BusinessMagazin

Tag: coruptie

  • Şef de birou de la Finanţele Publice Bihor şi inspector vamal, reţinuţi pentru fapte de corupţie

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Oradea au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând de joi, a lui Dorel Pătcaş, director adjunct al Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Bihor şi director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor (DGFP) – coordonator al Activităţii de Inspecţie Fiscală, la data faptelor, în prezent şef birou în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice Bihor, pentru luare de mită (patru infracţiuni) şi spălare a banilor.

    De asemenea, a fost reţinut Florian Şandor, şef al Serviciului inspecţie fiscală al DJAOV Bihor, la data faptei, în prezent inspector vamal în cadrul Biroului Vamal de Interior Oradea, pentru complicitate la luare de mită.

    În ordonanţele procurorilor se arată că, în cursul lunii decembrie 2009, Dorel Pătcaş, în calitate de director adjunct al DJAOV Bihor, a primit de la un om de afaceri (administrator de fapt al mai multor firme), o sumă de bani nedeterminată şi produse alimentare în valoare de 6.000 de lei în schimbul eliberării unui atestat de comercializare de produse petroliere pentru una dintre societăţile comerciale controlate de respectivul om de afaceri.

    Conform DNA, în 22 septembrie 2011, Pătcaş, în aceeaşi calitate, a primit de la un al doilea om de afaceri (martor denunţător în cauză), suma de 6.000 de lei, prin intermediul unei rude şi beneficiind de ajutorul lui Florian Şandor, în scopul de a asigura protecţia activităţii ilicite a firmei administrate de acesta.

    În perioada 2012-2014, Dorel Pătcaş, în calitate de director executiv adjunct în cadrul DGFP Bihor, a pretins şi a primit de la alţi doi oameni de afaceri (martori denunţători în cauză), prin intermediari, suma totală de 42.000 de euro (29.000 de euro, respectiv 13.000 de euro de la fiecare denunţător), pentru a face demersurile necesare astfel încât inspectorii care făceau controale la firmele administrate de aceştia să nu constate aspecte penale şi pentru ca aceste controale să fie favorabile societăţilor respective.

    DNA mai arată că, în cursul lunii ianuarie 2014, Pătcaş a disimulat adevărata natură a provenienţei sumei de 25.000 de lei (parte din suma totală de 29.000 de euro), prin întocmirea olografă a unui contract de împrumut fictiv, pretins a fi întocmit la 10 ianuarie 2013, semnat de unul dintre oamenii de afaceri şi o altă persoană, cunoscând împrejurarea că suma respectivă provine din comiterea unei infracţiuni de corupţie.

    În cauză, se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane, precizează DNA.

    În acest caz, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Direcţiei Generale Anticorupţie.

    Conform aceleiaşi surse, inculpaţilor li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, urmând a se analiza oportunitatea prezentării lor în faţa Tribunalului Bihor, cu propunere de arestare preventivă.

    În 29 octombrie, procurori ai DNA au făcut percheziţii în patru locuri din municipiul Oradea într-un dosar vizând infracţiuni de corupţie comise în perioada 2009-2014, una din percheziţii fiind la sediul Finanţelor Publice Judeţene, în biroul şefului de la Servicii Interne, Dorel Pătcaş, de unde s-au ridicat documente.

    Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Bihor, Vasile Farc, declara atunci că procurorii DNA Oradea au descins la sediul instituţiei şi au sigilat biroul şefului de la Servicii Interne, inspectorul Dorel Pătcaş, după care au plecat.

    “Ulterior, procurorii au revenit şi fac cercetări în birou, de unde ridică documente. Nu ne-au comunicat care este motivul anchetei. La finalul acţunii, aşteptă să primim o copie a procesului-verbal privind percheziţia”, declara Vasile Farc.

    Conform sursei citate, Pătcaş a deţinut mai multe funcţii în cadrul AJFP, între care cea de director adjunct şi şef adjunct la Inspecţia Fiscală. Totodată, el a mai fost director al Vămii Oradea.

