BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Ce carte îţi recomandă Costel Drăgan, CEO al Temad, unul dintre cei mai mari jucători din domeniul distribuţiei de materiale de construcţii de pe piaţa locală

    În rubrica „O carte pentru GenZ”, mergem direct la sursă şi îi întrebăm pe cei mai importanţi oameni din businessul românesc ce lecturi recomandă generaţiei tale. Astăzi, răspunsul vine de la Costel Drăgan, CEO al Temad, distribuitor de materiale de construcţii din Braşov.

    „Recomand cartea lui Ray Dalio <Principii de adaptare la ordinea mondială în schimbare – De ce naţiunile triumfă şi se prăbuşesc>, o lectură esenţială şi o analiză profundă a prezentului frământat de datorii în expansiune, tensiuni sociale interne şi rivalităţi geopolitice tot mai intense între marile puteri precum SUA–China. Dalio explică magistral, cu precizia unui cartograf al istoriei, felul în care ciclurile economice se împletesc cu dinamica globală, modelând direcţia în care se îndreaptă lumea, şi de ce înţelegerea ciclurilor istorice ne ajută să anticipăm schimbările şi să identificăm soluţii pentru stabilitate şi prosperitate”, spune el.

    Distribuitorul de materiale de construcţii Temad din Braşov este un business românesc, controlat de familia Madar şi unul dintre cei mai mari jucători din domeniul distribuţiei de materiale de construcţii de pe piaţa locală. Înfiinţată în 1994, Temad CO face parte din grupul de firme TEMAD şi este în prezent una din cele mai importante companii de distribuţie din România.

    Compania are un portofoliu vast de produse ce acoperă o arie foarte largă de aplicaţii şi utilizări: lipire, etanşare, hidroizolare, termoizolare, renovare, grădinărit, producţia de tâmplărie, producţia de mobilă, construcţii metalice, construcţii şi reparaţii la acoperişuri, fundaţii, bazine de apă, construcţii de faţade, întreţinere auto şi a echipamentelor industriale.

    Temad a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 254,1 mil. lei, în creştere cu 6% faţă de 2023. Anul acesta, compania estimează afaceri de aproape 280 mil. lei, chiar şi în ciuda unui context dificil.

    Ziarul Financiar a lansat „O carte pentru GenZ”, o nouă rubrică în platforma online ZF GEN Z – Feed-ul generaţiei tale, dedicată vouă, tinerilor din generaţia Z. Această nouă rubrică îşi propune să vă îndrume către cele mai interesante, neaşteptate şi benefice recomandări de lectură, venite însă nu din partea profesorilor sau a prietenilor, ci din partea celor mai importanţi oameni din businessul românesc.

    „O carte pentru GenZ” va fi o rubrică permanentă în platforma ZF GEN Z şi îţi va aduce noi idei de lectură. Aici ne propunem să strângem cât mai multe recomandări de la CEOs, directori ai celor mai mari companii din România şi de la cei mai importanţi oameni din business, care să ajungă direct la tine şi să te inspire.

     

     

     

  • Constanţa a urcat pe locul 10 în topul porturilor europene după cantitatea de marfă procesată în 2024, dar volumele s-au redus cu 14% faţă de nivelul din 2023, cel mai mare procent din UE,

    Portul Constanţa a urcat pe locul 10 în topul porturilor europene după cantitatea de marfă procesată în 2024, dar volumele s-au redus cu 14% faţă de nivelul din 2023, cel mai mare procent din UE, arată datele Eurostat.

     Astfel, în 2023, prin portul Contanţa au fost procesate 67 milioane tone, în timp ce anul trecut volumul s-a situat la puţin peste 50 milioane tone. Datele Eurostat arată că în 2023 România se afla pe locul 13 la nivel european 

    La nivelul UE, porturile maritime au gestionat aproximativ 3,4 miliarde de tone de mărfuri (greutate brută totală) anul trecut, nivelul similar cu cel din 2023, dar sub maximele înregistrate în deceniul 2014-2024 (3,6 miliarde de tone în 2019).

