BusinessMagazin

Tag: contracte

  • Cum au ajuns fraţii Todoran din Mureş să vândă telemea de Ibăneşti de 6 mil. € pe an

     Într-o industrie dominată de multinaţionale, cei doi antreprenori au reuşit să raporteze profit în fiecare an din 2009 încoace, chiar dacă marjele sunt foarte mici, iar anul trecut şi-au majorat vânzările cu 25% faţă de 2014.

    „Materie primă şi forţă de muncă avem suficiente, numai să putem vinde. Noi încercăm cu toată puterea să încurajăm producţia românescă de lapte şi să procesăm numai lapte din zonă. Nu schimbăm laptele românesc cu cel din Polonia sau Ungaria pentru că are calităţi deosebite, este fără îngrăşăminte chimice. Asta o facem şi din patriotism local“, a spus Mircea Todoran, unul dintre cei doi administratori ai companiei Mirdatod care deţine „Telemeaua de Ibăneşti“.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Pe cine mai cumpără MedLife?

    „În acest moment suntem în discuţii avansate cu şapte companii“, declară Mihai Marcu, preşedinte al consiliului de administraţie al MedLife, liderul pieţei medicale. Întrebat de Business Magazin când ar putea fi anunţată o nouă preluare, Marcu a precizat că va fi vorba de această săptămână. Din 2010 şi până în prezent MedLife a derulat nouă tranzacţii de preluare a unor operatori locali, şase dintre acestea fiind anunţate în ultimele 12 luni.

    Iar bugetul pentru achiziţii este acum mai mare: compania a anunţat săptămâna trecută că are disponibile 25 de milioane de euro pentru achiziţii şi că „ne aflăm în competiţie pentru toate companiile medicale din sectorul privat românesc şi nu numai, iar cu unele dintre acestea suntem deja în discuţii avansate“. Operatorul de servicii medicale a contractat săptămâna trecută un credit de 56 de milioane de euro de la un sindicat de bănci coordonat de Banca Comercială Română, din care mai fac parte ING Bank, Raiffeisen Bank şi BRD-Groupe Société Général. Dintre acestea, 20 milioane de euro sunt destinate exclusiv proiectelor de achiziţii planificate pentru perioada imediat următoare, în vederea extinderii la nivel naţional. Compania va suplimenta cu alte minimum 5 milioane euro, fonduri proprii, valoarea totală a bugetului de achiziţii depăşind 25 milioane euro.

    MedLife a efectuat prima tranzacţie a unui operator local în 2010, când a cumpărat 80% din grupul Policlinica de Diagnostic Rapid din Braşov. Achiziţia a depăşit valoarea de 3 milioane de euro, fiind cea mai importantă operaţiune de cumpărare a unui furnizor medical local din România, derulată de un alt operator local de profil. Avantajul major al extinderii prin achiziţii, spune Marcu, este posibilitatea de a intra rapid pe un nou segment de business sau o nişă nouă, „prin prisma know-how-ului pe care poţi să îl dobândeşti de la noul partener“. Strategia MedLife, care a avut în 2014 afaceri de 80 de milioane de euro, este de a păstra în acţionariat şi vânzătorii firmelor preluate. Există însă şi dezavantaje, admite anterprenorul, legate de acest tip de extindere, cum sunt procesele care urmează tranzacţiei: „partea de integrare pe care trebuie să o parcurgem de ambele părţi, partea de rebranding etc. E nevoie de timp, reguli noi“.

    Pentru a se extinde, MedLife va miza şi pe dezvoltarea de proiecte greenfield; două noi clinici şi un spital de mari dimensiuni vor fi ridicate în oraşe cu peste 200.000 de locuitori. În buget sunt prevăzute şi cheltuieli pentru retehnologizare şi achiziţii de noi echipamente. Deşi nu a dat detalii despre rezultatele financiare din 2015, Mihai Marcu a spus că începutul de an a avut rezultate peste aşteptări, cu o creştere „de peste peste 20% în primele două luni faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care contractele cu CNAS au scăzut cu 15% faţă de ianuarie-februarie 2015“.