  • Ambasadorul SUA: Dacă nu ar fi existat corupţie în România, s-ar fi construit mai repede autostrăzi

    “Trebuie să felicit România pentru lupta împotriva corupţiei, pentru că această corupţie este furt din resursele publice care sunt disponibile României. Dacă acea corupţie nu ar fi apărut, acele resurse poate că ar fi mers în direcţia construirii mai rapide de autostrăzi. (…) Am văzut statisticile potrivit cărora numărul de kilometri de autostradă este în continuare foarte mic, comparativ cu alte ţări ale UE, inclusiv vecinii României”, a declarat ambasadorul, în timpul unui tur ghidat prin centrul Capitalei.

    De asemenea, ambasadorul a spus că România primeşte asistenţă financiară din partea Uniunii Europene şi că este necesară dezvoltarea capacităţii administrative pentru folosirea resurselor care sunt puse la dispoziţia României.

    “România este în mare parte, în continuare, în dezvoltare, se recuperează după dictatura sub care a trăit pentru o perioadă de timp atât de mare, după al Doilea Război Mondial. Au trecut doar 25-26 de ani de la Revoluţie. România primeşte asistenţă din partea Uniunii Europene, fonduri structurale care vor permite în timp să îşi îmbunătăţească infrastructura. Ca să folosească aceste fonduri, trebuie să dezvolte capacitatea administrativă, serviciul public cu aptitudini şi talentat, capabil să folosească în cea mai bună şi eficientă manieră resursele care sunt disponibile României”, a mai spus diplomatul.

    Întrebat dacă a mers şi în afara Bucureştiului, Klemm a spus: “Nu, dar voi merge foarte curând. Luna viitoare merg cu maşina la Craiova, la Timişoara, înapoi la Sibiu şi Braşov. Astfel voi avea ocazia să vizitez o parte mai mare din România, să experimentez pe cont propriu infrastructura rutieră”.

    Hans Klemm a avut, joi, şi o întâlnire cu conducerea CSM, respectiv cu preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului, Marius Badea Tudose şi Bogdan Gabor, în cadrul căreia a reafirmat sprijinul SUA în identificarea şi dezvoltarea unor mecanisme de susţinere a independenţei justiţiei, luptei împotriva corupţiei şi a statului de drept în România.

    “În cadrul vizitei, prilejuită de numirea Excelenţei Sale, domnul Hans Klemm, în calitate de ambasador al Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, acesta a reafirmat sprijinul Statelor Unite ale Americii în identificarea şi dezvoltarea unor mecanisme eficiente de colaborare care să susţină independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi statul de drept în România”, se arată într-un comunicat de presă, transmis agenţiei MEDIAFAX, de CSM.

    Conform sursei citate, conducerea Consiliului a făcut o prezentare generală a rolului, structurii şi atribuţiilor instituţiei, accentuând priorităţile stabilite pentru această perioadă: garantarea independenţei sistemului judiciar şi responsabilizarea acestuia, evaluarea impactului intrării în vigoare a noilor coduri civile şi penale, formarea profesională a magistraţilor, luarea măsurilor pentru buna funcţionare a instanţelor şi parchetelor, formularea propunerilor de modificări legislative cu privire la legile justiţiei şi demersuri privind recuperarea bunurilor provenite din infracţiuni.

    “Conducerea Consiliului a apreciat preocuparea şi sprijinul constant al misiunii diplomatice la Bucureşti în susţinerea acţiunilor de reformare a sistemului judiciar din România, fiind subliniată în mod deosebit colaborarea instituţională, inclusiv prin programe de formare şi schimb de experienţă dedicate judecătorilor şi procurorilor români. De asemenea, în cadrul discuţiilor, s-a evidenţiat buna colaborare dintre instituţiile reprezentative ale sistemului judiciar din România, dar şi dintre Consiliu şi celelalte puteri ale statului, în scopul continuăriinreformelor legislative din România, cu precădere cele vizând continuarea luptei împotriva corupţiei”, au precizat reprezentanţii CSM.

  • Specialist al Băncii Mondiale: În România corupţii sunt arestaţi, dar ies după un an, doi şi se bucură de averea furată

    “Văd că nu trece o săptămână fără ca un personaj cunoscut să nu fie anchetat. Trebuie ca sistemul judiciar din România să se axeze asupra bunurilor furate. Acestea trebuie confiscate, iar banii oamenilor trebuie recuperaţi. Politicienii şi oamenii de afaceri corupţi sunt arestaţi, dar ies după un an sau doi şi se bucură în continuare de toate bunurile pe care le-au sustras din avutul public”, a afirmat Radwan la Foreign Investors Summit 2015.