    Rotterdam rămâne cel mai mare port maritim de transport de mărfuri din UE, manipulând 397 milioane de tone de mărfuri în 2024. Antwerp-Bruges, în Belgia, a urmat cu 244 de milioane de tone, devansând Hamburg, Germania, cu 97 de milioane de tone.

    Dintre primele 10 porturi din UE, 4 au înregistrat o creştere a tonajului de mărfuri manipulate în 2024 faţă de anul precedent. Valencia (+3,6 %) şi Algeciras (+2,6 %) din Spania au înregistrat cele mai mari creşteri.

    La polul opus, Constanţa din România (-14,3 %) şi Gdańsk din Polonia (-11%) au înregistrat cele mai mari scăderi.

    Cea mai mare parte a mărfurilor manipulate de principalele porturi ale UE este reprezentată de cărbune şi lignit, ţiţei şi gaze naturale, cu 19%. Au urmat cocsul şi produsele petroliere, care au reprezentat 16,5 % din volumul total.

    Minereurile metalice şi alte produse miniere şi de carieră au reprezentat 7,4 %; produsele chimice, cauciucul, materialele plastice şi combustibilul nuclear au reprezentat împreună 7,2 %; iar produsele agricole, de vânătoare, silvice şi pescăreşti au reprezentat 6,3 %. Produsele alimentare, băuturile şi tutunul au reprezentat 4,9 % din totalul mărfurilor manipulate de porturile UE.

     

     

     

  • Moment istoric: Reuters trece la modelul de subscripţie pentru cititori. Pentru România va costa 16 lei pe săptămână

    Reuters face un pas decisiv în istoria sa şi trece la un model de abonament pentru cititori: 16 lei pe săptămână, ceea ce înseamnă aproximativ 64 de lei pentru fiecare lună, preţul pentru acces nelimitat la una dintre cele mai respectate redacţii ale lumii, potrivit publicaţiei.

    „Timp de 174 de ani, misiunea noastră a fost să aducem lumea în faţa lumii, fără teamă şi fără favoruri. Este un angajament ambiţios care ne cere să fim pe teren, cu una dintre cele mai mari reţele globale de jurnalişti: 2.600 de profesionişti în peste 200 de locaţii de pe glob. De aceea, instituţii media, companii, guverne şi, la fel de important, publicul larg se bazează pe noi pentru adevăr”, afirmă agenţia, subliniind că această responsabilitate este luată foarte în serios.

    Reuters notează că „lumea se află într-un moment precar pentru informaţia de încredere. Dezinformarea, opiniile părtinitoare şi sursele nesigure sunt în creştere, făcând tot mai dificil să ştii ce este real şi în cine poţi avea încredere.”

    În acest context, agenţia explică schimbarea de strategie: „Am decis să ne extindem activitatea pentru a acoperi mai mult şi pentru a duce munca noastră în faţa unei părţi şi mai mari a lumii. Trecem la un model de abonament pentru site şi aplicaţie. Va fi un singur preţ pentru întreaga lume: 16 lei pe săptămână, facturaţi o dată la 4 săptămâni, pentru acces nelimitat la conţinutul nostru premiat.”

    Agenţia subliniază că noul model va rămâne unul transparent şi simplu, fără artificii de marketing: „Există un mic discount pentru abonamentele anuale, dar nu vom avea reduceri înşelătoare la început, nu vor exista creşteri surpriză ale preţului, iar rezilierea va fi posibilă oricând. Este un plan conceput deliberat pentru a aduce lumea împreună în jurul aceloraşi fapte şi informaţii.”

