BusinessMagazin

Tag: contract

  • Povestea celui de-al treilea fondator al Apple. De ce a renunţat după doar 12 zile şi cât ar fi valorat azi partea lui din companie – VIDEO

    Wayne a lucrat cu Steve Jobs la Atari înainte ca cei trei să înfiinţeze Apple Computer pe 1 aprilie 1976. “M-am pus la computer şi am scris contractul, am făcut trei copii pe care toţi le-am semnat, apoi a doua zi m-am dus şi am înregistrat compania. 12 zile mai târziu mi-am scos numele de pe contract”, povesteşte Wayne pentru Business Insider.

    “Cred că Steve Jobs era puţin fascinat de mine la început deoarece eu aveam 40 si ceva de ani, aveam experienţă, în timp ce el avea doar 20 şi ceva”, spune el.

    Într-o zi Jobs a venit în biroul meu şi i-a povestit lui Wayne despre posibilitatea de a înfiinţa o companie cu Wozniak. “Avem o problemă minoră pe care vrem ca tu să o rezolvi”, i-a spus Jobs.

    Problema era că Wozniak ţinea foarte mult la circuitul dezvoltat de el şi a vrut să rezerve dreptul de a folosi circuitul şi în alte proiecte şi Jobs i-a spus că nu poate face asta. Wayne l-a convins pe Wozniak şi problema a dispărut.

    Jobs a revenit şi a spus “o să înfiinţăm o companie”. “El şi Wozniak deţineau 45% fiecare şi eu urma să deţin 10%”, spune Wayne. Azi 10% din acţiunile Apple valoreză 67 miliarde de dolari (3 feb 2017).

    Imediat după semnarea contractelor Jobs s-a dus la magazinul “The Byte” unde a vândut 50 sau 100 de computere. Apoi el a împrumutat 15,000 de dolari pentru a putea realiza computerele. “The Byte shop avea o reputaţie oribilă când era vorba de plata facturilor. Dacă nu ne plăteau noi cum recuperam 15,000 de dolari? Jobs şi Wozniak nu aveau niciun ban, pe când eu aveam o casă, o maşină, şi un cont în bancă. Dacă nu primeam banii, eu aveam probleme”, explică Wayne.

    “Dar nu ăsta a fost motivul principal pentru care am renunţat. Ştiam că stăteam în umbra a doi giganţi şi că nu o să am propriul meu proiect. Urma să mă ocup de documente, de lucruri care nu mă entuziasmau. Nu era viitorul pe care mi-l imaginam”, povesteşte el.

    Al treilea fondator al Apple spune că nu regretă decizia luată cu mult timp în urmă. “Nu sunt bogat, dar nici nu am făcut foamea. Consider că am avut parte de noroc în viaţă”

    Wayne a realizat şi primul logo al companiei.  

  • Ce poate păţi un salariat dacă nu respectă perioada de preaviz după ce demisionează

    Nicio persoana nu poate fi obligata sa munceasca intr-un anumit loc de munca sau sa lucreze intr-o anumita profesie, stabileste Codul muncii. In acelasi timp, munca fortata este interzisa. Astfel, salariatii sunt liberi sa demisioneze atunci cand se regasesc intr-o situatie profesionala care nu le (mai) convine. Dar, in acest caz, trebuie sa respecte o anumita perioada de preaviz, altfel risca amanarea momentului incetarii contractului de munca sau chiar sanctionarea disciplinara.

    Demisia este, practic, un act unilateral de vointa prin care salariatul comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca. Iar aceasta nu trebuie sa fie acceptata sau agreata de angajator.

    “Pentru a produce efecte, demisia nu trebuie acceptata sau agreata de angajator, acesta avand obligatia legala de a lua act de demisie si de a o inregistra in registrul de evidenta al documentelor. In cazul in care angajatorul refuza sa primeasca demisia salariatului, acesta are dreptul de a face dovada demisiei prin orice alt mijloc de proba (de exemplu, salariatul ar putea sa-si inainteze demisia prin posta sau chiar prin e-mail)”, a explicat, la solicitarea AvocatNet.ro, Mihai Anghel, avocat senior la Tuca Zbarcea si Asociatii.