    El a arătat că trebuie crescută eficienţa guvernelor şi combaterea corupţiei.

    Specialistul Băncii Mondiale a punctat că, în ultimul an şi jumătate, a stabilit relaţii cu Guvernul şi cu premierul pentru a rezolva o serie de probleme majore pentru crearea unei unităţi strategice care să lucreze cu Banca Mondială şi care să urmeze recomandările specifice de la Comisia Europeană.

    Totodată, el a apreciat că România a realizat totuşi progrese majore în lupta împotriva corupţiei, fiind o ţară unde previziunile sunt “foarte roz”.

    “Guvernul face paşi siguri prin menţinerea disciplinei fiscale. Banca Mondială este fericită să sprijine acest demers şi să se asigure că România devin o destinaţie atrăgătoare pentru investiţii”, a mai adăugat Radwan.

    Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat în septembrie că dacă Ministerul Finanţelor nu se descurcă în privinţa executării silite, poate să predea atribuţia instituţiilor din sistemul judiciar, arătând că statul “stă pe o grămadă de hotărâri judecătoreşti”, în care sunt sechestre, dar nu le execută.

    “De foarte multe ori aud: «voi, cei din DNA, investigaţi, îi trimiteţi în judecată, îi ajutaţi să ajungă la puşcărie, dar banii, îi luaţi?» Şi aici este o mare problemă, pentru că nu DNA este instituţia care trebuie să confişte efectiv banii. Noi, atunci când facem o investigaţie, obligaţia noastră este să identificăm banii şi bunurile, după care să le sechestrăm. Practic, punem într-o tavă, după care oferim tava ANAF, Ministerului Finanţelor atunci când hotărârea judecătorească rămâne definitivă şi ANAF-ul trebuie să execute efectiv aceste hotărâri de condamnare”, a afirmat procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Laura Codruţa Kovesi a susţinut că, doar în dosarele DNA, suma care trebuie confiscată de stat este de 310 milioane de euro, bani care ar putea fi folosiţi pentru dublarea salariilor medicilor.

    În replică, ANAF a susţinut că valoarea prejudiciilor provenite din dosarele instrumentate de DNA cu sentinţe judecătoreşti anul trecut este de doar 150 milioane euro, nu de 300 milioane euro, iar din această sumă peste jumătate oricum nu poate fi recuperată.

    ANAF a mai arătat că gradul de încărcare al instituţiei pentru activitatea de recuperare a arieratelor şi a altor sume datorate bugetului este “extrem de mare”, astfel că resursa umană şi materială necesară recuperării prejudiciilor este cu mult depăşită.

  • Putin foloseşte instrumentul corupţiei pentru a-şi asigura influenţa în spaţiul fost sovietic – presă

    Moscova este hotărâtă să menţină fostul spaţiu sovietic sub sfera sa de influenţă, iar regimul Putin face acest lucru, oficial, prin instituţii ca Uniunea Eurasiatică, însă principalul său instrument este corupţia. Dacă instrumentul corupţiei eşuează şi un stat fost sovietic încearcă să iasă din zona mitei creată de Putin, Kremlinul recurge la măsuri mai agresive şi coercitive.

    Aşa s-a întâmplat în Georgia, care după Revoluţia trandafirilor din 2003 a depus eforturi pentru a combate corupţia şi implicit pentru a reduce influenţa Moscovei. Prin urmare, Georgia a rămas fără 20% din teritoriu, după ce Rusia a declanşat un conflict armat în 2008 şi a recunoscut independenţa republicilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud.

    Vara aceasta, Rusia a mutat frontiera Georgiei cu Osetia de Sud, preluând efectiv controlul asupra unei porţiuni a conductei de petrol Baku-Supsa. Liderii separatişti oseţi au semnat un pact cu Moscova prin care şi-au unit armatele şi serviciile de securitate, iar săptămâna aceasta au anunţat că vor să organizeze un referendum privind unirea cu Rusia.

    Folosirea forţei după ce instrumentul corupţiei a eşuat a fost aplicată şi în cazul Ucrainei. Viktor Ianukovici era exact genul de lider pe care Moscova îl voia la Kiev, unul complet implicat în reţeaua de scheme corupte a Kremlinului.