    Totodată, Reuters dă asigurări că utilizatorii ocazionali vor putea continua să citească gratuit câteva articole în fiecare lună, fără să atingă imediat paywall-ul. „Vor exista şi momente importante de ştiri în care vom face conţinutul accesibil tuturor”, precizează agenţia. În schimb, cititorilor fideli li se cere „un sprijin financiar modest”.

    Agenţia promite să reinvestească acest sprijin în „acoperire mai amplă, investigaţii mai profunde, produse mai inovatoare şi experienţe speciale pentru abonaţi”, garantând în continuare acel „loc în primul rând” la evenimentele care schimbă lumea.

  • UiPath raportează venituri de 411 mil. dolari, plus 16% în T3. Acţiunile cresc cu 15%. Daniel Dines, CEO: Companiile îşi accelerează strategiile de IA şi automatizare şi caută o platformă unificată, mai degrabă decât instrumente independente

    UiPath, companie pornită în România şi listată pe Bursa de la New York şi unul dintre cei mai mari jucători globali în automatizare, a raportat pentru al treilea trimestru fiscal din 2026 (încheiat la 31 octombrie 2025) venituri de 411 milioane de dolari, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Reacţia investitorilor este pozitivă: în tranzacţiile afterhours acţiunile cresc cu 15% la 17 dolari.

    Abonamentele recurente anuale (ARR) au ajuns la 1,782 miliarde de dolari, plus 11% an/an, în timp ce profitul operaţional GAAP a fost de 13 milioane de dolari, compania marcând astfel primul său trimestru trei profitabil după standardele contabile americane.

    “Sunt mulţumit de rezultatele noastre din al treilea trimestru, care au generat un ARR de 1,782 miliarde de dolari, în creştere cu 11% faţă de anul precedent, ceea ce demonstrează atenţia echipei, execuţia consecventă şi dinamica pe care o observăm pe măsură ce clienţii extind automatizarea agentică la nivelul întregii întreprinderi”, a spus Daniel Dines, fondator şi director executiv al UiPath.

    „Companiile îşi accelerează strategiile de IA şi automatizare şi caută o platformă unificată, mai degrabă decât instrumente independente. Capacitatea noastră de a reuni automatizarea deterministă, automatizarea agentică şi orchestrarea într-un singur sistem de încredere şi controlat este un adevărat factor de diferenţiere. Aceasta oferă rezultate semnificative pentru clienţi şi ne poziţionează bine pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul anului.”

    Compania a raportat o rată de retenţie netă de 107%, o marjă brută GAAP de 83% şi o marjă brută non-GAAP de 85%. Profitul operaţional non-GAAP a fost de 88 milioane de dolari, iar fluxul de numerar din operaţiuni a ajuns la 28 milioane de dolari. UiPath avea lichidităţi totale de 1,52 miliarde de dolari la finalul lunii octombrie.

    Ashim Gupta, COO şi CFO UiPath, a afirmat: „Am livrat rezultate solide în trimestrul al treilea, depăşind toate reperele din ghidaj şi obţinând primul nostru trimestru trei profitabil după standardele GAAP. Progresele pe care le-am făcut în consolidarea disciplinei operaţionale şi a execuţiei se reflectă în rezultate, iar noi considerăm că suntem bine poziţionaţi pentru finalul de an.”

    Pentru ultimul trimestru fiscal din 2026, UiPath estimează venituri între 462 şi 467 milioane de dolari şi un ARR între 1,844 şi 1,849 miliarde de dolari la 31 ianuarie 2026. Profitul operaţional non-GAAP este estimat la aproximativ 140 milioane de dolari.

    UiPath are o capitalizare de 8 mld. dolari. În tranzacţiile afterhours acţiunile cresc cu 15% la 17 dolari.

     

     

  • Era în care bătrânii trebuie să muncească mai mult timp pentru salariu a venit

    Reforma pensiilor din Germania prevede creşterea vârstei de pensio­nare gradual de la 67 de ani la 70 de ani. Este o iniţiativă nepopulară greu de implementat care a şubrezit deja coaliţia de guvernare. Şocul unor astfel de reforme constă şi în cât de gradual sunt implementate.

