BusinessMagazin

Tag: consultanta

  • Tânăra de 33 de ani care decide cine se angajează la Xerox: “Orice discuţie este o experienţă de învăţare”

    Manuela Son are o experienţă de zece ani în domeniul resurselor umane dar şi în consultanţă şi recrutare în domenii variate (FMCG, IT, telecom, outsourcing sau farma). Manuela Son spune că timpul petrecut în zona de consultanţă şi ca sales consulting i-a oferit „o perspectivă amplă asupra pieţei de muncă din România, a culturilor organizaţionale foarte diferite şi a cerinţelor schimbătoare ale clienţilor“.

    În prezent ocupă poziţia de HR director la Xerox (Central Eastern Distribution Group) şi Learning and Development Middle East & Africa, unde spune că cea mai mare provocare este legată de motivarea şi păstrarea angajaţilor-cheie. În ciuda schimbărilor de structură, „aici intervine creativitatea şi experienţa omului de HR, care în baza unei diagnoze organizaţionale corecte poate să ţintească sursa problemei“. Iar responsabilitatea sa pe partea de Learning & Development spune că a ajutat-o să vadă cu alţi ochi „analiza nevoilor de training şi să înţeleg care este gap-ul real“.

    Consideră că reuşita în carieră „constă în mixarea unui rol regional cu unul local şi, mai ales, în capacitatea de a prioritiza şi de a înţelege stilurile diferite de management“, dar şi „faptul că am putut să am o traiectorie profesională ascendentă timp de zece ani şi să deţin un rol principal în echipa de management“. Despre planurile pe termen lung spune că nu mai sunt fezabile în lumea dinamică în care trăim şi că „mai productiv ar fi să ne folosim resursele şi să valorificăm oportunităţile care ni se oferă“.

    „Consider că orice interacţiune, discuţie este o experienţă de învăţare, depinde doar de agilitatea noastră de a conştientiza asta şi de a vedea partea plină a paharului“, spune adaugă ea. Manuela Son a absolvit Facultatea de Psihologie din cadrul Universităţii din Bucureşti şi un master de Resurse Umane şi Comunicare.

  • KPMG numeşte un nou partener în România şi doi directori

    KPMG a numit pe 1 octombrie un nou partener la biroul din România, René Schӧb, specializat pe consultanţă fiscală, iar Tracey Walker, specialistă în combaterea mitei şi a corupţiei, şi Ionuţ Măstăcăneanu au fost promovaţi în poziţia de director.

    René Schӧb, noul partener pe zona de Consultanţă Fiscală, are o experienţă de peste 17 ani, dintre care ultimii nouă în calitate de Managing Partner în cadrul altor companii internaţionale de consultanţă în România. El este specializat în asistenţa integrată a clienţilor, cu accent pe companii mari şi mijlocii deţinute de investitori privaţi.

    Unul dintre obiectivele lui René Schӧbîn noua lui poziţie va fi să conducă şi să dezvolte un birou specializat în oferirea de servicii KPMG pentru clienţii vorbitori de limba germană („KPMG German desk”).

    “Prezenţa investitorilor vorbitori de limbă germană în România s-a dezvoltat semnificativ şi sunt încântat să pot contribui la consilierea clienţilor în diverse domenii ale serviciilor KPMG. Consider că o înţelegere profundă a cadrului de reglementare al companiilor străine de către biroul german al KPMG este foarte importantă pentru a putea oferi asistenţă clienţilor noştri”, a spus noul partener.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Depanero a anunţăt că a depăşit 1 milion de clienţi

    Depanero a depăşit 1 milion de clienţi care au beneficiat de servicii de consultanţă şi reparaţii pentru produse defecte. Compania estimează că va trece de 1,1 milioane de clienţi până la finalul anului.

    Depanero are în portofoliu 62 de branduri şi oferă lunar servicii de consultanţă şi reparaţii pentru o medie de 30.000 de clienţi .De la începutul anului, compania a adăugat 15 branduri noi în portofoliu.

    „Avem în permanenţă discuţii cu nume importante din piaţă şi cu branduri care acum intră în România pentru a extinde baza de clienţi, însă numărul acestora nu reprezintă un target în sine. Important este să construim un portofoliu cât mai cuprinzător, astfel încât să le oferim clienţilor siguranţa că Depanero are expertiza să le ofere cele mai bune servicii”, declară Cristina Crangus, director comercial Depanero.

    „Pentru 9 din 10 români din mediul urban, timpul de remediere a defecţunilor este principalul argument în alegerea service-ului. De aceea am investit continuu în eficientizarea acestui indicator, prin extinderea echipei şi specializarea tehnicienilor”, spune Adrian Antohi, director general Depanero.