    Când Ianukovici a fost supus presiunii societăţii civile şi oligarhilor pentru a semna un acord de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, Putin a făcut ce i s-a părut natural: l-a ameninţat, apoi l-a mituit cu 15 miliarde de dolari. După ce Ianukovici a fost înlăturat de la putere în urma unei revoluţii, Putin a recurs la forţă.

    Rusia încă mai speră să controleze Ucraina, în pofida dorinţei societăţii de a se apropia de Occident. Kremlinul încearcă să reintegreze regiunile separatiste din Donbas în restul ţării, dar cu oamenii Moscovei la control, pentru ca acestea să devină un fel de Cal Troian prorus, comentează RFE/RL. Eşecul liderilor prooccidentali ucraineni de a combate corupţia oferă de asemenea Moscovei un avantaj.

    În Republica Moldova, Kremlinul pare să conteze de asemenea pe corupţie. Fostul premier Vlad Filat, care a condus ţara până la semnarea unui Acord de Asociere cu UE, a fost arestat luna aceasta în legătură cu o fraudă bancară de un miliard de dolari.

    Guvernul prooccidental al ţării este extrem de nepopular şi este supus presiunilor să demisioneze, în timp ce partidele proruse, care au promis să anuleze acordul cu UE şi să adere la Uniunea Eurasiatică, conduc în sondaje.

    Ucraina, Georgia şi Republica Moldova sunt blocate în mijlocul ordinii bipolare a lui Vladimir Putin în Eurasia, iar acesta este un loc foarte periculos. Pentru aceste ţări, combaterea corupţiei nu este doar o problemă de bună guvernare, ci de securitate naţională, conchide RFE/RL.

  • Şoc în scandalul FIFA! Germania, implicată în cazul de corupţie. Nemţii au mituit oficiali FIFA

    Germania a mituit oficiali FIFA, a dezvăluit Der Spiegel.

    Acesta ar fi fost motivul pentru care Germania a primit organizarea Campionatului Mondial din 2016.

    Şoc în scandalul FIFA! Germania, implicată în cazul de corupţie. Nemţii au mituit oficiali FIFA

  • Washington Times: Soluţia României pentru medici – “Dacă nu poţi combate corupţia, legalizeaz-o”

    Situaţia în care se află sistemul de sănătate din România determină numeroşi medici să plece din ţară. Mai mult de 7.000 de medici, o treime din numărul lor total, au părăsit ţara în 2011 şi 2012, potrivit Colegiului Medicilor. Potrivit regulilor Uniunii Europene, ei îşi pot găsi uşor locuri de muncă în ţări mai prospere, precum Marea Britanie, Franţa şi Germania.

    Conform unei serii de propuneri avansate de premierul Victor Ponta pentru a îmbunătăţi sistemul de sănătate din România, legalizarea şpăgii ar interzice medicilor să condiţioneze acordarea serviciilor de primirea unor sume de bani, dar le-ar permite să accepte “cadouri” după ce tratează pacienţii, atât timp cât declară veniturile suplimentare.

    Propunerea face parte din eforturile de a combate corupţia care a înflorit în România după căderea comunismului. Noua atitudine poate fi caracterizată astfel: Dacă nu poţi combate corupţia, legalizeaz-o, comentează publicaţia americană.

    Ponta însuşi este judecat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor. Primarul Bucureştiului, Sorin Oprescu, de profesie chirurg, a fost suspendat din funcţie, după ce a fost arestat pentru luare de mită. Fostul premier Adrian Năstase a ieşit din închisoare anul trecut, după ce a stat 500 de zile în detenţie pentru mită, şantaj şi infracţiuni legate de finanţarea campaniei electorale.

    Mita, denumită adesea “plicul”, este răspândită în special în sistemul de sănătate din România. Aproximativ 28% dintre români afirmă că au dat mită la doctori, faţă de numai 5% în celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene, potrivit unui Eurobarometru din 2013.

  • Reuters: Primarii puternici din România cad în urma campaniei anticorupţie, dar problemele continuă

    Fost candidat la preşedinţie şi primar de două ori al Bucureştiului, Sorin Oprescu a apărut în presă în septembrie, pentru a îndrepta felul în care sunt percepuţi oficialii locali în România. “Toată lumea crede că toţi cei din administraţia locală sunt hoţi, că toţi iau 10-15%”, a declarat el pentru un jurnalist de televiziune. “Nu suntem toţi hoţi şi huligani”, a adăugat primarul.