    Din grupul MedLife fac parte 16 clinici de mari dimensiuni, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 unităţi spitaliceşti, trei maternităţi, 32 de centre medicale generaliste, 14 centre cu specializare unică şi 8 farmacii sub umbrela PharmaLife Med. Pe piaţa serviciilor medicale private, cu o valoare anuală de circa 600 de milioane de euro, principalii concurenţi sunt Regina Maria, Medicover, Medsana, Sanador şi Polisano. Serviciile medicale private şi de stat au o valoare de peste 5,5 miliarde de euro.

  • Doi foşti colegi de liceu au pornit un canal de YouTube urmărit de 250.000 de români. “Lumea caută mereu feţe proaspete”

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la vloggerii cu care am discutat arată că, pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1.050 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Bucureştiului s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 250 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii români să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? „Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube“, explică Ionuţ Bodonea şi Andrei Lăcătuş, care au fiecare 27 de ani şi care au dezvoltat serialul online „10 lucruri“.

    CITESTE SI:

    Povestea tinerilor din Cluj care au creat unul dintre cele mai populare seriale online din România

    Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Aproape un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Povestea lor a început în urmă cu aproape 5 ani, într-un club din Bucureşti: „A fost ideea mea, vreau să scrie mare în toată revista“, spune Andrei râzând. „Într-o seară, când eram în Kulturhaus, am văzut o fată dansând în nişte feluri nu tocmai ortodoxe şi am zis «Frate, aş face un filmuleţ cu fata asta, 10 feluri în care să nu dansezi în club». Urma să vină ziua mea, aşa că le-am dat mesaj prietenilor mei şi le-am zis că ştiu ce vreau cadou, şi anume domeniul 10lucruri.ro.“ Alături de Ionuţ şi un alt fost coleg de liceu au reuşit să filmeze un clip, dar nu au fost foarte mulţumiţi de ce le-a ieşit; surprinderea lor a fost cu atât mai mare când au văzut cât de repede s-a viralizat.

    „Primul clip a făcut zece mii de vizualizări într-o zi sau două. Ne-am chinuit cu o lavalieră chinezească pe care am dat 25 de lei, cu un trepied găsit printr-un beci şi cu o cameră de 640×480, un handycam de vacanţă. Filma mai prost decât toate telefoanele din ziua de azi. Îmi aduc aminte că ne-a şi dat cineva un comentariu, «cu ce cartof ai filmat asta?»“

    Primul moment dificil pentru echipa „10 lucruri“ a venit odată cu ideea monetizării canalului. „Colegul nostru Vlad ne-a spus că putem să scoatem bani din 10 lucruri, dar că pentru asta trebuie să ne organizăm ca o redacţie. Noi n-am putut ţine pasul, el s-a supărat că noi nu dădeam nimic la deadline şi a decis să îşi facă propriul lui canal. Culmea, exact din momentul ăla am început să producem bani“, îşi aminteşte Andrei, la fel cum îşi aminteşte şi că în primul an nu au avut niciun proiect, în al doilea an au avut unul sau două şi au ajuns, încet-încet, la o medie de două proiecte pe lună: „Primul contract a fost pentru Biblionet, era un proiect făcut de Bill şi Melinda Gates. Practic, din momentul ăla ne-am dat seama că putem să taxăm apariţia anumitor produse în show-ul nostru. Product placement putea să facă oricine; ce ne diferenţia pe noi era că pe baza unui brief dezvoltam tot proiectul. Este prima oară, chiar săptămâna asta, când o să postăm un clip care nu are scenariul scris în totalitate de noi“.

    Canalul „10 lucruri“ are astăzi aproape 250.000 de abonaţi şi peste 140 de clipuri publicate. Contractele le încheie pe societatea 10 lucruri SRL, o agenţie de publicitate pe care vor să deruleze mai multe proiecte, inclusiv în zona de spectacole. Ionuţ a renunţat la jobul său de zi cu zi şi manageriază businessul, angajament pe care şi l-a luat în momentul în care au deschis firma. Nu vor să vorbească foarte mult despre încasări, dar spun că într-o lună bună pot să asigure „un salariu bun, peste medie“ fiecărui membru al echipei. Iar echipa mai include, în afară de ei, încă 4-5 persoane.