    Pentru a susţine activitatea în teren a tehnicienilor care oferă servicii la domiciliu destinate reparaţiilor echipamentelor electrocasnice mari, Depanero operează propria flotă auto de peste 50 de autovehicule, în sistem de leasing operaţional.
    „Suntem singura companie de service cu prezenţă naţională şi angajaţi în fiecare judeţ, iar flota de maşini este folosită deechipele care asigură intervenţii la domiciliile clienţilor”, declară Irina Mincinopschi, director general adjunct Depanero.

    Pe lângă cei 50 de tehnicieni de teren, Depanero mai arepeste 100 de tehnicieni care lucrează în sediul central din Bucureşti, precum şi o echipă de customer care formată din 50 de persoane, incluzând angajaţii din call center.În total, Depanero are aproximativ 300 de angajaţi.
     

  • Cine sunt cei mai puternici antreprenori din regiune. Dedeman, în top 50

    Croatul Ivica Todoric, 65 de ani, este cel mai puternic antreprenor din Europa Centrală şi de Est, un top dominat însă de antreprenorii polonezi în care România este prezentă cu numai două companii: Dedeman şi Tinmar, arată datele centralizate de ZF  pornind de la ediţia de anul aceasta a TOP 500 Deloitte.

    „În România antreprenoriatul şi iniţiativa privată au fost complet sufocate, iar ca reformă, s-a putut observa o stagnare comparativ cu alte ţări precum Croaţia sau Polonia care au trecut prin reforme rapide. Companiile din aceste ţări au avut condiţii mai bune de creştere şi o maturizare mai rapidă, lucru care nu s-a aplicat companiilor din România“, spune Lars Wiechen, partener coordonator servicii de consultanţă financiară Deloitte România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine sunt cei mai puternici antreprenori din regiune. Dedeman, în top 50

    Croatul Ivica Todoric, 65 de ani, este cel mai puternic antreprenor din Europa Centrală şi de Est, un top dominat însă de antreprenorii polonezi în care România este prezentă cu numai două companii: Dedeman şi Tinmar, arată datele centralizate de ZF  pornind de la ediţia de anul aceasta a TOP 500 Deloitte.

    „În România antreprenoriatul şi iniţiativa privată au fost complet sufocate, iar ca reformă, s-a putut observa o stagnare comparativ cu alte ţări precum Croaţia sau Polonia care au trecut prin reforme rapide. Companiile din aceste ţări au avut condiţii mai bune de creştere şi o maturizare mai rapidă, lucru care nu s-a aplicat companiilor din România“, spune Lars Wiechen, partener coordonator servicii de consultanţă financiară Deloitte România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Preţurile apartamentelor s-au stabilizat în august, dar continuă să fie peste 2015

    Preţul mediu al apartamentelor vechi cu trei camere din Bucureşti a ajuns la 79.300 de euro în luna august, în creştere atât faţă de luna anterioară, cât şi faţă de august 2015, arată Indexul Imobiliar al ZF realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic. Ca medie, luna trecută preţurile apartamentelor vechi cu trei camere au crescut cu 250 de euro comparativ cu luna iulie, creştere care însă nu a atins nivelul din iunie, cel mai mare din acest an. Procentual creşterea este de 0,3%, ceea ce practic înseamnă o stagnare. Indexul a fost realizat pe baza anunţurilor eligibile publicate în trei ediţii ale Anunţului Telefonic, cu 1.570 de anunţuri publicate cu aproximativ 180 luate în calcul.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Filipescu Vişa se alătură Deloitte, consolidând echipa de consultanţă în fuziuni şi achiziţii

    Deloitte România continuă investiţiile în practica sa de consultanţă financiară prin unirea echipei de consultanţă în fuziuni şi achiziţii cu una din cele mai cunoscute şi experimentate firme independente de consultanţă de pe piaţa românească, Filipescu Vişa. Prin alăturarea celor două echipe clienţii vor beneficia de servicii complete de consultanţă, iar competenţele în materie de consultanţă ale firmei se vor consolida. Ioana Filipescu va coordona departamentul de pe poziţia de partener, iar Florin Vişa se alătură ca director.

    Deloitte a fost oferit recent consultanţă în tranzacţii remarcabile cum ar fi  vânzarea de către grupul german REWE a 86 de supermarketuri Billa România către Carrefour sau vânzarea de către GoodMills România a lanţurilor de magazine Belforno către management, precum şi consultanţă acordată Bog’Art în obţinerea unei finanţări de 10 milioane euro numerar şi 10 milioane euro disponibili pentru scrisori de garanţie. Echipa de consultanţă financiară a Deloitte numără peste 40 de profesionişti specializaţi în evaluarea şi modelarea afacerilor, fuziuni şi achiziţii, finanţe corporative, servicii de suport în tranzacţii şi investigarea fraudelor.