    În Germania, gradual înseamnă 30 de ani, la început de la un an la altul, apoi de la lună la lună. În Franţa, pensionarea la o vârstă la care omul încă se mai poate bucura de viaţă este considerată în societate un drept fundamental.

    Totuşi, preşedintele Emmanuel Macron se încăpăţânează să lase moş­tenire o reformă prin care vârsta de pensionare este majorată de la 62 de ani la 64 de ani. Fiecare pre­şedinte francez din ultimii 40 de ani a încer­cat să schimbe sistemul de pensii, ceva considerat necesar în con­diţiile unor dinamici demografice adverse, creşterii speranţei de viaţă în Occident, creşterii costurilor cu protecţia socială şi amplificării presiunilor pe buget.

    Niciunul nu a reuşit prea mult. Nici Macron. Unul din noile sale gu­verne a fost nevoit să amâne imple­mentarea reformei pentru a supra­vie­ţui. Atât de mare este presiunea din societate. Mulţi se tem că acesta ar fi abia începutul, că peste câţiva ani se vor trezi că sunt obligaţi să mun­cească şi la 70 de ani.

    Franţa şi Germania sunt cele mai mari economii din Uniunea Euro­pea­nă şi nu sunt nici pe departe săra­ce. Şi au astfel de probleme. O anali­ză recentă a OCDE arată că jumăta­te din cele 38 de ţări studiate au decis deja să majoreze vârsta de pen­sionare.

    Ca o medie, viitorii pensionari au în faţă o vârstă de pensionare cu doi ani mai mare decât cea din prezent. Reformele sunt, în parte, reacţii la tendinţe demografice fără precedent. În următorii 25 de ani, populaţiile statelor care fac parte din OCDE vor îmbătrâni de două ori mai repede decât în ultimii 25 de ani, se arată în analiza citată.

    Pe de altă parte, proiecţiile ante­rioare au supraestimat sistematic ratele de fertilitate, şi chiar şi cele mai recente estimări sunt construite pe presupunerea că ratele de fertilitate se vor stabiliza în medie la actualele niveluri.

    De asemenea, creşterea speran­ţei de viaţă este estimată a fi mai lentă decât între mijlocul anilor 1990 şi începutul anilor 2010, când au fost excepţional de puternice (în statele din OCDE, la persoanele care în pre­zent au vârsta de 65 de ani speranţa de viaţă este de peste 85 de ani).

    Analiza dezvăluie şi o imagine descurajantă pentru pensionari: sără­cia este semnificativ mai comună în rândul celor cu vârste de peste 65 de ani, în timp ce în multe ţări mulţi bătrâni muncesc deja de nevoie.

    Având în vedere tendinţele de­mo­grafice, nu sunt şanse mari ca situaţia să se îndrepte. Femeile par să fie avantajate deoarece în multe state se pot pensiona în condiţii mai favorabile decât bărbaţii, însă din această cauză şi pensiile tind să fie mai mici.

    Sără­cia este semnificativ mai comună în rândul celor cu vârste de peste 65 de ani, în timp ce în multe ţări mulţi bătrâni muncesc deja de nevoie

     

     

  • Veşti proaste: Indicele PMI pentru sectorul manufacturier din România, calculat de BCR, a scăzut la 47,2 în noiembrie, dinamica slabă fiind determinată în principal de reducerea producţiei şi de comenzile noi. România este singura ţară din regiune în care sentimentul pieţei a scăzut

    Indicele PMI pentru sectorul manufacturier din România, calculat de BCR, a scăzut la 47,2 în noiembrie, de la 47,6 în octombrie, semnalând că tendinţa descendentă începută în luna anterioară a continuat.

