Ce schimbări aţi observat la copiii pe care îi trataţi Dvs., în cei 2 ani de pandemie?
Din păcate, pandemia a impactat serios viaţa copiilor, ei riscând să devină una din cele mai mari victime ale acesteia. Binenţeles, efectele diferă în funcţie de vârstă, statusul socio-economic, mediu, implicarea familiei etc. Au existat atât efecte negative din cauza izolării sociale sau a închiderii şcolilor, printre care am constatat creşterea stresului, anxietăţii, iritabilităţii, neatenţiei, insomniilor, dar şi efecte pozitive prin timpul de calitate petrecut alături de familie, creşterea activităţilor în aer liber, perioade mai mari de odihnă, scutirea de un program şcolar foarte încărcat care au dus la o robusteţe şi o sănătate atât fizică, cât şi mintală mai bună. Un rol cheie aici a avut implicarea familiei, dar şi accesul la tehnologie digitală, care a oferit totuşi o anumită conexiune socială, dar şi şansa de a continua procesele de învăţare.
Cât de puternic credeţi că este impactul asupra sănătăţii lor mintale şi care sunt semnele că sănătatea lor mintală a fost afectată?
Majoritatea grupelor de vârstă au fost afectate, dar din punctul meu de vedere, cea mai afectată categorie sunt adolescenţii. Unicef avertizează că cel puţin unu din şapte copii a fost afectat de măsurile obligatorii sau de recomandările de izolare la domiciliu aplicate, iar conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pandemia de COVID-19 a perturbat sau a dus la oprirea furnizării serviciilor de sănătate mintală în 93% din statele lumii la nivel naţional. Concluziile cercetării efectuate de Salvaţi Copiii România sunt că peste 90% dintre copiii care au avut nevoie de terapie psihologică în ultimul an au dezvoltat tulburări emoţionale legate de contextul pandemic. Unul din doi adolescenţi a fost diagnosticat cu anxietate. Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, până tentative de suicid.
O altă analiză arată rate crescute ale simptomelor de anxietate şi depresie la tineri în timpul pandemiei de COVID-19, iar 1 din 5 tineri se confruntă cu simptome de anxietate.
Ce s-a întâmplat cu copiii noştri? Pe mulţi dintre copiii care se confruntă cu violenţa, neglijarea sau abuzul acasă, măsurile de izolare la domiciliu i-au adus în situaţia de a rămâne blocaţi în casă cu o persoană care exercită un abuz. Copiii au fost expuşi stărilor emoţionale negative ale adulţilor – frica, angoasele, nesiguranţa, îmbolnăvirea celor dragi. Absenţa interacţiunilor directe cu grupul de prieteni, timpul crescut petrecut în faţa ecranelor, avalanşa de emoţii şi intensitatea trăirii acestora au afectat capacitatea de autoreglare emoţională în rândul adolescenţilor, practic ducând la afectarea relaţionării interumane, la dificultăţi în exprimarea emoţiilor.
Cum aţi fi gestionat deschiderea / închiderea şcolilor?
La această întrebare nu au reuşit să răspundă coerent grupuri de experţi sau specialişti, dar am să încerc eu, în nume personal. Începând cu anul doi pandemic, după ce am realizat destul de bine medical şi epidemiologic cum stau lucrurile, cred că ar fi trebuit investit masiv în digitalizarea învăţământului, pregătirea tuturor cadrelor didactice, dar şi dotarea copiilor din mediile defavorizate cu cele necesare (calculator, internet) astfel să nu mai existe deloc discontinuitate, iar trecerea în online sau hibrid să se poată face de pe o zi pe alta, foarte uşor, fără să mai afecteze procesul în sine. Ar trebui stimulată şi creşterea tuturor activităţilor care se pot efectua în aer liber cât şi a celor sportive. Nu în ultimul rând, asigurarea unei reţele naţionale de suport psihologic şi psihiatric atât ca copiilor cât şi a familiilor acestora.
Aţi întâlnit situaţii hilare, reacţii ciudate ale părinţilor?
Da, au mai fost şi vă dau un exemplu recent: am sunat un părinte pentru a-l chema cu fetiţa de cinci ani la vaccinarea ROR din cadrul Programului Naţional de Imunizare. Acesta a reacţionat extrem de dur, spunând că nu o va aduce. Citez „ce vaccin, să vă faceţi dumneavoastră vaccinul sau la cine vreţi, eu nu fac niciun vaccin copiilor. Nu îi fac nimic, nu vă las să omorâţi copilul cu vaccinul”, în condiţiile în care i-am explicat cu calm totul despre vaccinul pe care îl mai făcuse la vârsta de 1 an. Genul acesta de confuzii majore le regăsim tot mai des din cauza fluxului enorm de ştiri false în domeniul medical, lipsei de încredere şi nivelului de educaţie.
