BusinessMagazin

Tag: comert

  • Ce au mai inventat IT-iştii români? De la platforme de comerţ electronic, până la recepţioneri digitali

    Primul invitat al ZF IT Generation a fost Mihail Gîrneţ, fondatorul Multinode Network, cel care a lansat proiectul BOB-Concierge. BOB-Concierge este un dispozitiv automatizat destinat complexurilor rezidenţiale care se foloseşte de tehnologia Internet of Things pentru a le oferi locatarilor acces la un mix de servicii (de la livrarea comenzilor online până la curăţătorie şi un minimagazin). Antreprenorul se află în prezent în discuţii pentru atragerea unei investiţii de 4 milioane de euro, care va fi utilizată pentru expansiunea reţelei de automate inteligente la 500 de unităţi pe durata anului viitor. „Proiectul final ar trebui să beneficieze de o investiţie de până la 200 de milioane de euro. Astăzi noi avem deschisă runda B de finanţare. Vrem să atragem şi investitori locali care ştiu piaţa. Dacă există investitori interesaţi, noi suntem în plin proces de a ridica 4 mil. euro. Avem deja oferta pe masă pentru 1 milion de la un investitor nou. Este vorba de cineva din zona Iaşiului, din zona de real estate“, a declarat Mihail Gîrneţ, managing director la Multinode Network, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Cea mai vizualizată emisiune de până acum a fost însă cea în care am vorbit cu fondatorul platformei Gomag, dezvoltată de compania SilkWeb din Baia Mare. Printre cele mai mari magazine online din portofoliul Gomag se numără Autohut.ro, Neakaisa.ro, Borealy.ro, Afisport.ro sau GeniusNutrition.ro. „Totul a început în 2005, când eu cu partenerul meu Aurelian Motica am înfiinţat o agenţie de web design. Am fost printre primii de altfel. Am crezut foarte mult într-un business online, aşa că în 2006 am reuşit să avem primul nostru magazin online. Am vândut uşi de interior şi uşi de exterior pentru un client. De-a lungul timpului însă am dezvoltat şi gestionat mai multe maga­zine online”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cosmin Dărăban, CEO-ul şi cofondatorul platformei de e-commerce Gomag. El a explicat cum a pornit dezvoltarea platformei pentru propriile nevoi, iar apoi, treptat, aceasta a fost îmbunătăţită în funcţie de cerinţele clienţilor în condiţiile în care SilkWeb oferea atunci soluţii per­sonalizate de comerţ electronic. Astfel, platforma de e-commerce a devenit o soluţie software de e-commerce de sine stătătoare vândută către clienţi.
    „Pentru a consolida businessul şi pentru a înţelege mai bine cum func­ţio­nează piaţa de profil şi cerinţele clien­ţilor am oferit soluţia dezvoltată în regim SaaS (software as a service).”
    Costul pentru utilizarea platformei Gomag porneşte de la circa un euro pe zi, cei care vor să pornească un magazin online având la dispoziţie pachetul de bază, al cărui tarif este de 27 euro/lună. Tariful pachetelor creşte în funcţie de numărul de produse comercializate, de numărul de aplicaţii integrate şi alte funcţii necesare unui magazin online, precum monede multiple sau conţinut tradus în mai multe limbi. În acest moment, platforma Gomag are integrate peste 100 de aplicaţii.
    „În prezent, toţi clienţii noştri sunt din România – 95% din Bucureşti –, însă o parte dintre ei vând şi în Europa. Avem şi site internaţional, dar şi site-uri spe­ci­fice adaptate pentru pieţele din Bul­garia, Polonia, Spania, Germania şi vom avea în curând şi pentru Republica Mol­dova şi Marea Britanie. Practic, site-ul este adaptat pentru limba de acolo, mo­neda de acolo şi pentru in­fra­struc­tura logistică”, a precizat Dărăban.
    El împreună cu partenerul său Aurelian Motica au dezvoltat busi­nessul Gomag din resurse proprii, fără finanţări sau împrumuturi de la bănci. În prezent, Gomag investeşte lunar circa 50.000 euro pentru dez­voltarea continuă a platformei de e-commerce.
    „Noi avem un ecosistem foarte bine format. Suntem legaţi la întreaga infrastructură de e-commerce din Ro­mâ­nia: furnizori de servicii, firme de curierat, procesatori de plăţi online, marketplace-uri ş.a.m.d. În plus, noi suntem o soluţie, nu doar o platformă de e-commerce: punem în legătură clientul cu furnizorul de servicii, cum ar fi partenerii specializaţi în marketing etc.”, a menţionat antreprenorul.
    În prezent, funcţionează foarte bine magazinele online care se specializează pe o anumită nişă de piaţă, iar dacă dedică timp reuşesc să fie profitabile.
    „Avem clienţi care au început cu 27 euro pe lună, au dedicat 2 ore pe zi businessului şi au reuşit să ajungă la 300 de comenzi pe lună”, a subliniat el.
    La finalul acestui an, compania SilkWeb care administrează Gomag va încheia cu afaceri de 750.000 euro, în creştere faţă de 2018, când veniturile s-au situat la circa 500.000 euro. Pentru 2020, planul este ca businessul să atingă pragul de un milion de euro cifră de afaceri şi să ajungă la un portofoliu de peste 1.500 magazine online.
    Compania din Baia Mare are în plan să se extindă şi în afara României, principalele pieţe vizate fiind Bulgaria, Republica Moldova, Polonia şi Marea Britanie. „Am făcut deja primii paşi spre extinderea în străinătate – Bulgaria şi Republica Moldova – încă de anul acesta. Avem parteneri acolo, iar platforma este pregătită aproape 100% pe specificul celor două pieţe”, a precizat Cosmin Dărăban. În prezent echipa Gomag numără în total 21 de persoane.