    Totusi, chiar daca salariatul are libertatea de a demisiona, acesta nu poate sa-si sisteze activitatea odata cu notificarea in scris referitoare la incetarea contractului de munca. Potrivit Codului muncii, intr-o asemenea situatie, angajatul trebuie sa respecte o perioada de preaviz.

    “Singura conditie impusa de lege salariatului care demisioneaza este aceea de a acorda angajatorului un termen de preaviz, care nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare in cazul salariatilor cu functii de executie, respectiv 45 de zile lucratoare in cazul salariatilor cu functii de conducere”, a precizat Mihai Anghel.

    In timpul perioadei de preaviz, ambele parti trebuie sa respecte in continuare ce si-au asumat prin incheierea contractului individual de munca. Asta inseamna ca salariatul trebuie sa-si continue activitatea, iar angajatorul trebuie sa-l remunereze in mod corespunzator. Daca angajatul decide sa nu mai vina la serviciu, acest lucru poate duce la amanarea efectiva a datei de la care va inceta contractul.

    “Potrivit Codului muncii, «pe durata preavizului, contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele». Prin urmare, pe durata preavizului, salariatul are obligatia de a continua sa-si desfasoare activitatea potrivit contractului individual de munca si fisei de post aferente si de a respecta normele de disciplina aplicabile in cadrul angajatorului si instructiunile de lucru primite. Nerespectarea de catre angajat a termenului de preaviz, fara a avea motive intemeiate, ar echivala cu absentarea nemotivata de la locul de munca. Conform Codului muncii, in situatia in care salariatul absenteaza nemotivat, contractul individual de munca ar putea fi suspendat in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum şi prin regulamentul intern. Suspendarea contractului de munca atrage dupa sine si suspendarea termenului de preaviz, ceea ce inseamna ca momentul incetarii contractului de munca se va amana corespunzator”, a subliniat avocatul.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Ce poate păţi un salariat dacă nu respectă perioada de preaviz după ce demisionează

    Nicio persoana nu poate fi obligata sa munceasca intr-un anumit loc de munca sau sa lucreze intr-o anumita profesie, stabileste Codul muncii. In acelasi timp, munca fortata este interzisa. Astfel, salariatii sunt liberi sa demisioneze atunci cand se regasesc intr-o situatie profesionala care nu le (mai) convine. Dar, in acest caz, trebuie sa respecte o anumita perioada de preaviz, altfel risca amanarea momentului incetarii contractului de munca sau chiar sanctionarea disciplinara.

    Demisia este, practic, un act unilateral de vointa prin care salariatul comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca. Iar aceasta nu trebuie sa fie acceptata sau agreata de angajator.

    “Pentru a produce efecte, demisia nu trebuie acceptata sau agreata de angajator, acesta avand obligatia legala de a lua act de demisie si de a o inregistra in registrul de evidenta al documentelor. In cazul in care angajatorul refuza sa primeasca demisia salariatului, acesta are dreptul de a face dovada demisiei prin orice alt mijloc de proba (de exemplu, salariatul ar putea sa-si inainteze demisia prin posta sau chiar prin e-mail)”, a explicat, la solicitarea AvocatNet.ro, Mihai Anghel, avocat senior la Tuca Zbarcea si Asociatii.

    Totusi, chiar daca salariatul are libertatea de a demisiona, acesta nu poate sa-si sisteze activitatea odata cu notificarea in scris referitoare la incetarea contractului de munca. Potrivit Codului muncii, intr-o asemenea situatie, angajatul trebuie sa respecte o perioada de preaviz.

    “Singura conditie impusa de lege salariatului care demisioneaza este aceea de a acorda angajatorului un termen de preaviz, care nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare in cazul salariatilor cu functii de executie, respectiv 45 de zile lucratoare in cazul salariatilor cu functii de conducere”, a precizat Mihai Anghel.