    În ultimii ani, Filipescu Vişa a fost implicată în numeroase tranzacţii de impact cum ar fi consultanţă acordată fondului de investiţii Advent International la vânzarea Ceramica Iaşi, în 2014, sau consultanţă acordată acţionarilor Real Estate Services Group (RESG) cu privire la vânzarea subsidiarei bulgare, în 2015, precum şi la vânzarea pachetului majoritar deţinut la RESG Romania către compania franceză Samsic în 2016. Totodată, firma a oferit consultanţă acţionarilor Ana Imep cu privire la vânzarea companiei către Nidec, în 2016.
     

  • Companiile trebuie să se adapteze la noua generaţie sau invers?

    Mihai Băjan, de la Stein & Partners, una dintre cele mai cunoscute companii de executive search, spune că noua generaţie consideră că „totul li se cuvine“ şi de aici încep discuţiile. Se plictisesc foarte repede, schimbă joburile des, întârzie la întâlniri, vor un program flexibil de muncă, sau, mai mult decât atât, vor să-şi facă singuri programul, sunt mai sensibili, adică şefii nu le pot spune: „Fă aşa, că aşa trebuie“ sau vor să fie promovaţi repede.

    La polul opus, dacă ar fi să luăm lucrurile pozitive ale noii generaţii, sunt mai adaptabili, sunt deschişi să încerce lucruri noi (generaţiile anterioare au o rezistenţă mai mare la schimbare), au crescut cu tableta şi telefonul de gât, ceea ce îi face să adopte imediat orice schimbare de tehnologie, adaugă Mihai Băjan.

    Noua generaţie a intrat şi intră pe piaţa forţei de muncă. Întrebarea este: ce fac companiile, se adaptează la programul noii generaţii sau invers? Firmele care au proiecte de investiţii sunt obligate să intre în piaţă şi să recruteze ceea ce găsesc, mai ales dacă au nevoie de sute sau mii de oameni. Directorii de HR mai vechi îşi pun mâinile în cap: cum se pot prezenta în faţa managerilor din companie sau în faţa CEO-ului cu angajaţi care întârzie, care îşi fac singuri programul, care cer majorări de salariu peste noapte şi care vor să fie promovaţi „ieri“?

    Multinaţionalele de pe piaţa românească, cu experienţă mai mare şi care sunt pregătite pentru schimbările sociale şi de comportament, s-au adaptat mult mai repede noilor cerinţe ale generaţiei Y: au inventat denumiri de poziţii, astfel încât să dea iluzia unei promovări (în multinaţionale, de cele mai multe ori, promovările sunt laterale, adică nu sunt deloc, în realitate), schimbă mediul de lucru, introduc culoare şi open space (pentru a da iluzia că biroul şefilor este deschis tot timpul pentru orice fel de problemă), fac programul flexibil, dar te monitorizează când intri şi ieşi şi cât timp eşti prezent, te obligă să termini ce ai de făcut până la ora 18:00 sau 19:00. Mai mult decât atât, abonamentele la sală, la teatru, la centrele medicale sunt un must şi nu costă prea mult dacă reprezintă un criteriu pentru un salariat în alegerea unei companii.

    Firmele româneşti au rămas mult în urmă în ceea ce priveşte noile tendinţe pe piaţa resurselor umane. Antreprenorii, proprietarii şi directorii fac comparaţie cu anii ’90, când pentru un tânăr a găsi un job era o mare realizare, indiferent care era postul. Primii antreprenori au fost ei, directorii de HR, şi bineînţeles primii angajaţi erau cei din familie şi prietenii. Foarte mulţi au dus această organigramă mai mult de un deceniu fără a se adapta la schimbările din piaţă. Banii pentru politica de HR erau şi sunt tăiaţi primii când se punea problema reducerii de costuri. Organigramele au rămas inflexibile în ceea ce priveşte adaptarea la cerinţele de promovare rapidă a noii generaţii. Nu au avut inteligenţa să facă o organigramă orizontală, ca multinaţionalele, pentru a da unui angajat iluzia că a fost promovat pentru realizările aduse, astfel încât să îl ţină în companie. Proprietarii nu au investit în promovarea brandului de companie pentru a câştiga teren în mintea noii generaţii, considerând acest lucru inutil. Acum, aceste companii se confruntă cu o lipsă de angajaţi talentaţi şi determinaţi, care au fost „furaţi“ de multinaţionale, care au investit în imaginea lor şi în ceea ce oferă celor care aleg să lucreze pentru ele.