    Câteva ore mai târziu, Oprescu a fost reţinut, fiind suspectat de luare de mită. Procurorii au afirmat că Oprescu, care neagă că ar fi comis vreo infracţiune, lucra într-un sistem în care companiile păstrau aproximativ o treime din profitul obţinut din contracte cu statul, restul fiind dat înapoi personalului din Primăria Bucureşti sub formă de mită.

    Oprescu a fost ultimul ştab prins în campania anticorupţie care se intensifică în România, ceea ce ar putea debloca creşterea economică şi modernizarea necesară a oraşelor de provincie, comentează Reuters.

    Procurorii au lansat investigaţii împotriva unora dintre cei mai puternici şi mai influenţi oameni din România, ţară în care corupţia alungă investitorii, iar evaziunea fiscală şi mita secătuiesc finanţele publice.

    Trimiterea în judecată a premierului Victor Ponta în septembrie, pentru fals şi spălare de bani, a atras cea mai multă atenţie recent, dar zeci de primari din tot spectrul politic au fost de asemenea trimişi în faţa justiţiei, de la cel din Constanţa, până la cel din Sighetu Marmaţiei.

    Primarii sunt puternici, menţionează Reuters, notând că românii au ales doi în funcţia de preşedinte începând din 2004 şi până în prezent.

    Influenţa primarilor vine de asemenea din fondurile publice pe care le controlează – Primăria din Bucureşti şi primarii din cele şase sectoare ale capitalei au un buget anual de aproape două miliarde de euro -, dar şi din lucrul într-o administraţie publică puternic politizată.

    Pentru partide, primarii sunt esenţiali pentru voturile în favoarea parlamentarilor, prin oferirea unor cadouri simbolice ca flori, băuturi sau tricouri alegătorilor. În plus, procurorul şef anticorupţie a afirmat că există dovezi potrivit cărora oficiali locali oferă partidelor din banii primiţi sub formă de mită.

    Românii tind să aibă mai multă încredere în primarii lor decât în Guvernul central, un sondaj IRES arătând că mai mult de jumătate dintre bucureşteni l-ar vota din nou pe Oprescu dacă va fi găsit nevinovat.

    Curăţarea administraţiei locale este o prioritate a DNA şi o cerinţă de Comisiei Europene, care monitorizează justiţia din România.

    “Până acum nu am observat o încetinire a cazurilor de corupţie care implică primari din oraşe mari sau preşedinţi de Consilii Judeţene”, a declarat pentru Reuters procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

    “Este greu să explicăm de ce, în pofida investigaţiilor, situaţia continuă. O posibilă explicaţie ar fi magnitudinea fondurilor publice gestionate de decidenţi în administraţiile locale”, a adăugat ea.

    Începând din 2013, procurorii au trimis în judecată 92 de primari, 24 de viceprimari, 22 de preşedinţi de Consilii Judeţene şi zeci de alţi oficiali locali. Investigaţiile au arătat corupţia amplă din unele dintre cele mai mari oraşe din România.

    Primarul din Iaşi a fost acuzat că a folosit poliţia pentru a-şi spiona amanta, un ministru de Finanţe a fost arestat pentru că a luat 1,5 milioane de euro mită în perioada când era primar şi a folosit banii pentru a-şi cumpăra tablouri, inclusiv unele semnate de Picasso şi Warhol. Primarul sectorului 5, cel mai sărac sector al Bucureştiului, este judecat pentru că ar fi luat 30 de milioane de euro mită. Toţi au negat acuzaţiile.

    Cele mai multe investigaţii au dezvăluit că au fost date contracte unor firme care plătesc mită, ceea ce ar putea explica de ce infrastructura României este printre cele mai slab dezvoltate din Europa. Numeroase sate au drumuri din pietriş, iar aproximativ 40% dintre români nu au canalizare.

    La câteva săptămâni după arestarea lui Oprescu, procurorii au început să ancheteze alţi oficiali municipali, sub suspiciunea că au luat mită pentru a favoriza firma Apa Nova, deţinută de compania franceză Veolia.

    Procurorii au afirmat că aceştia şi-au folosit influenţa pentru a obţine mărirea tarifelor, ceea ce a crescut profitul net al firmei cu 38% în 2012. Apa Nova a precizat însă că şi-a respectat contractele şi că tarifele din Bucureşti sunt mai mici decât în alte oraşe din România.