    In timpul perioadei de preaviz, ambele parti trebuie sa respecte in continuare ce si-au asumat prin incheierea contractului individual de munca. Asta inseamna ca salariatul trebuie sa-si continue activitatea, iar angajatorul trebuie sa-l remunereze in mod corespunzator. Daca angajatul decide sa nu mai vina la serviciu, acest lucru poate duce la amanarea efectiva a datei de la care va inceta contractul.

    “Potrivit Codului muncii, «pe durata preavizului, contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele». Prin urmare, pe durata preavizului, salariatul are obligatia de a continua sa-si desfasoare activitatea potrivit contractului individual de munca si fisei de post aferente si de a respecta normele de disciplina aplicabile in cadrul angajatorului si instructiunile de lucru primite. Nerespectarea de catre angajat a termenului de preaviz, fara a avea motive intemeiate, ar echivala cu absentarea nemotivata de la locul de munca. Conform Codului muncii, in situatia in care salariatul absenteaza nemotivat, contractul individual de munca ar putea fi suspendat in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum şi prin regulamentul intern. Suspendarea contractului de munca atrage dupa sine si suspendarea termenului de preaviz, ceea ce inseamna ca momentul incetarii contractului de munca se va amana corespunzator”, a subliniat avocatul.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Ce poate păţi un salariat dacă nu respectă perioada de preaviz după ce demisionează

    Nicio persoana nu poate fi obligata sa munceasca intr-un anumit loc de munca sau sa lucreze intr-o anumita profesie, stabileste Codul muncii. In acelasi timp, munca fortata este interzisa. Astfel, salariatii sunt liberi sa demisioneze atunci cand se regasesc intr-o situatie profesionala care nu le (mai) convine. Dar, in acest caz, trebuie sa respecte o anumita perioada de preaviz, altfel risca amanarea momentului incetarii contractului de munca sau chiar sanctionarea disciplinara.

    Demisia este, practic, un act unilateral de vointa prin care salariatul comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca. Iar aceasta nu trebuie sa fie acceptata sau agreata de angajator.

    “Pentru a produce efecte, demisia nu trebuie acceptata sau agreata de angajator, acesta avand obligatia legala de a lua act de demisie si de a o inregistra in registrul de evidenta al documentelor. In cazul in care angajatorul refuza sa primeasca demisia salariatului, acesta are dreptul de a face dovada demisiei prin orice alt mijloc de proba (de exemplu, salariatul ar putea sa-si inainteze demisia prin posta sau chiar prin e-mail)”, a explicat, la solicitarea AvocatNet.ro, Mihai Anghel, avocat senior la Tuca Zbarcea si Asociatii.

    Totusi, chiar daca salariatul are libertatea de a demisiona, acesta nu poate sa-si sisteze activitatea odata cu notificarea in scris referitoare la incetarea contractului de munca. Potrivit Codului muncii, intr-o asemenea situatie, angajatul trebuie sa respecte o perioada de preaviz.

    “Singura conditie impusa de lege salariatului care demisioneaza este aceea de a acorda angajatorului un termen de preaviz, care nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare in cazul salariatilor cu functii de executie, respectiv 45 de zile lucratoare in cazul salariatilor cu functii de conducere”, a precizat Mihai Anghel.

    In timpul perioadei de preaviz, ambele parti trebuie sa respecte in continuare ce si-au asumat prin incheierea contractului individual de munca. Asta inseamna ca salariatul trebuie sa-si continue activitatea, iar angajatorul trebuie sa-l remunereze in mod corespunzator. Daca angajatul decide sa nu mai vina la serviciu, acest lucru poate duce la amanarea efectiva a datei de la care va inceta contractul.

    “Potrivit Codului muncii, «pe durata preavizului, contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele». Prin urmare, pe durata preavizului, salariatul are obligatia de a continua sa-si desfasoare activitatea potrivit contractului individual de munca si fisei de post aferente si de a respecta normele de disciplina aplicabile in cadrul angajatorului si instructiunile de lucru primite. Nerespectarea de catre angajat a termenului de preaviz, fara a avea motive intemeiate, ar echivala cu absentarea nemotivata de la locul de munca. Conform Codului muncii, in situatia in care salariatul absenteaza nemotivat, contractul individual de munca ar putea fi suspendat in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum şi prin regulamentul intern. Suspendarea contractului de munca atrage dupa sine si suspendarea termenului de preaviz, ceea ce inseamna ca momentul incetarii contractului de munca se va amana corespunzator”, a subliniat avocatul.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Staţie de tratare mecano-biologică a deşeurilor în valoare de 60 mil. lei, la Ploieşti