    Indicele a coborât şi mai mult sub pragul neutru de 50, indicând o contracţie accelerată a condiţiilor din sectorul manufacturier. Ultima dată când indicele PMI a depăşit pragul de 50 a fost în mai 2024.

    La nivel regional, România este singura ţară în care sentimentul pieţei, calculat prin indicele PMI din sectorul manufacturier, a scăzut în noiembrie, potrivit Erste Group. Indicatorii PMI au crescut în Ungaria, Cehia şi Polonia, deşi în ultimele două ţări aceştia rămân în zona de contracţie. Numai Ungaria a raportat un indicator de 53,4, peste pragul de 50. 

    În România, dinamica slabă a fost determinată în principal de producţie şi de comenzile noi, în timp ce alte componente au avut o influenţă neutră sau uşor pozitivă. Ritmul de creştere al preţurilor a continuat să se tempereze, reflectând o oarecare ameliorare a presiunilor asupra costurilor.

    În ansamblu, cererea rămâne slabă în sectorul manufacturier, iar orice potenţială redresare poate depinde de pieţele externe. Cu toate acestea, perspectivele în acest sens par, de asemenea, dificile: indicele PMI Flash Germania pentru sectorul manufacturier a scăzut în noiembrie la 48,4, cel mai scăzut nivel din ultimele şase luni, sugerând că cererea externă va rămâne probabil un obstacol pentru producătorii români pe termen scurt.

    Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), producţia industrială a crescut cu 0,2% în septembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Dinamica lunară, faţă de august 2025, a avut prima evoluţie pozitivă după patru luni consecutive de scădere.

    În al treilea trimestru, producţia industrială a scăzut cu 1,9% faţă de trimestrul anterior, dar a rămas uşor mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu o creştere de 0,5%.

    Comenzile noi din sectorul manufacturier au crescut semnificativ în septembrie, cu 9,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce poate indica semne timide de redresare şi ar putea susţine creşterea economică în ultimul trimestru al anului.

    Pe baza datelor PMI, perspectivele nu sunt prea bune. Cu toate acestea, industria a avut probabil o contribuţie neutră sau, în cel mai bun caz, marginal pozitivă la creşterea PIB-ului în trimestrul al treilea.

    Dacă tendinţele actuale persistă, 2025 va marca a treia scădere anuală consecutivă a producţiei industriale.

    În perspectivă,  investiţiile substanţiale ale UE în domeniul securităţii şi stimulentele fiscale ale Germaniei pentru cheltuielile de infrastructură şi apărare vor stimula producţia industrială europeană. Cererea externă rămâne esenţială pentru producătorii interni, iar previziunile indică o potenţială revenire a producţiei industriale în anul viitor.

  • Top domenii în care salariile cresc şi în 2025: unde se duc banii şi talentele

    Chiar dacă piaţa muncii încetineşte, există sectoare unde salariile continuă să urce pe piaţa locală a muncii. Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică pentru luna septembrie 2025 arată o reaşezare topului celor mai bine plătite industrii din România: energia vine în forţă, IT-ul rămâne pe poziţia a doua, iar câteva industrii surprind prin salturi surprinzătoare.

    Astfel, oil & gas preia conducerea cu un salariu mediu net de 12.433 lei şi o creştere de 7,2%. La mică distanţă rămâne IT-ul, cu 12.136 lei net, dar cu un avans temperat, doar 4,4%, cu o presiune pe salarii care nu mai este aceeaşi ca în anii trecuţi. 

    Unul dintre cele mai dinamice sectoare este aviaţia, unde salariile urcă cu 9,4%, până la 10.602 lei net. Industria recuperează agresiv după pandemie, iar salariile ţin pasul. Activităţile de editare depăşesc pragul de 10.000 de lei, cu o creştere de 7,2%, o industrie în care, de regulă, producţia de conţinut premium şi digitalizarea generează cerere pentru competenţe tot mai rare.