    Conform unor studii, companiile româneşti oferă de multe ori un salariu mai mare decât multinaţionalele, dar nu reuşesc să atragă cei mai buni oameni din cauza imaginii, din cauza sediilor cenuşii şi compartimentate, ca în anii ’90.

    Mai inteligente, multinaţionalele au majorat salariile de intrare, pentru a se diferenţia de companiile româneşti, care oferă salarii mai bune la nivel de middle management sau chiar de top, dar salariul de intrare constituie, în acest moment, un reper extrem de important pentru noua generaţie, cu toate că încă nu produc de aceşti bani.

    Fără să modifice foarte mult în realitate organigramele, dar cu o adaptare la noua generaţie din punctul de vedere al formei de prezentare, al pachetelor de beneficii oferite, multinaţionalele au câştig de cauză în atragerea unor angajaţi mai buni în faţa firmelor româneşti.

    Dincolo de faptul că, pe măsură ce pieţele se consolidează, firmele româneşti pierd cotă de piaţă, acum antreprenorii pierd bătălia şi în atragerea talentelor umane, deşi, de multe ori, oferă mai multe beneficii, mai multe proiecte antreprenoriale, mai multe rezultate palpabile sau mai multe satisfacţii profesionale.

  • Bucureştenii, cei mai activi useri pe piaţa de turism online

    Turiştii români care aleg să îşi rezerve online călătoriile caută oferte la bilete de avion, pachete city break, rezervări de camere de hotel şi consultanţă turistică prin callcenter sau live chat, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă GfK România.

    Serviciul cel mai puţin căutat online este cel de închiriere de maşini. Cercetarea a urmărit să identifice diferite comportamente ale turiştilor din România, precum şi să compare agenţiile care îşi dispută piaţa locală de rezervări turistice online: Esky, Vola.ro, Tripsta, Paravion şi Flygo.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare venit obţinut de o persoană cu profesie liberă: 4,4 milioane de euro

    Aproape 620.000 de persoane fizice au obţinut în 2014 peste 8,2 miliarde lei sub formă de venituri din profesii libere, venituri comerciale, drepturi de proprietate intelectuală şi din cedarea folosinţei bunurilor, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), scrie ZF.

    Cel mai mare venit obţinut de o persoană fizică în 2014 a fost de 19,97 milioane de lei brut (circa 1,6 milioane de lei brut pe lună), obţinut în Bucureşti de o persoană cu profesie liberă, categorie în care intră avocaţii, auditorii financiari, consultanţii fiscali, contabilii, farmaciştii, medicii, notarii sau traducătorii.

    „Ca o persoană fizică să obţină 20 de milioane de lei, adică 4,4 milioane de euro, este foarte mult, există firme de avocatură care fac mai puţin de 250.000 de euro pe an. Orice PFA cu venituri de peste 100.000 de euro este automat plătitor de TVA, deci sigur persoanele fizice aflate în topul veniturilor din 2014 sunt mari plătitoare de taxe“, a explicat Valentina Saygo, Managing Partner în cadrul companiei de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

    Pe locul doi în topul celor mai mari venituri în 2014 se află un liber-profesionist din Timiş care a încasat 16,8 milioane de lei în 2014, urmat de o persoană fizică din Teleorman, care a încasat 15 milioane de lei din venituri comerciale.

    De altfel, 13 dintre cele mai mari 20 de venituri obţinute de persoane fizice în 2014 sunt venituri comerciale, în această categorie intrând veniturile din comerţ şi din prestări de servicii, altele decât cele din profesii libere.

    Şi veniturile persoanelor fizice autorizate din sectorul IT sunt venituri din activităţi independente care se încadrează în categoria veniturilor comerciale.

    „Este greu de spus ce tip de activităţi a desfăşurat persoana fizică ce a obţinut venituri de 20 de milioane de lei. Poate fi, de exemplu, un avocat sau un notar implicat în tranzacţii uriaşe, cum sunt cele de preluare a unui portofoliu de credite neperformante şi care au negociat un procent din valoarea tranzacţiei“, a explicat Andrei Caramitru, senior partner în cadrul firmei de consultanţă în management McKinsey.

    În total, dintre cele 620.000 de persoane fizice care au obţinut venituri non-salariale în 2014, cele mai multe au avut activităţi comerciale (peste 278.000 de contribuabili depunând la Fisc declaraţia 200 pentru categoria “venituri comerciale”).

    De asemenea, aproape 189.000 de contribuabili au avut venituri din drepturi de proprietate intelectuală (categorie în care intră veniturile din brevete de invenţii, drepturi de autor etc.), venituri din profesii libere (unde s-au înregistrat peste 111.000 de contribuabili) şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor (peste 41.000 de persoane fizice).