    O staţie de tratare mecano-biologică a deşeurilor biodegradabile va fi construită, în următorul an şi jumătate, la Ploieşti, valoarea investiţia depăşind 60 de milioane de lei. Un alt contract privind această investiţie a fost reziliat în 2015, dar finanţarea europeană nu s-a pierdut.

    Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, de Consiliului Judeţean Prahova, această instituţie a semnat, în aceeaşi zi, cu SC Strabag SRL contractul de proiectare şi execuţie a lucrărilor care are ca obiect construirea staţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cronică TV: The Grand Tour

    Astea fiind spuse, pentru cei care nu ştiu încă despre ce e vorba, The Grand Tour este noul serial produs de Amazon; îi are ca personaje principale de Jeremy Clarkson, Richard Hammond şi James May – adică echipa din spatele Top Gear. Fostul Top Gear, aş menţiona, pentru că noua formulă a celor de la BBC este o jignire la adresa celor ca mine. Despre asta însă am mai scris.

    The Grand Tour este, aşa cum bine scria cineva pe Facebook, un „Top Gear pe steroizi”; bugetul uriaş pe care cei de la Amazon l-au pregătit celor 36 de episoade (un contract destul de bun, aş zice), de peste 190 de milioane de euro, arată încrederea pe care Jeff Bezos şi-o pune în cei trei britanici. The Grand Tour nu este doar cea mai costisitoare producţie din istoria Amazon, este una dintre cele mai scumpe emisiuni britanice din istorie.

    În primă fază, pariul pare să fi fost unul câştigător: în ziua în care a fost lansat, primul episod al The Grand Tour a atras de trei ori mai mulţi telespectatori decât The Man in The High Castle, serialul produs de Amazon care deţinea anterior recordul.

    Şi ajungem la întrebarea de un milion de dolari: îşi merită The Grand Tour banii?

    Absolut. Serialul a preluat părţile bune din Top Gear – de fapt le-a copiat, dar având în vedere că producătorul executiv al noului serial e acelaşi care gândise structura show‑ului de pe BBC, era de aşteptat ca asta să se întâmple – şi a abandonat ceea ce nu mai prindea la public. Au rămas în continuare review-urile de maşini pe care nimeni nu are bani să le cumpere, segmentul de „News” (redenumit aici „Conversation Street”) şi, evident, provocările. Şi aici se vede, de fapt, cum cheltuie Clarkson, Hammond şi May peste 5 milioane de euro pe episod.

    Multe dintre scenele din The Grand Tour par mai bune decât cele din filmele de acţiune – nu vorbesc, desigur, despre Mission: Impossible sau seria Bourne. Dar un film cu Steven Seagal? Aş prefera show-ul lui Clarkson.

    Mai merită amintit faptul că The Grand Tour nu mai are un studio propriu, ci mai degrabă un cort pe care protagoniştii îl cară după ei prin diferite părţi ale lumii. Primul episod a fost filmat în California, al doilea în Africa de Sud, apoi în Marea Britanie şi aşa mai departe. E o notă interesantă, pentru că fiecare episod începe cu două-trei glume despre localnici sau problemele lor.

    În concluzie, Amazon a făcut o afacere bună. Atât de bună, de fapt, încât nu m-ar mira să apară în curând informaţii despre prelungirea contractului dincolo de cele 36 de episoade.

    NOTA: 9/10

  • AFI Europe închiriază 5.200 mp brandului Peek&Cloppenburg în AFI Cotroceni

    În 2017, AFI Cotroceni va finaliza lucrările de expansiune, prin care va adăuga suprafeţei închiriabile 6.800 de mp, ajungând astfel la o suprafaţă totală de aproximativ 90.000 mp. De asemenea, centrul comercial realizează lucrări de extindere şi în zona parcării. După finalizarea acestora, în luna mai, parcarea AFI Cotroceni va ajunge la un număr de aproximativ 3.000 de locuri.