    „În România nu poţi să trăieşti din CPM (banii oferiţi pe mia de vizualizări – n.red.), ai cam 100 de dolari la un milion de vizualizări. E foarte greu să faci un milion de vizualizări, iar banii sunt mult prea puţini. În străinătate e un pic mai bine, pentru că acolo licitează mult mai mulţi advertiseri pe un singur slot. La noi licitează un om pe zece sloturi. Nu e neapărat vina advertiserilor, şi piaţa e destul de mică“, îmi explică Ionuţ, care detaliază şi motivele: „Nu se investesc bani în pre-roll-urile de la YouTube sau în publicitatea care intră forţat în timpul clipurilor. Nu poţi să trăieşti din YouTube, trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi“.

    Cel mai mare proiect al lor, ca şi valoare, a fost pentru un producător de bere. Ca vizualizări, însă, cel mai de succes a fost pentru o băutură energizantă care i-a trimis, pentru cinci zile, în Ibiza. „Era povestea atât de bine făcută şi produsul integrat atât de puţin încât nu a zis nimeni că e reclamă.“ Durata medie a unui episod este de zece minute; şi chiar dacă timpul de consum este mult mai mic acum pe online, „pentru un episod de genul ăsta lumea stă şi se uită. Lumea s-a obişnuit cu o anumită durată, de-asta clipurile din serialul 10 lucruri au în general 10 minute. E o poveste, iar oamenii se uită până la capăt; e ca un episod din Friends, dacă l-ai face de trei minute s-ar supăra toată lumea pe tine“, spune Andrei.

  • Cât va plăti un român dacă ia acum un credit de 20.000 de lei şi cât ar fi plătit acum 3 ani

    Costul leilor s-a redus de la un nivel de 6% în ianuarie 2012 la sub 1% în prezent, un nivel minim istoric. Declinul a fost influenţat de programul de relaxare monetară derulat de BNR, prin care instituţia a redus dobânda-cheie de la 5,75% în prima lună din 2012 la minimul istoric de 1,75% pe an în prezent.

    Astfel, pentru o dobândă variabilă formată din marja la credite de consum, de 10%, plus nivelul indicatorului Robor la trei luni, diferenţa dintre suma totală de plată pentru un credit de nevoi personale contractat la începutul anului 2012 şi unul contractat în prezent s-a redus cu aproximativ 3.000 de lei, la 26.000 de lei, potrivit calculelor ZF.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Record de cheltuieli: Bugetul a cheltuit suplimentar în decembrie 15 miliarde de lei şi a intrat pe deficit

    Bugetul general consolidat a trecut de la un excedent de 5,3 miliarde de lei (0,76% din PIB) înregistrat în noiembrie 2015 la un deficit de circa 9 – 10 miliarde de lei la finele lui decembrie (1,3 – 1,4% din PIB).

    Guvernul Cioloş a păs­trat tradiţia chel­tu­ie­li­lor sub­stan­ţiale din ul­ti­ma lună a anului şi a îm­pins-o spre noi di­men­­siuni. Potrivit unor surse, nu mai pu­ţin de 14 – 15 mld. lei (2 – 2,1% din PIB) a cheltuit bugetul consolidat peste chel­tu­ielile curente şi astfel a intrat pe deficit.

    Ministerul Finanţelor nu a comen­tat până la închiderea ediţiei infor­ma­ţiile ZF. Execuţia bugetară la de­cem­brie şi pe 2015 urmează să fie pu­blicată de Fi­nan­­ţe du­pă data de 25 ia­nuarie.

    „Într-o mă­su­ră si­tuaţia poate fi ex­pli­cată astfel: chel­tu­ielile se fac în avans, iar decon­tă­rile la final de an. Cei care au contracte cu statul lucrează şi, du­pă aceea, când u sunt bani îi pri­mesc. Se fac plăţi la final de an atât cât bugetul să nu depăşească deficitul stabilit. Restul se amână pentru anul viitor. Simplu şi cinic“, comen­tează economistul Dragoş Cabat.