    Industria tutunului este şi ea una cu salarii mari, cu creşteri mari. Aici, salariile au crescut cu 15,2%, până la 9.364 lei net. Complexitatea operaţiunilor, extinderea liniilor automatizate şi reglementările stricte ridică salariile în acest sector.

    În zona financiară, lucrurile se mişcă rapid: intermedierile financiare ajung la 8.745 lei (plus10,8%), în timp ce activităţile auxiliare pentru intermedieri financiare marchează una dintre cele mai abrupte creşteri din economie, de 50,2%, până la 8.184 lei net. Chiar şi asigurările, un sector tradiţional stabie, cresc cu 4,4%, depăşind 8.600 lei net.

    Astfel, banii şi talentele se duc către industrii cu capital intens, tehnologizate şi puternic reglementate – acolo unde expertiza este rară şi greu de înlocuit. Pentru profesionişti, 2025 este anul în care specializarea fină face diferenţa, iar sectoarele care investesc agresiv în transformare sunt cele care plătesc cel mai bine

  • China zguduie industria auto globală: După ce a cucerit jumătate din piaţa internă cu vehicule electrice, gigantul asiatic inunda lumea cu milioane de maşini pe benzină nevândute acasă, declanşând un cutremur comercial fără precedent în Europa, Africa şi America Latină şi forţând producătorii occidentali să îşi regândească complet strategiile globale

    Industria chineză a vehiculelor electrice a reuşit în doar câţiva ani să cucerească jumătate din piaţa internă, zdrobind vânzările de automobile pe benzină ale producătorilor globali care dominau cândva China.

    Însă nu doar companiile străine au pierdut teren. Mulţi producători tradiţionali chinezi au asistat la prăbuşirea vânzărilor lor pe piaţa locală, iar reacţia a fost una radicală: au început să inunde pieţele internaţionale cu maşini pe combustie pe care nu mai reuşeau să le vândă acasă.

    În timp ce decidenţii politici occidentali îşi concentrează atenţia asupra ameninţării reprezentate de vehiculele electrice chineze puternic subvenţionate şi impun tarife pentru a-şi proteja pieţele, producătorii auto din SUA şi Europa se confruntă cu o provocare tot mai mare: maşinile chinezeşti pe benzină care câştigă rapid teren în ţări precum Polonia, Africa de Sud sau Uruguay. Din 2020, 76% dintre exporturile auto ale Chinei au fost vehicule pe combustie, iar livrările anuale au crescut de la un milion la peste 6,5 milioane, potrivit firmei Automobility, citate de Reuters.

    Boomul acestor exporturi este alimentat de aceleaşi subvenţii şi politici destinate EV-urilor care au lovit afacerile marilor producători occidentali în China (VW, GM, Nissan) prin susţinerea unui număr uriaş de producători chinezi de vehicule electrice şi declanşarea unui război al preţurilor. Fenomenul scoate în evidenţă anvergura politicilor industriale ale Beijingului, care urmăreşte să domine sectoare strategice atât pe plan intern, cât şi global.

    Exporturile de maşini chinezeşti pe benzină  (excluzând vehicule electrice sau hibride plug-in) au fost suficiente anul trecut pentru a transforma China în cel mai mare exportator auto din lume, arată datele industriei şi ale autorităţilor. Această analiză are la bază o investigaţie Reuters în zeci de pieţe, completată de interviuri cu directori din 11 producători chinezi şi doi occidentali, precum şi cu distribuitori şi analişti.

    Afluxul de maşini chinezeşti cu motor termic către pieţele emergente este rezultatul ciocnirii dintre ambiţia actuală a Beijingului de a electrifica transportul şi politicile anterioare care au construit industria auto pe combustie pornind de la tehnologia importată de la producătorii străini.

