioada aprilie-mai 2011 pe un eşantion de 1656 de persoane. Rezultatele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 15 ani şi peste. Cele 10 categorii de produse şi servicii analizate au fost: autoturisme, economisire sau investire bani, amenajare sau decorare casă, mâncare sau băuturi, locuri de petrecere a timpului liber în afara casei (restaurant, cinematograf, concerte, vacanţe etc), electronice / computere / tehnologie (TV, calculator personal, telefon mobil, aparat foto, etc), produse de îngrijire personală, îmbrăcăminte/încălţăminte, servicii de sănătate şi servicii de educaţie/şcoală.

  • Cea mai aglomerată zi din an pentru cumpărăturile pe internet din Europa. Câţi bani vor fi cheltuiţi?

    Cumpărătorii vor cheltui în medie 350.000 euro pe minut, iar momentul de vârf se estimează că va avea loc la ora prânzului, în intervalul cuprins între 13:00 şi 14:00. Un al doilea moment de vârf este aşteptat în jurul orei 19:00, când cumpărătorii intră pe internet de acasă după ce se întorc de la serviciu.

    Visa Europe se aşteaptă să proceseze doar în această zi aproximativ şapte milioane de tranzacţii în Europa, sau 4.800 de tranzacţii pe minut, pe măsură ce tot mai mulţi consumatori apelează la internet pentru cumpărăturile de Crăciun.

    “Estimăm că peste 510 milioane euro vor fi cheltuiţi online luni, în Europa, pe cardurile Visa, ceea ce înseamnă o creştere de 14% faţă de 2010. Cumpărăturile online reprezintă 20% din totalul cheltuielilor pe cardurile Visa, iar volumul tranzacţiilor procesate zilnic şi datele noastre despre tendinţele de consum ne oferă o imagine de ansamblu asupra comportamentului de plată al consumatorilor”, declară Steve Perry, director comercial al Visa Europe.

    în magazinele situate pe arterele comerciale importante, ultimele două zile dinaintea Crăciunului sunt, de regulă, cele mai aglomerate pentru cumpărături. Având în vedere că Ajunul Crăciunului va fi într-o zi de sâmbătă anul acesta, Visa Europe estimează că vineri, 23 decembrie, va fi cea mai aglomerată zi, întrucât cumpărătorii vor profita de programul prelungit al magazinelor şi nu vor dori să lase cumpărăturile pe ultimul moment, chiar înainte de Crăciun.

    Visa îşi bazează estimările pe datele privind volumul tranzacţiilor de până în prezent şi pe comportamentul de plată observat în anii anteriori în preajma Crăciunului. Unul din fiecare opt euro cheltuiţi în Europa este pe un card Visa, acesta fiind unul dintre cei mai de încredere indicatori ai tendinţelor privind comportamentul de plată al consumatorilor.

  • Black Friday în România: Retailerii nu fac faţă comenzilor

    Black Friday, ultima zi de vineri din luna noiembrie, este sărbătorită de multă vreme în SUA de magazine de electronice, electrocasnice şi IT prin reduceri substanţiale la anumite produse, însă conceptul a pătruns în România destul de recent.

    Anul acesta, mai multe magazine online printre care eMAG, evoMAG, PCGarage, sau Koyos, dar şi retaileri tradiţionali cum este Flanco, au derulat campanii cu ocazia Black Friday. La primele ore ale dimineţii majoritatea magazinelor online aveau probleme cu serverele din cauza valului foarte mare de cumpărători, site-urile fiind multe minute la rând inaccesibile.

    Site-ul eMAG, spre exemplu, a fost accesat de la 5 dimineaţa, de când a început campania, şi până la 10 de peste 400.000 de vizitatori unici care au comandat în total 34.000 de produse, dintre care 28.000 din promoţia specială de Black Friday. Numărul vizitatorilor urcase deja la peste 700.000 după prânz, existând probleme tehnice timp de 48 de minute din cauza unui vârf de trafic de peste 100.000 de vizitatori aflaţi simultan pe site-ul magazinului online.

    Valoarea comenzilor plasate pe eMAG în primele cinci ore de la pornirea campaniei a fost de 4 milioane de euro, potrivit informaţiilor publicate pe blogul companiei. “Impactul campaniei a depăşit orice aşteptări dacă e raportăm la orice alt eveniment din istoria comerţului online din România. Încercăm să suplimentăm cantităţile de la furnizori pentru promoţiile speciale”, anunţă compania care a aplicat reduceri de până la 60% produselor din campaie, în timp ce restul produselor din afara promoţiei au avut de asemenea un discount de 10%.

    La Flanco, problemele tehice au determinat managementul companiei să atragă clienţii spre reţeaua de magazine. Pe site-ul flanco.ro a fost afişat mesajul “BlackFriday, trei zile nebune pline de reduceri. Te aşteptăm în reţeaua noastră de magazine”, lucru care a determinat formarea de cozi la casele de marcat. Până la ora 12:00, peste 18.300 de români au trecut pragul magazinelor Flanco şi au cumpărat 4.800 de produse, valoarea medie a unei achiziţii fiind de 600 de lei, conform unui anunţ al companiei.

    Reducerile practicate de comercianţi de Black Friday variază între 10 şi 80%.