    Bugetul pe 2015 a fost con­struit pe un deficit de 1,8% din PIB (13 mld. lei), însă, la 11 luni, el se afla pe un ex­cedent de 0,76% din PIB (5,3 mld. lei). Ca să se înca­dre­ze în ţinta de de­fi­cit guvernul a des­chis vis­tieria şi a chel­tuit su­pli­men­tar într-o sin­gură lu­nă 14 – 15 mld. lei (exce­dentul de 5 mld. lei şi 9 – 10 mld. lei care s-au dus în de­ficit), adică cu circa două miliarde de lei peste deficitul prevăzut pe întreg anul 2015 (13 mld. lei).

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Preţurile ţiţeiului se îndreaptă spre 28 dolari/baril,după ridicarea sancţiunilor împotriva Iranului

    Preţurile petrolului se îndreaptă luni spre 28 de dolari pe baril, continuând evoluţia descendentă, pe fondul îngrijorării investitorilor că majorarea exporturilor de către Iran, ca urmare a ridicării embargoului occidental, va accentua supraoferta din piaţă, transmite MarketWatch.

    La bursa din New York, petrolul cu livrare în februarie este cotat în scădere cu 1,2%, după ce a coborât cu până la 2,5%, la 28,67 dolari pe baril, pe platforma electronică Globex.

    Preţul ţiţeiului Brent, de referinţă la Londra, a coborât cu până la 2,7%, la 28,14 dolari pe baril, iar în timpul nopţii a atins 27,67 dolari pe baril.

    Piaţa americană de acţiuni şi obligaţiuni este închisă luni pentru sărbătoarea Martin Luther King, dar contractele pentru petrol sunt tranzacţionate pe platforma Globex.

    Perspectiva ca Iranul să reia exporturile a îngrijorat investitorii în contractele futures, acestea pierzând peste o cincime din valoare de la începutul anului, coborând sub 29 de dolari pe baril pentru prima oară în ultimul deceniu.

    Analiştii consideră că preţurile ţiţeiului ar putea coborî la 25 de dolari pe baril, sau chiar mai mult, în următoarele săptămâni.

  • Milionarul care trăieşte în dubă şi se bărbiereşte cu toporul

    Daniel Morris este unul dintre cei mai promiţători jucători de baseball din Statele Unite. El a semnat în 2011 un contract cu o echipă din Toronto pentru care a primit un bonus de 2 milioane de dolari, însă trăieşte într-o dubă Volkswagen în parcarea unui magazin Wal-Mart.

    Morris este unul dintre cei mai buni aruncători din liga în care activează, iar acest lucru i-a adus şi numeroase contracte de publicitate. Tânărul preferă însă să investească toţi banii şi să trăiască cu doar 800 de dolari pe lună – jumătate din salariul minim lunar oferit în Statele Unite. “Prefer să trăiesc sărac”, povesteşte Norris. “Atunci când nu ai presiunea banilor, e mai uşor să te concentrezi pe muncă.”

    Ziua sa începe cu prepararea micului dejun la o plită portabilă, atunci când are la dispoziţie ingredientele necesare. Când îi lipseşte ceva, intră în magazinul aflat la doar câţiva metri distanţă. Urmează exerciţiile de dimineaţă şi apoi plecarea către stadion. Un ultim lucru pe care îl face, înainte de antrenament, este să ia un topor pentru a-şi “tunde” barba. Nu foloseşte lame de ras, pentru că nu le vede rostul.

    A cumpărat duba când era în liceu, după ce a semnat primul său contract de profesionist. De atunci, maşina este cel mai bun prieten al său. “Maşina asta îmi dă libertatea de care am nevoie”, spune tânărul atlet, citat de ESPN. “E un lucru precum Yin şi Yiang pentru mine”. Merge cu maşina peste tot, doarme în ea şi îşi face excursiile cu ea. Când ajunge la antrenament şi o parchează între maşinile de lux ale celorlalţi jucători, colegii îl îndeamnă să îşi cumpere ceva potrivit statutului său social. Pentru Morris însă, viaţa pe care o duce este exact viaţa pe care şi-o doreşte.