    Mai jos, regăsiţi primele 10 start-up-uri care şi-au spus povestea la ZF IT GENERATION, mai multe idei de business similare fiind prezentate pe platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    Industria IT din România s-a dezvoltat continuu începând cu anii 1990, iar în ultimii ani s-a creat o adevărată efervescenţă pe această piaţă: start-up-uri vândute către giganţi străini şi tot mai multe idei de afaceri bazate pe tehnologie care atrag finanţări ce pot fi numărate în sute de milioane de dolari. Ca atare, Ziarul Financiar, împreună cu Banca Transilvania şi Stratulat-Albulescu, vrea să descopere start-up-urile tech cu idei de produse sau servicii ce vor duce la dezvoltarea următoarei generaţii de milionari IT din România.

    Proiect: Bob-Concierge
    Ce face? Dispozitiv automatizat destinat complexurilor rezidenţiale care se foloseşte de tehnologii de tip Internet of Things pentru a le oferi locatarilor acces la un mix de servicii
    Finanţare necesară: 4 milioane euro
    Invitat: Mihail Gîrneţ, managing director la Multinode Network

    Proiect: Watto
    Ce face? Reţele naţionale de puncte de încărcare a maşinilor electrice
    Finanţare necesară: Câteva sute de mii de euro
    Invitat: Daniel Pintilie, CEO al Watto

    Proiect: Garderoba Infinită
    Ce face? Marketplace pentru comercializarea online a pieselor vestimentare premium pentru femei
    Finanţare necesară: Investiţie din partea lui Andrei Pitiş în iunie 2019
    Invitat: Adriana Ancuţa, cofon­da­toa­rea Garderobei Infinite

    Proiect: Gomag
    Ce face? Platformă pentru pentru facilitarea comerţului electronic
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 750.000 euro
    Invitat: Cosmin Dărăban, CEO-ul şi cofondatorul Gomag

    Proiect: Alter Bug Tracer
    Ce face? Platformă de testare automată, în cloud, a software-ului pentru a depista şi elimina erorile
    Finanţare necesară: 30.000 euro
    Evaluare start-up: 1 milion euro
    Invitat: Emanuel şi Alexian Vintilă (dreapta), director tehnic, respectiv director general ai Alter Bug Tracer 

    Proiect: ialoc.ro
    Ce face? Platformă online pentru rezervări la restaurante direct de pe PC sau dispozitive mobile
    Finanţare primită: 350.000 euro
    Invitat: Cosmin Măgureanu, CEO şi cofondator (stânga), şi Laurenţiu Clenci, business development officer, ialoc.ro

    Proiect: Agricloud
    Ce face? Soluţie de tip Internet of Things pentru îmbunătăţirea performanţei pentru culturile de viţă-de-vie
    Evaluare start-up: 1,5-2 milioane euro
    Invitat: Marcel Ionescu, fondator Agricloud