    „Ne bucurăm să anunţăm deschiderea Peek&Cloppenburg, o ancoră importantă în zona brandurilor de fashion premium pe care le găzduim în centrul nostru comercial. Este un pas semnificativ pentru noi, ce se încadrează în extinderea cu 6.800 de metri pătraţi a  mallului”, a declarat Sorin Scîntei, General Manager AFI Cotroceni. 

    Peek&Cloppenburg este unul dintre cei mai cunoscuţi retaileri de fashion, cu o reţea de peste 100 de magazine, prezent în 15 ţări. Brandul european are o tradiţie de peste un secol pe piaţă şi comercializează produse pentru bărbaţi şi femei.

    În 2016, AFI Cotroceni a avut un venit operaţional net de peste 25 milioane de euro în primele 9 luni, rezultate mai mari cu 10% faţă de cele înregistrate în aceeaşi perioadă din 2015. Centrul comercial a fost evaluat, la 30 septembrie 2016, la 467 de milioane de euro, o creştere de 7,6% în comparaţie cu 2015. În plus, numărul vizitatorilor din mall a crescut cu 5,5%, în primele nouă luni, cu o rată de ocupare a centrului comercial de 99%.  

  • Pariu străin pe ingineria românească

    Cu o investiţie de circa 20.000 de euro, un turc şi un sud-african au pus bazele unei companii de inginerie şi management de proiect în România, în urmă cu aproape un deceniu. Compania românească Blue Projects, cu o cifră de afaceri care a ajuns anul trecut la circa 10 milioane de euro, are birouri permanente în Polonia, Rusia şi Belgia, aflându‑se în proces de extindere. Blue Projects ţinţeşte o cifră de afaceri de zece ori mai mare în următorii zece ani.

    În 2015 Blue Projects a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 6 milioane de euro, iar Umut Demircan, unul dintre cei doi fondatori ai firmei, evaluează că afacerile au depăşit pragul de 10 milioane de euro anul trecut. Planurile pentru 2017 vizează dublarea afacerilor, prin contribuţia noilor filiale. Astfel, la zece ani distanţă de la înfiinţarea firmei, încasările ar putea ajunge la 20 de milioane de euro.

    Povestea Blue Projects a început în 2007, când cei doi parteneri ai firmei lucrau într-un proiect industrial extins pe un teren dezafectat, în cadrul unei companii internaţionale de inginerie şi management de proiect. „Atunci l-am cunoscut şi pe Neal Barber, asociatul meu actual de afaceri”, spune Umut Demircan. Reuşind să transforme în victorie un proiect care prevestea un eşec (o poveste care implică ideea de a înlocui o macara cu un elicopter), clientul de la momentul respectiv le-a sugerat ideea de a-şi înfiinţa propria companie de inginerie şi management de proiect, moment în care a s-a încolţit ideea unui nou business.

    Umut Demircan venise, pentru prima dată în România, în 2003, în interes de serviciu. Ulterior, a lucrat în cadrul mai multor proiecte pe plan local, lucru care i-a permis să ia contact cu mediul de afaceri. „În timpul petrecut în România am fost impresionat de calitatea educaţiei în inginerie şi existenţa unui număr mare de ingineri foarte talentaţi aici, dar, de asemenea, am observat că, din păcate, calităţile managerilor de proiect erau într-un fel inferioare capitalului uman din ţară”, spune antreprenorul turc. Aşa că i-a venit ideea să înfiinţeze o companie, împreună cu asociatul său; „Mărturisesc că atunci când am înfiinţat Blue Projects nu eram într-o formă financiară extraordinară, pentru că tocmai finalizam rambursarea creditelor mele pentru masterat. Costurile noastre iniţiale de investiţii au fost finanţate printr‑un avans primit din prima noastră comandă, respectiv 20.000 euro”, declară Demircan.