    Printre cei mai mari exportatori se numără giganţi de stat precum SAIC, BAIC, Dongfeng şi Changan. Timp de decenii, aceştia au depins de parteneriate cu companii auto occidentale pentru profituri şi know-how tehnic, alianţe impuse încă din anii ’80 pentru ca jucătorii străini să poată intra pe piaţa chineză. Însă, odată cu ascensiunea producătorilor chinezi privaţi de vehicule electrice, precum BYD, vânzările acestor joint-venture-uri s-au prăbuşit. De exemplu, vânzările SAIC-GM au scăzut de la peste 1,4 milioane la 435.000 de vehicule între 2020 şi 2024.

    În schimb, aceleaşi companii de stat prosperă acum pe pieţele externe care erau odinioară dominate de partenerii lor occidentali. Exporturile SAIC, majoritar ale propriilor mărci, fără GM, au crescut de aproape trei ori, depăşind un milion de vehicule anul trecut.

    Dongfeng, de exemplu, a exportat aproape 250.000 de vehicule anul trecut, de patru ori mai multe decât acum cinci ani, un balon de oxigen vital în contextul în care vânzările prin parteneriatele sale chinezeşti cu Honda şi Nissan intrau într-o „spirală descendentă”. Directorul regional Jelte Vernooij spune însă că viitorul Dongfeng nu este pus în pericol: sprijinul statului face diferenţa.

     

    „Faptul că suntem o companie de stat este esenţial”, afirmă el. „Nu există nicio îndoială că vom supravieţui.”

     

    Pentru moment, maşinile pe benzină rămân mai populare în pieţele cu infrastructură limitată de încărcare, precum Europa de Est, America Latină sau Africa. Pe termen lung însă, Beijingul urmăreşte dominaţia globală în vehicule electrice şi hibride plug-in. Iar până va ajunge acolo, producătorii chinezi îşi consolidează brandurile internaţionale oferind clienţilor exact ceea ce îşi doresc acum.

  • Samsung lansează primul telefon cu trei ecrane pliabile: Galaxy Z TriFold costă 2.440 de dolari şi se lansează în Coreea de Sud în mai puţin de două săptămâni

    Samsung a anunţat primul său telefon cu trei ecrane pliabile: Galaxy Z TriFold costă 2.440 de dolari şi se lansează în Coreea de Sud în mai puţin de două săptămâni
    Samsung încearcă să-şi consolideze poziţia pe piaţa telefoanelor pliabile cu primul smartphone tri-fold din lume, într-un segment unde competiţia cu producătorii chinezi devine tot mai intensă, potrivit Reuters.

    Galaxy Z TriFold, construit pe un deceniu de inovaţie în categoria dispozitivelor pliabile, combină trei panouri într-un singur dispozitiv care se desfăşoară într-un ecran de 10 inch, potrivit comunicatului Samsung.

    „Prin ani de inovaţie în factorul de formă pliabil, Galaxy Z TriFold rezolvă una dintre cele mai vechi provocări ale industriei mobile – găsirea echilibrului perfect între portabilitate, performanţă premium şi productivitate, totul într-un singur dispozitiv”, a declarat TM Roh, CEO şi Head of Device eXperience Division la Samsung Electronics.
    La cel mai subţire punct, Galaxy Z TriFold măsoară 3,9 mm. Ecranul principal de 10 inch (253,1 milimetri) oferă cu aproape 25% mai multă suprafaţă de afişare decât Galaxy Z Fold 7, potrivit Reuters.

    Telefonul este echipat cu procesor: Snapdragon 8 Elite Mobile Platform, customizat pentru Galaxy; Cameră cu senzor de 200 MP; Baterie: 5.600 mAh, cea mai mare montată de Samsung pe un telefon pliabil; Încărcare: 45W, care aduce telefonul la 50% în 30 de minute; Design: mecanism de pliere în interior pentru protecţia ecranului principal, cu alertă automată (vibraţii şi notificări pe ecran) în cazul plierii incorecte.