  • ANOSR: Corupţia şi subfinanţarea, cele mai importante probleme cu care se confruntă universităţile

    La începutul noului an universitar, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) atrage atenţia asupra problemelor din sistemul de învăţământ superior, solictând sancţiuni mai aspre pentru cazurile de corupţie, dar şi alocarea, în 2016, a 6% din Produsul Intern Brut pentru educaţie.

    În ce priveşte cazurile de corupţie, ANOSR precizează că în universităţi au fost situaţii în care cadre didactice ar fi primit “şpagă pentru a favoriza obţinerea unor rezultate academice”, dar şi cazuri în care lucrări sau articole au fost plagiate de către profesori sau studenţi.

    “Dacă pentru cazurile de luare şi dare de mită autorităţile de resort acţionează prompt, considerăm că e nevoie de o mai mare preocupare a instituţiilor din domeniul educaţiei pentru a combate şi sancţiona fenomenul plagiatului. Furtul intelectual nu trebuie tolerat niciun moment, iar cei care comit astfel de fapte trebuie sancţionaţi deosebit de aspru şi excluşi imediat din comunităţile universitare”, susţin reprezentanţii ANOSR.

    Studenţii consideră necesară, pentru combaterea actelor de corupţie din universităţi, derularea unor campanii de prevenire şi informare, dar şi cooperarea mai intensă între instituţiile centrale şi locale din domeniul educaţional.

    ANOSR reclamă şi faptul că începutul de an universitar stă sub semnul finanţării insuficiente a sistemului educaţional.

    “În continuare, studenţii se confruntă cu un deficit de locuri de cazare şi cu condiţii nepotrivite pentru studiu şi trai în multe din căminele studenţeşti existente, fondul de burse este prea mic, iar cuantumurile burselor nu acoperă cheltuielile obligatorii lunare pentru cazare şi masă, reducerile la transportul în comun sau feroviar se acordă doar parţial sau pentru un număr limitat de călătorii, iar multe laboratoare, săli de studiu sau biblioteci nu sunt dotate corespunzător în conformitate cu necesităţile unui învăţământ centrat pe student în anul 2015”, au precizat reprezentanţii ANOSR.

    Mai mult, potrivit acestora, sistemul universitar se confruntă cu o rată ridicată a abandonului şcolar, iar politicile de echitate şi acces la studii universitare sunt insuficient implementate şi promovate, studenţii din medii defavorizate confruntându-se cu multe piedici în a urma un ciclu de studii universitar.

    “Astfel, ne aşteptăm ca în această toamnă Legea Bugetului de Stat pentru anul 2016 să aducă creşteri semnificative a finanţării educaţiei, prin respectarea articolului 8 din Legea Educaţiei Naţionale care prevede alocarea a minimum 6% din Produsul Intern Brut pentru educaţiei şi prin creşterea alocării fondurilor către capitolele bugetare deficitare din acest domeniu, reamintind faptul că investiţia în educaţie este o investiţie în viitorul României”, au mai arătat reprezentanţii ANOSR.

  • “Bancherul lui Putin” depune plângere împotriva Rusiei de la care pretinde miliarde de dolari

    Avocaţii lui Pugacev au publicat luni o notificare de creanţe împotriva Rusiei, care este susceptibilă să fie audiată la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată lui Pugaciov, care a solicitat anonimatul.

    Ei urmează să prezinte reclamaţia marţi, la Paris, potrivit acestei surse.

    Guvernul rus – care caută să-l aresteze pe Pugacev, pe care îl acuză de deturnare de fonduri şi însuşire ilegală de active, acuzaţii pe care acesta le respinge – nu a putut fi contactat imediat.

    Moscova luptă deja împotriva unei hotărâri a aceleiaşi Curţi, pronunţate în 2014, prin care este obligată să plătească 50 de miliarde de dolari pentru expropierea activelor Iukos, odinioară cel mai mare producător de petrol din Rusia, al lui Mihail Hodorkovski.

    “Domnul Pugacev a aşteptat răbdător acest moment, pentru a depune această reclamaţie, a doua cea mai importantă după Iukos”, a declarat sub protecţia anonimatului, o persoană apropiată de Pugacev.

    “Vrea să se asigure că persoanele responsabile de preluarea ilegală a afacerilor sale, inclusiv cele de la Kremlin, sunt numite şi făcute de ruşine”, a adăugat această sursă.