    Proiect: Bunnyshell
    Ce face? Tehnologii pentru managementul infrastructurii în cloud
    Finanţări primite: Aproape 1 milion euro
    Finanţare necesară: 5-10 milioane în a treia rundă de finanţare
    Evaluare start-up: 4,5 milioane euro
    Invitat: Alin Dobra, CEO-ul şi cofondatorul Bunnyshell

    Proiect: KFactory
    Ce face? Soluţie Internet of Things şi machine learning pentru zona de producţie
    Finanţare necesară: 250.000 euro
    Invitat: Vlad Cazan, cofondator al KFactory

    Proiect: Bright Spaces
    Ce face? Platformă digitală de leasing şi management al spaţiilor comerciale
    Finanţare primită: 185.000 euro
    Invitat: Bogdan Nicoară, CEO şi cofondator Bright Spaces

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi Stratulat-Albulescu are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României.

  • SUA, China şi Germania, cele mai mari câştigătoare de pe urma comerţului liber

    Cele trei ţări au beneficiat cel mai mult de pe urma statutului de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, relevă un nou raport menit să marcheze cea de-a 25a aniversare a organismului, potrivit Deutsche Welle. Veniturile combinate obţinute de acestea în doar un an s-au situat la 239 miliarde de dolari.

    Potrivit raportului realizat de Bertelsmann Foundation, SUA a obţinut venituri de 87 miliarde de dolari în 2016, China de 86 miliarde $, în timp ce Germania a câştigat aproximativ 66 miliarde de dolari.

    În timp ce statele membre ale OMC s-au bucurat de o creştere medie a exporturilor de 14% în perioada 1980-2016, exportuile către ţările din afara OMC au scăzut în medie cu 5,5%.

    “OMC este sistemul operaţional al economiei mondiale ce asigură zilnic circulaţia bunurilor şi serviciilor într-un mediu stabil, bazat pe reguli”, arată Christian Bluth, specialist în comerţ la Bertelsmann Stiftung.

    Raportul fundaţiei arată că ţările cu exporturi şi un sector manufacturier solide tind să beneficieze de pe urma apartenenţei la OMC, oferind exemplele Mexicului şi Coreei de Sud.

    Şi totuşi, organizaţia cu sediul la Geneva resimte presiuni fără precedent din partea Washingtonului.

    Şi alte ţări s-au plâns în legătură cu sistemul de soluţionare a disputelor comerciale al OMC.

    Criticii spun că soluţionarea cazurilor durează prea mult şi că agenţia nu dispune de mecanisme adecvate pentru a face faţă provocării constituite de neconvenţionalul amestec de capitalism şi control de stat din economia chineză.

    Bluth cere o “updatare urgentă” a organismului, avertizând în acelaşi timp ţările care ocolesc OMC şi urmăresc acorduri comerciale pur bilateral că riscă “pierderi enorme de prosperitate”.

     

     

  • Cum a reuşit un tânăr care a abandonat Harvard să construiască „noul Amazon”, cu un startup de 9 miliarde dolari

    Pentru mulţi antreprenori în devenire prestigiosul program de MBA de la Harvard este un pas decisiv în călătoria spre a deveni fndatorul propriului business de succes, însă un tânăr pe nume Bom Kim a decis că nu mai poate aştepta să finalizeze programul înainte de a porni în aventura sa de businessul, potrivit CNBC.

    După şase luni de MBA, Kim a abandonat Harvard. Acum, la mai puţin de un deceniu distanţă de la acel moment, Kim este miliardarul care a construit cel mai valoros startup din Coreea de Sud.

    „Am avut o convingere încă de când eram în facultate, şi-anume că am o fereastră foarte mică de timp pentru a construi cu adevărat ceva care să aibă impact”, spune Bom Kim.

    Kim este fondatorul şi CEO-ul Coupang, un gigant de comerţ online de 9 miliarde de dolari deja care a fost supranumit „Amazonul Coreei de Sud”.

    El a pus bazele businessului în Seoul în 2010, în încercarea de a profita de noile tehnologii de la începtul decesiunilui. Astăzi, baza de clienţi a platformei Coupang se ridică la aproape 25 milioane de utilizatori, adică jumătate din populaţia Coreei de Sud.