    Daniel Morris nu ştie cât va mai putea duce acest stil de viaţă, pentru că presiunea pusă de cluburile profesioniste este foarte mare. “Orice ar fi, voi continua să fiu un ambasador pentru promovarea lucrurilor de care îmi pasă”, spune Norris.

  • Fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost trimis în judecată de DNA într-un nou dosar

    Fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost trimis în judecată pentru că ar fi primit opt milioane de euro şi peste opt milioane de lei de la reprezentanţii unor firme pentru facilitarea emiterii unor documente şi pentru înlesnirea câştigării unei licitaţii sau încheierea unor contracte.

    Potrivit procurorilor DNA, fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost trimis în judecată, sub control judiciar, pentru trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi conflict de interese în formă continuată (12 acte materiale), transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Alături de fostul edil al Constanţei, au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, deputatul PSD Eduard Martin şi mai mulţi funcţionari din cadrul Primăriei Constanţa, precum şi omul de afaceri Sorin Strutinsky, acesta din urmă sub control judiciar, pentru trei infracţiuni de complicitate la luare de mită

    De asemenea, în acest dosar au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, deputatul Eduard Martin, asociat al SC Polaris M Holding S.R.L, dar şi SC Polaris M Holding S.R.L, pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit, precum şi pentru dare de mită.

    În acelaşi dosar vor mai fi judecaţi Gabriel Stan, viceprimar al municipiului Constanţa, Tudoriţa Tolea, Doru Aurelian Harpalete, Alina Pavel, Ghiulnihal Mutalâp şi Sorina Laura Oprea, funcţionari în cadrul Primăriei Constanţa, la data faptelor, pentru abuz în serviciu.

    Potrivit unui comunicat DNA, în perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Sorin Strutinsky, a solicitat suma totală de peste 2.000.000 euro şi a primit circa 1.000.000 euro şi 2.472.303,8 lei de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenţionau să le dezvolte în Constanţa.

    “Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanţii societăţilor respective cu o firmă controlată de inculpatul Mazăre Radu Ştefan atât direct, cât şi prin intermediul inculpatului Strutinsky Sorin Gabriel. Acesta din urmă a transmis solicitarea inculpatului Mazăre Radu Ştefan către reprezentanţii societăţilor respective şi a semnat contractele fictive de publicitate încheiate între acestea şi firma pe care o administra, contracte în baza cărora au fost ulterior primite sumele de bani”, se arată în comunicatul DNA.

    De asemenea, în perioada 2008-2014, Radu Mazăre, cu ajutorul lui Sorin Strutinsky, a primit de la S.C. Polaris M Holding S.R.L., al cărei asociat şi administrator în fapt era Eduard Martin, peste şapte milioane de euro, pentru că a asigurat acesteia câştigarea unei licitaţii organizate de Primăria Constanţa pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a oraşului.

    Potrivit DNA, în anul 2008, între S.C. Polaris M Holding S.R.L şi Primăria Constanţa a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani şi un act adiţional la acest contract prin care valoarea acestuia a fost majorată nejustificat cu zece milioane de lei.

    “Şi în acest caz, mita a fost primită într-o manieră identică, prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între S.C. Polaris M Holding S.R.L. şi aceeaşi firmă controlată de inculpaţii Mazăre Radu Ştefan şi Strutinsky Sorin Gabriel. Suma totală achitată în baza acestor contracte a fost, conform calculelor expertului desemnat, de 33.987.771,57 lei. Ca urmare a încheierii acestui contract a fost produs Primăriei Constanţa un prejudiciu în sumă de 200.213.248,91 lei, din care TVA 36.811.616,60 lei, sumă care constituie în acelaşi timp un folos necuvenit obţinut de societatea comercială beneficiară a contractului”, susţin procurorii anticorupţie.

    DNA precizează că principalul răspunzător pentru nerespectarea prevederilor legale şi crearea, în consecinţă, a acestui prejudiciu a fost primarul Radu Mazăre.