    Samsung a dezvoltat un sistem de baterie «tri-cell», cu câte o celulă în fiecare dintre cele trei panouri ale dispozitivului, pentru distribuţia echilibrată a greutăţii şi autonomie pe toată ziua, potrivit comunicatului companiei.

    Galaxy Z TriFold costă 3,59 milioane woni sud-coreeni, echivalentul a aproximativ 2.440 de dolari, cu circa 25% mai mult decât Galaxy Z Fold 7, potrivit Reuters.
    Calendar de lansare:Coreea de Sud: 12 decembrie; China, Singapore, Taiwan, Emiratele Arabe Unite – până la sfârşitul anului; SUA – primul trimestru din 2025. Nu au fost anunţate detalii despre lansarea în Europa.

    Lansarea vine într-un moment în care producătorii chinezi câştigă teren pe piaţa telefoanelor pliabile, iar analiştii spun că preţul ridicat şi provocările de producţie vor menţine această categorie ca una de nişă, potrivit Reuters.

    „Cred că piaţa pliabilelor va continua să crească, iar TriFold în particular ar putea acţiona ca un catalizator care stimulează creşterea explozivă în segmentele cheie”, a declarat Alex Lim, Executive Vice President şi Head of Korea Sales & Marketing Office la Samsung Electronics.

    Lim a precizat că noul dispozitiv este destinat clienţilor care îl doresc în mod specific, nu ca un produs de volum. Acesta a adăugat că preţurile la cipurile de memorie şi alte componente au crescut semnificativ, făcând stabilirea preţului „o decizie dificilă”.

    „TriFold este un produs de primă generaţie şi este prima dată când un design tri-fold este comercializat, aşa că este greu să vedem Samsung împingând volume mari în acest stadiu”, a declarat Ryu Young-ho, analist senior la NH Investment & Securities, citat de Reuters.

  • Guvernul adoptă reforma pensiilor magistraţilor, însă mai face un pas înapoi: Creşte perioada de tranziţie la 15 ani. Pensia nu va putea depăşi 70% din ultimul salariu, iar magistraţii se vor putea pensiona la 65 de ani

    Guvernul României a adoptat în şedinţa de vineri după-amiază proiectul de lege care reformează pensiile magistraţilor.

    Astfel, faţă de versiunea prezentată iniţial în transparenţă publică, executivul a decis să facă un pas înapoi în faţa magistraţilor şi să crească perioada de tranziţie la 15 ani, faţă de 10 ani în varianta iniţială.

    Totodată, pensia nu va putea fi mai mare de 70% din ultimul salariu net

    Vedeţi mai jos principalele idei din proiect, în forma adoptată de Guvern:

    Proiectul de lege propune noi reglementări  pentru pensiile de serviciu din sistemul justiţiei, respectiv pensiile judecătorilor şi procurorilor, pensiile personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, precum şi pensiile magistraţilor asistenţi şi ale personalului de specialitate juridică asimilat acestora din cadrul Curţii Constituţionale toate aceste categorii de pensii guvernate de norme similare sau chiar identice.

    Proiectul de Lege prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:

    •    Stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;

    •    Instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;

    •    Instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani;

    •    Creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;

    •    Introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;

    •    Introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, iar nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat;

    •    Stabilirea unei noi eşalonări a valorificării perioadelor de vechime asimilată care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu, pe o perioadă de 10 ani de la momentul intrării în vigoare a noilor reglementări, respectiv până la 31 decembrie 2035. Potrivit reglementării propuse, perioada de 5 ani vechime în funcţii/profesii asimilate va fi treptat eliminată, cu scăderea unui an de vechime asimilată la fiecare doi ani calendaristici. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2036, această posibilitate va fi complet eliminată. Totuşi, etapizarea are ca obiectiv respectarea principiului securităţii juridice, eliminarea perioadei de 5 ani fiind realizată în mod treptat şi predictibil.

    •    Stabilirea unui cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării;

    •    Modificarea dispoziţiilor privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a  legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.