    Totuşi, Kim Bom, 41 ani, a declarat recent pentru CNBC că nu îşi doreşte să devină următorul Jeff Bezos.

    De fapt, modelul de business s-a schimbat extrem de mult după ce la finalul deceniului trecut piaţa comerţului online a prins dimensiuni impresionante, ceea ce l-a determinat să facă tranziţia înspre un marketplace accesibil şi pentru terţi – pe modelul eBay.

    „Forma Coupang, modelul de business, şi tot ceea ce înseamnă Coupang astăzi a trecut prin foarte multe schimbări”, notează Kim.

    Businessul a fost un succes. În doar trei ani, Kim spune că a trecut pragul de 1 miliard de dolari în vânzări şi a intrat pe drumul unei potenţiale listări la bursă.

    Însă în ultimul ceas, s-a retras din listarea bursieră şi a schimbat din nou modelul de business al companiei, convins că ar putea construi ceva mai bun.

    „A trebuit să ne întrebăm: ce business am construit, ce servicii şi experienţă oferim. Generăm noi acea lume în care clienţi ne iubesc şi le pică faţa când ne văd inovaţiile? Realitatea era că nu”, spune Kim.

    Asfel, el a decis să reinventeze Coupang drept o platformă end-to-end gândită pentru întreaga experienţă a clientului, de la site şi până la uşă. Încontinuare a trebuit să îşi construiască propriul business de logistică, Rocket Delivery – gândit pentru a-i „încânta pe clienţi” şi pentru a îmbunătăţi transportul produselor în contexul în care sistemul poştal din Coreea de Sud are multe hibe.

    Piaţa de comerţ online din Coreea de Sud este în creştere în ultimii ani, iar în 2019 ar trebui să devină a cincea cea mai mare din lume, după China, SUA, Marea Britanie şi Japonia.

    Coupang s-a adaptat într-o piaţă în care programul de lucru este lung, iar oraşele sunt aglomerate. Astfel, pentru a răspunde cerinţelor din piaţă, reţeaua Coupang are astăzi 5.000 de şoferi şi livrează 99,3% din comenzi în mai puţin de 24 de ore.

    O astfel de piaţă a atras şi atenţia investitorilor, asta încât în noiembrie 2018 Coupang a primit o investiţie de private equity de 3,6 miliarde dolari de la nume precum Sofbank, Sequoia Capital şi BlackRock, ceea ce a adus o evaluare de 9 miliarde de dolari companiei.

     

     

  • Blugento, soluţia românească de tip SaaS bazată pe Magento

    Descrierea inovaţiei:
    Compania românească Blugento a dezvoltat un layer tehnic peste platforma Magento Open Source care permite dezvoltarea centralizată a soluţiei software şi oferirea acesteia unui număr mare de clienţi, distribuind investiţia în tehnologie către un număr mare de clienţi. S-a dezvoltat de asemenea un layer de hosting de ultimă generaţie folosind Kubernetes şi rulând pe Amazon Web Services care oferă o disponibilitate şi redundanţă crescută magazinelor, lucru în general disponibil doar proiectelor Enterprise. Astfel, Blugento oferă o platformă de eCommerce puternică pentru realiza­rea şi administrarea magazinelor online. Blugento este o soluţie de eCommerce de tip SaaS (software-as-a-service), pe bază de abonament, care are la bază tehnologia Magento şi care oferă toate funcţionalităţile de care are nevoie un magazin online performant. Prin platforma Blugento, antreprenorii accesează, într-un singur loc, pe lângă soluţia tehnică şi servicii precum: design şi configurarea tehnică a magazinului online, suport şi mentenanţă, găzduire în cloud, securitate & backupuri automate, consultanţă & training şi au un specialist tehnic dedicat pe proiectul lor. Din echipa care a dezvol­tat proiectul fac parte Sandu Băbăşan, antreprenor cu peste 14 ani experienţă de business şi care este este în prezent CEO al companiei Blugento SA şi Vlad Stănescu, CTO al companiei.

    Elementul de noutate:
    Oferirea Magento într-un format software-as-a-service, o soluţie cu funcţionalităţi Enterprise la un nivel de preţ de 50 de ori mai mic.