    Alături de acesta, la comiterea faptei au mai participat Gabriel Stan, Tudoriţa Tolea, Doru Aurelian Harpalete, Alina Pavel, Ghiulnihal Mutalâp şi Sorina Laura Oprea, angajaţi ai Primăriei care, prin încălcarea mai multor dispoziţii legale, au permis încheierea contractului de salubrizare la un preţ supraevaluat.

    “Din analiza procedurii de achiziţie care a precedat semnarea contractului au rezultat o serie de încălcări ale legislaţiei aplicabile, imputabile inculpatului Mazăre Radu Ştefan, referitoare printre altele la: impunerea condiţiei ca ofertanţii să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje şi echipamente în orice locaţie de pe teritoriul municipiului Constanţa, în perioada desfăşurării procedurii, utilajele şi echipamentele urmând a fi prezentate, staţionate, pe toată perioada menţionată, sub sancţiunea descalificării ofertanţilor, modul de estimare a valorii contractului, alegerea modalităţii de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanţa prin gestiune delegată, inexistenţa numărului minim de oferte care până în luna februarie 2008 impuneau un minim de două oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim de trei participanţi, tariful de salubritate”, mai precizează comunicatul DNA.

    Totodată, în perioada noiembrie 2006 – 2013, Radu Mazăre, în calitate de primar al municipiului Constanţa, a participat la încheierea a 12 contracte între Primărie şi o societate controlată de el şi de Sorin Strutinsky, în valoare totală de peste şase milioane lei.

    “Aceste lucruri au fost posibile în condiţiile în care inculpatul Mazăre Radu Ştefan a beneficiat de foloase de la această firmă constând în promovarea imaginii şi a intereselor sale electorale”, au menţionat procurorii DNA.

    Până în prezent Primăria municipiului Constanţa nu a comunicat dacă doreşte să se constituie parte civilă.

    În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ce aparţin inculpaţilor.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu propunere de a fi menţinute măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

  • Cum să fii sigur de un loc de muncă în străinătate. Capcanele contractelor

    Probabil toţi am auzit de cazuri în care unii români au plecat să muncească în străinătate, promiţându-li-se joburi bine plătite şi alte avantaje, însă, ajunşi la destinaţie, surpriza le-a fost mare când au aflat că au fost păcăliţi.

    Pentru a nu cădea în capcanele contractelor, urmăriţi cu stricteţe paşii de mai jos:

    În primul rând, verificaţi firma de recrutare şi de plasare a forţei de muncă, la Inspecţia Muncii sau direct pe site-urile ITM-urilor din ţară. Pentru a-ţi da seama dacă firma este una serioasă, aceasta trebuie să fie înscrisă neapărat la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Dacă firma nu este găsită în evidenţele autorităţilor, atunci cel mai probabil respectiva societate funcţionează ilegal, iar şansele că aceasta să vă înşele sunt mari.

    La semnarea contractului de mediere, (contract semnat între dvs şi agenţie) acordaţi atenţie  următoarelor elemente: contractul să cuprindă ţara de reşedinţă, denumirea angajatorului cu toate datele de identificare: adresa, număr de telefon/fax, descrierea muncii şi a condiţiilor de muncă, durata timpului de muncă şi de repaus, durata contractului individual de muncă, condiţiile de protecţie socială, etc.

    Pentru a nu fi păcăliţi de firme-fantomă, trebuie să ştiţi că agentul de ocupare a forţei de muncă trebuie să fie o societate românească ce are că activitate principală cod CAEN 7810 “selecţia şi plasarea forţei de munca in strainatate”. (Legea 156/2000)
    În al doilea rând, analizaţi oferta de angajare, fiind atenţi la salariul oferit, condiţiile de muncă, cele de cazare, avantaje, etc. Promisiunea unui salariu mare nu este întotdeauna lipsită de compromisuri.

    Verificaţi credibilitatea firmei angajatoare din străinătate – acesta este următorul pas pe care trebuie să îl luaţi în considerare.