Cum vedeţi generaţia de copii de acum ca adulţi?
La această întrebare îmi este teamă să vă răspund acum. Tot ceea ce ştiu acum este că, fără o implicare extrem de serioasă a întregii societăţi pentru sănătatea şi educaţia copiilor noştri, lucrurile nu vor arăta foarte bine.
Descrierea proiectului: Prin proiectul „Şofer de Suflet”, o reţea formată din peste 250 de voluntari asigură transportul gratuit de la/către spital pentru copiii cu afecţiuni oncologice care trebuie să ajugă la investigaţii sau tratamente. Rompetrol este partener al proiectului prin asigurarea combustibilului necesar transportului, punând la dispoziţie carduri speciale pentru achiziţie în benzinăriile Rompetrol. Proiectul a fost iniţiat împreună cu Asociaţia Magic. Comunicarea directă cu familiile beneficiarilor şi cu medicii şi scăderea cererilor de cazare în MagicHOME au fost factorii care au dus la identificarea nevoii.
Rezultate: Început în anul 2020 şi continuat în 2021, proiectul „Şofer de Suflet” are în prezent 273 de voluntari şi aproximativ 900.000 de km parcurşi.
Motivaţie: Potrivit reprezentanţilor companiei, în fiecare an, în România, aproximativ 3.500 de copii părăsesc sistemul de protecţie a copilului atunci când împlinesc 18 ani. Dintre aceştia, doar unu din 40 îşi găseşte loc de muncă legal. Pentru ceilalţi, opţiunile sunt foarte limitate, ei lovindu-se de bariere care nu ţin doar de lipsa de resurse financiare pentru nevoile primare (locuinţă, hrană, îmbrăcăminte), ci şi de lipsa cunoştinţelor necesare pentru a se descurca singuri în societate, stigma socială la care sunt supuşi, traumele psihice cu care ies din centrele de plasament şi aşa mai departe. „Plan de Viaţă” e un program iniţiat de AFI Europe şi Asociaţia The Social Incubator, care îşi propune să încurajeze integrarea socială şi profesională a tinerilor ce părăsesc sistemul instituţionalizat. La 18 ani, mulţi dintre ei sunt nevoiţi să iasă de sub tutela statului şi trebuie să se descurce pe cont propriu. De multe ori însă, nu au pregătirea necesară să facă faţă acestei provocări uriaşe.
Descrierea proiectului: Încă de la lansare, la începutul lui 2020, programul „Plan de Viaţă” a selectat, alături de asociaţia The Social Incubator, zece tineri cărora le asigură un cămin şi le oferă consiliere personală şi profesională pe o perioadă de doi ani, încercând să le faciliteze accesul pe piaţa muncii şi integrarea socială. Tot ca parte a programului, tinerii primesc consiliere psihologică şi au acces la ateliere specializate pe diferite subiecte educaţionale, dar şi la diverse cursuri de spcializare, în funcţie de preferinţele fiecăruia. O altă componentă a proiectului este job portalul dedicat pentru companiile care doresc să sprijine procesul de integrare socială a tinerilor ce vin din sistemul de protecţie a copilului, prin oferirea de locuri de muncă direct pe platforma www.plandeviaţă.ro.
Motivaţie: Când ai neşansa de a te naşte într-un mediu defavorizat sau într-o familie fără posibilităţi, bucuria copilăriei este înlocuită de grijile cotidiene, de neputinţa de a-i ajuta pe părinţii care nu reuşesc să asigure mesele zilnice. Şcoala este ceea ce faci când termini munca în casă şi curte, pe la vecini, observă reprezentanţii Auchan România.
Descrierea proiectului: Pentru a veni în sprijinul eforturilor de a reconstrui viitorul copiilor proveniţi din medii vulnerabile şi familiilor acestora, Auchan l-a adus în magazinele sale pe castorul Titi, o jucărie de pluş. Scopul lui Titi a fost să aducă o bucurie clienţilor, cât şi hrană, îmbrăcăminte şi încălţăminte, susţinere pentru efectuarea temelor şi materiale educaţionale pentru copiii din grija Fundaţiei FARA prin programul Combaterea Sărăciei prin Educaţie. Astfel, pentru fiecare jucărie de pluş Titi achiziţionată, Auchan a donat câte şapte lei către Fundaţia FARA.
Campania de strângere de fonduri a beneficiat de o comunicare 360, castorul Titi fiind promovat intens atât în social media, cât şi pe TV, newslettere, comunicare internă şi prin intermediul liderilor de opinie. Jucăria a putut fi cumpărată din orice hipermarket Auchan, din magazinele MyAuchan, din benzinăriile Petrom sau comandat din magazinul online sau aplicaţia Auchan. Preţul unui castor Titi a fost de 24,90 lei.