    Primul contract local a fost cu SABMiller, pentru berăria Ursus din Buzău, un proiect despre a cărui valoare spune că a fost de mai multe milioane de euro; contractul a vizat extinderea şi modernizarea facilităţilor de producţie şi instalarea de echipamente pentru producerea unor noi tipuri de bere, precum Redd’s şi Ursus fără alcool. În cadrul acestuia, Blue Projects a livrat servicii de management de proiectare, managementul construcţiilor, managementul costurilor, al siguranţei şi securităţii în muncă şi management de proiect.

    În prezent, în cadrul birourilor Blue Projects din Bucureşti şi Cluj, care au peste 130 experţi, compania a dezvoltat un pachet complex de servicii de consultanţă şi proiectare, care să acopere un proiect de construcţii pe toată durata sa de execuţie, înglobând toate disciplinele specializate aferente. În timp, compania s-a dezvoltat pe plan global şi are birouri permanente în Polonia, Rusia şi Belgia, pe lângă cel din România, unde se află sediul central, dar este activă şi în Republica Cehă, Canada, SUA.

  • Cătălin Homor, şeful Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, a fost revocat din funcţie

    Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) s-a reunit la solicitarea Adunării Generale a Acţionarilor pentru a analiza activitatea şi realizarea obiectivelor contractului de mandat al Directorului General Cătălin Homor. În cadrul şedinţei, membrii CA au decis revocarea acestuia din funcţie.

    „În cadrul şedinţei, membrii Consiliului de Administraţie au constatat deficienţe de gestionare a activităţilor CNAIR din ultima perioadă şi au decis revocarea din funcţie a directorului general, Cătălin Homor”, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Ministerul Transporturilor.

    Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a dispus Corpului de Control să efectueze la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) o verificare a existenţei mijloacelor şi materialelor necesare deszăpezirii (utilaje speciale şi starea de funcţionare a acestora, stocuri de material antiderapant şi combustibil), a situaţiei contractelor cu societăţi private pentru deszăpezire şi a modului de fundamentare a ordinului privind utilizarea nisipului la deszăpezire.

    „În data de 10 ianuarie 2017, Consiliul de Administraţie al CNAIR s-a reunit la solicitarea Adunării Generale a Acţionarilor pentru a analiza activitatea şi realizarea obiectivelor contractului de mandat al directorului general Cătălin Homor”, se mai arată în comunicat.

  • Noul document pe care toţi şoferii vor trebui să îl aibă asupra lor începând de vineri

    Noul cadru legal al asigurării obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) prevede înlocuirea documentului cu care se poate face dovada încheierii acesteia. Astfel, modelul actului ce atestă existenţa asigurării RCA va fi schimbat efectiv începând cu data de 23 decembrie.

    Asigurarea RCA este reglementată, începând din data de 19 septembrie, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2016. Acest act normativ prevede, printre altele, înlocuirea poliţei de asigurare RCA cu contractul RCA.
    Concret, modelul noului document cu care se va face dovada încheierii asigurării RCA este inclus în Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) nr. 39/2016, ce va intra în vigoare vinery. Asta înseamnă că poliţa RCA mai poate fi emisă până joi, iar apoi va trebui folosit, la încheierea asigurării obligatorii, contractul RCA.

    în principiu, contractul RCA va conţine cam aceleaşi informaţii ce se regăsesc în prezent în poliţa RCA, doar că diferă formatul în care sunt prezentate acestea. Mai exact, contractul RCA, al cărui model este anexat articolului de faţă, va conţine:

    • numărul şi data încheierii;
    • părţile contractului;
    • perioada de valabilitate;
    • limitele maxime de răspundere stabilite de către asigurătorul RCA;
    • prima de asigurare;
    • numărul ratelor şi scadenţa acestora;
    • intermediarul, dacă este cazul;
    • clasa bonus-malus;
    • numărul de înmatriculare/înregistrare al vehiculului;
    • numărul de identificare al vehiculului;
    • statele în care acest document are valabilitate.

    Bine de ştiut este că poliţele RCA emise până la data de 22 decembrie îşi vor păstra valabilitatea, chiar dacă din 23 decembrie va fi folosit contractul RCA. Cu alte cuvinte, persoanele care deţin acum o poliţă RCA nu vor fi nevoite să o preschimbe în contract RCA.