    De când a părăsit Rusia, în 2011, Pugacev, în vârstă de 52 de ani, a acuzat aliaţi ai preşedintelui rus că i-au îngenunchiat imperiul, estimat la o valoare de mai multe miliarde de dolari, după care i-au luat o parte dintre cele mai bune active.

    Pugacev a creat Mejprombank (Banca Industrială Internaţională) în 1992, la doar un an după dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice. Aceasta a devenit una dintre cele mai mari bănci din Rusia, deţinând participaţii la şantierele navale “Nordic” şi “Baltic”, acesta din urmă fiind constructorul cuirasatelor ţarului şi spărgătoarelor de gheaţă nucleare sovietice, dar şi la un uriaş depozit de cărbune din Siberia.

    În pofida faptului că l-a ajutat pe Putin să ajungă la conducerea Rusiei în 1999, în ultimele zile ale preşedinţiei lui Boris Elţîn, Pugacev a căzut în dizgraţia unora dintre cei mai puternici ai lui Putin după criza financiară din 2008.

    Autorităţile ruse îl acuză pe Pugacev, care a reprezentat odinioară Republica Tuva din Sberia în Camera superioară a Parlamentului, că şi-a însuşit peste 700 de milioane de dolari dintr-un credit destinat ajutorării Mejprombank în perioada crizei.

    La solicitarea Rusiei, Interpolul a emis un mandat de arestare pe numele lui Pugacev.

  • Directorul suspendat din CNADNR: ”Dacă se ia şpagă în CNADNR? Sunt directori care au case mai mari decât Versailles-ul şi au lucrat toată viaţa lor la stat”

    ”Dacă se ia şpagă în CNADNR? Sunt directori care au case mai mari decât Versailles-ul şi au lucrat toată viaţa lor la stat. Mai e o problemă, au gestionat contracte care şi-au mărit valoarea de la un milion de euro la 10 milioane de euro, au contracte pe nişte caiete de sarcini doar la anumite firme, adică erau făcute caiete de sarcini mănuşă, pentru anumite firme”, a declarat într-un interviu pentru gândul Alin Goga, directorul suspendat de CNADNR după ce a vorbit despre ilegalităţile din companie.

    Goga este director adjunct de investiţii al Regionalei din Craiova a CNADNR şi în trecut director juridic în structura centrală.

    CNADNR a anunţat marţi că Goga va fi suspendat ca urmare a unei apariţii într-o emisiune TV în care a reclamat neregulile din instituţie. CNADNR şi-a motivat sancţiunea prin faptul că Goga „a furnizat informaţii în legătură cu activitatea companiei fără a fi împuternicit sau fără a avea mandat de la conducerea CNADNR”.

    În interviul acordat gândul Alin Goga detaliază neregulile din companie, susţinând că şeful acesteia, Narcis Neaga, este „mai puternic decât un ministru”.

    Directorul afirmă că la nivelul companiei ilegalităţile sunt cunoscute, dar sunt acoperite.

    „Sunt nenumărate exemple şi nenumărate agenţii de control şi încasare pe care le-au verificat domnul Liviu Costache şi domnul Calmus Lucian (directori în CNADNR- n.r.) şi au făcut rapoarte şi au rămas cu rapoartele. În rapoarte se spunea că fenomenul fraudei depăşeşte posibilităţile de stopare ale CNADNR-ului. Şi tu ştii lucrurile astea de ani de zile şi nu faci nimic? Credeţi-mă, nu mă bate gândul decât că există o gravă complicitate şi complicitatea aia nu este pe ochi frumoşi. Nu este că sunt eu prieten cu cineva. Este interes. Te protejez ca să îmi dai ceva”, afirmă Goga.

    Întrebat dacă a sesizat faptele de corupţie despre care vorbeşte şi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), el spune că a mers la DNA în calitate de martor şi că „spre deosebire de alţi colegi ai mei, eu nu am nici un dosar penal”.

    Goga apreciază că „este foarte important care va fi semnalul” dat de autorităţi în cazul dezvăluirilor pe care le face. „Dacă mie o să mi se întâmple ceva şi o să mi se închidă gura, oamenii or să zică, ‘ dom’ne, ai văzut, ce a păţit ăla, n-are rost, frate’. Este foarte important care va fi semnalul”, crede Goga.