Descrierea proiectului: Programul a păstrat două obiective principale pe tot parcursul celor nouă ani de desfăşurare:
Anual, timp de două luni, angajaţii ING au posibilitatea de a propune organizaţii non-guvernamentale pentru care voluntariază şi de a se implica în promovarea şi explicarea cauzelor sociale către alţi colegi. În final, exclusiv în baza votului deschis către toţi angajaţii, sunt votate proiectele care beneficiază de finanţare timp de un an din partea ING Bank. Spre exemplu, ediţia din 2020 a desemnat patru câştigători ale căror proiecte se află în faza de implementare în 2021: Asociaţia Dăruieşte Aripi, Asociaţia PAVEL, Fundaţia Inimă de Copil, Asociaţia Ana şi Copiii. Pe lângă sprijinul oferit de ING, angajaţii au gândit şi implementat alte iniţiative suplimentare pentru a-i ajuta, precum „Swimathon”, unde
Rezultate: Din 2013, programul de granturi sprijină organizaţiile nonprofit, dar încurajează şi implicarea angajaţilor în cauze sociale. Până acum, a susţinut 57 de proiecte, exclusiv în baza votului echipei ING, cu finanţare totală de peste 1,2 milioane de euro. Anual sunt finanţate 3-4 iniţiative, fiecare dintre ele având un impact pozitiv în comunităţile în care activează.
Descrierea proiectului: Proiectul Ariston Comfort Challenge are ca scop facilitarea accesului la apă caldă şi igienă pentru zeci de mii de copii şi vârstnici din România, prin dotarea şcolilor, grădiniţelor, spitalelor sau caselor de bătrâni cu echipamente de încălzire a apei de ultimă generaţie. Aceasta iniţiativă vine în contextul localizării campaniei globale Ariston Comfort Challenge care a început în Groenlanda în 2018 şi prin care compania îşi propune să ducă confortul chiar şi în locurile în care acesta pare imposibil de atins. Prin proiectul local, Ariston Thermo România contribuie astfel la acoperirea unei nevoi reale a comunităţii: accesul oamenilor la apă caldă, implicit la un confort minim şi la standarde de igienă corecte într-o perioadă în care aceasta poate face diferenţa dintre sănătate şi o boală complicată aşa cum este Covid-19, spun reprezentanţii companiei.
Rezultate: În ultimii trei ani, peste 1.450 de echipamente performante de încălzire a apei au fost donate către 869 de instituţii de învăţământ, cămine de bătrâni şi centre medicale din ţară, oferind astfel acces la apă caldă pentru peste 170.000 de persoane. În cadrul ediţiei din 2020, implementată la nivel naţional cu sprijinul parternerului tradiţional – Crucea Roşie –, Ariston Thermo a donat 400 de boilere electrice de ultimă generaţie către 248 de instituţii din întreaga ţară, de care beneficiază în prezent aproximativ 53.000 de copii şi vârstnici. Caravana Ariston a început în luna septembrie 2020 şi a parcurs 24 de judeţe pentru a ajunge în localităţile identificate de Crucea Roşie unde au fost donate boilere electrice către instituţii importante care nu beneficiază de echipamente de încălzire a apei, aşa cum sunt: şcoli, grădiniţe, cabinete medicale, cămine de bătrâni şi copii. Cele peste 400 de boilere donate de Ariston în acest an au fost distribuite în 24 judeţe, nivelul de necesitate fiind mai pronunţat în Călăraşi, Giurgiu, Dâmboviţa, Tulcea şi Arad. De exemplu, în Călăraşi au fost identificate 43 de gradiniţe şi şcoli fără acces la apă caldă, numărul de beneficiari după ce au fost montate 74 de boilere ridicându-se la peste 7.700 de persoane. În Giurgiu, 22 şcoli şi grădiniţe din mediul rural nu aveau acces la apă caldă, iar prin montarea a 36 de boilere electrice, peste 2.300 de persoane se bucură acum de condiţii mai bune. 2020 a fost, poate, primul an din istoria recentă în care reprezentanţii companiei spun că au resimţit la nivel global importanţa unei igiene de bază. Au fost identificate inclusiv localităţi izolate, respectând misiunea companiei de a duce confortul chiar şi acolo unde pare imposibil de atins, iar campania de donaţii din 2020 a ajuns şi în zone cu acces limitat, aşa cum este cazul localităţilor din Munţii Cernei, unde se află un număr mare de sate izolate. Echipa ACC a dotat instituţiile din satul Ineleţ, un cătun izolat unde accesul se face printr-o scară lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, prinsă pe un perete vertical din calcar.