    Contractul de muncă

    Contractul de muncă dintre dvs şi angajator, se redactează în limba ţării din care provine angajatorul, însă însoţit de o traducere autorizată în limba română. (asa cere legea din Romania).

    Trebuie semnat doar un contract de muncă ale cărui prevederi le înţelegeţi, prin urmare, dacă sunteţi doar cunoscător al limbii române, cereţi că actul să fie redactat în limba română, astfel încât să puteţi înţelege toate prevederile acestuia. Pentru a fi siguri că aveţi un loc de muncă asigurat în ţara în care doriţi să plecaţi, verificaţi şi citiţi întregul contract. Acesta trebuie să conţina informaţii despre postul oferit, salariu, programul de lucru, concediu, dar şi informaţii despre cheltuielile legate de masă, transport şi cazare.

    Fiţi atenţi, de asemenea, dacă salariul promis este brut sau net. În cazul în care suma propusă reprezintă salariul brut, trebuie să ştiţi că din aceasta vor fi oprite impozitele şi contribuţiile, iar în final salariul “în mână” poate fi chiar şi cu jumătate mai mic decât suma iniţială.
    Contractul de muncă trebuie să mai conţină, de asemenea, şi obligaţiile pe care le are firma angajatoare faţă de angajat sau detaliii despre asigurarea de sănătate.

    Sfaturi pentru a nu cădea în capcana contractelor:

    • nu semnaţi nici un act pe care nu îl înţelegeţi clar şi nu înainte de a îl studia cu mare atenţie
    •  solicitaţi angajatorului timp suficient pentru a studia contractul- informaţi-vă referitor la legislaţia muncii în ţara în care doriţi să munciţi
    •  păstraţi întotdeauna câte un exemplar, în original, al fiecărui act pe care îl semnaţi.

  • Milionarul care trăieşte în dubă şi se bărbiereşte cu toporul

    Daniel Morris este unul dintre cei mai promiţători jucători de baseball din Statele Unite. El a semnat în 2011 un contract cu o echipă din Toronto pentru care a primit un bonus de 2 milioane de dolari, însă trăieşte într-o dubă Volkswagen în parcarea unui magazin Wal-Mart.

    Morris este unul dintre cei mai buni aruncători din liga în care activează, iar acest lucru i-a adus şi numeroase contracte de publicitate. Tânărul preferă însă să investească toţi banii şi să trăiască cu doar 800 de dolari pe lună – jumătate din salariul minim lunar oferit în Statele Unite. “Prefer să trăiesc sărac”, povesteşte Norris. “Atunci când nu ai presiunea banilor, e mai uşor să te concentrezi pe muncă.”

    Ziua sa începe cu prepararea micului dejun la o plită portabilă, atunci când are la dispoziţie ingredientele necesare. Când îi lipseşte ceva, intră în magazinul aflat la doar câţiva metri distanţă. Urmează exerciţiile de dimineaţă şi apoi plecarea către stadion. Un ultim lucru pe care îl face, înainte de antrenament, este să ia un topor pentru a-şi “tunde” barba. Nu foloseşte lame de ras, pentru că nu le vede rostul.

    A cumpărat duba când era în liceu, după ce a semnat primul său contract de profesionist. De atunci, maşina este cel mai bun prieten al său. “Maşina asta îmi dă libertatea de care am nevoie”, spune tânărul atlet, citat de ESPN. “E un lucru precum Yin şi Yiang pentru mine”. Merge cu maşina peste tot, doarme în ea şi îşi face excursiile cu ea. Când ajunge la antrenament şi o parchează între maşinile de lux ale celorlalţi jucători, colegii îl îndeamnă să îşi cumpere ceva potrivit statutului său social. Pentru Morris însă, viaţa pe care o duce este exact viaţa pe care şi-o doreşte.

    Daniel Morris nu ştie cât va mai putea duce acest stil de viaţă, pentru că presiunea pusă de cluburile profesioniste este foarte mare. “Orice ar fi, voi continua să fiu un ambasador pentru promovarea lucrurilor de care îmi pasă”, spune Norris.