    Efectele inovaţiei:
    Blugento rulează peste 400 de magazine online pe un model de abonament, oferind comercianţilor o soluţie de ultimă generaţie şi management complet al acesteia la un preţ de 50 de ori mai mic decât o dezvoltare proprie, livrat de 6 ori mai rapid şi care astfel permite comercianţilor acestora creşterea accelerată a afacerii lor online.

  • Taxa mărită de 80 de ori, de la 100 la 8.000 lei a fost anulată definitiv de instanţă

    Taxa mărită de consilierii locali la finalul anului 2017, care a stârnit revolta agenţilor economici din staţiunea Mamaia, a fost anulată definitiv, în 12 decembrie, de Curtea de Apel Constanţa.

    Pe 28 decembrie 2017, consilierii locali din Constanţa au decis ca micii comercianţi din staţiunea Mamaia, care fac comerţ cu amănuntul, să plătească pentru eliberarea avizului pentru programul de funcţionare suma de 8000 de lei, în condiţiile în care anul anterior au plătit doar 100 de lei pentru acelaşi serviciu.

    Supărat, unul dintre agenţii economici din staţiunea estivală a chemat Consiliul Local în instanţă, iar după doi ani de procese a reuşit să câştige atât la Tribunalul Constanţa, cât şi recursul înaintat de Consiliul Local.

    Astfel, taxa mărită de la 100 de lei la 8.000 de lei a fost anulată definitiv.

  • IATA prognozează o scădere a profiturilor companiilor aeriene

    IATA a redus prognoza de profit net pentru întregul an la 25,9 miliarde de dolari, o scădere de 5,1% faţă de anul trecut, precizând că o îmbunătăţire a profiturilor companiilor aeriene în 2020 poate veni pe fondul rezolvării tensiunilor din disputele comerciale globale.

    În iunie, asociaţia acesta a prognozat un profit de 28 miliarde de dolari pentru anul acesta.

    „Războaiele comerciale nu au câştigători”, a declarat directorul general al IATA, Alexandre de Juniac.

    IATA şi-a micşorat prognoza de venituri pentru acest an, la 838 miliarde de dolari, de la 899 miliarde dolari, sumă prevăzută în luna iunie, anunţât că se aşteaptă la o îmbunătăţire anul viitor, de pânp la 872 miliarde dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scăderea comerţului cu China, principalul factor al stagnării economiei germane

    Timp de trei decenii cererea chineză pentru automobile, maşinării şi echipamente germane a reprezentat un motor constant al creşterii în cea mai mare economie a Europei, politică promovată de toate guvernele ce s-au succedat la Berlin, arată Reuters într-o analiză.

    Însă acest motor de creştere nu mai funcţionează la parametrii optimi odată cu încetinirea economiei chineze şi politicile “America First” promovate de administraţia lui Donald Trump, care au lovit în expansiunea comerţului international, asta în timp ce producătorii chinezi au ajuns să devină rivali ai giganţilor germani care le erau furnizori tradiţionali în trecut.

    Economia germană s-a contractat cu 0,1% în cel de-al doilea trimestru din acest an iar analiştii se aşteaptă ca datele pe trimestrul al treilea să arate un declin similar al produsului intern brut. Datele urmează să fie publicate joi, 14 noiembrie, iar o nouă contracţie trimestrială ar însemna că Germania a consemnat prima recesiune din 2013 încoace.

    Deşi comerţul cu China reprezintă doar o mică parte din PIB-ul de 3.400 de miliarde de euro al Germaniei, acest segment al activităţii a reprezentat o componentă constantă a PIB pe care Berlinul a putut să se bazeze pentru a susţine creşterea economică în fiecare an.

    Acum, cu cererea chineză pentru produse germane în stagnare, exporturile germane se dovedesc incapabile să susţină creşterea economiei ce stagnează. la rândul ei. Cererea domestică din Germania a consemnat de asemenea o scădere semnificativă în acest an faţă de anul anterior.

    “China este partenerul nostru comercial cel mai important însă tendinţa viitoare este dificilă de prezis”, spune Axel Mattern, director de marketing la operatorul Portului din Hamburg, unul dintre centrele comerciale germane cele mai lovite de încetinirea Chinei şi de războiul comercial internaţional.

    Totodată, unii industrialişti spun că politicienii care au trecut peste abuzurile Beijingului în materie de libertăţi şi drepturi umane în speranţa că ţara asiatică se va transforma într-o democraţie liberală de stil vestic, cu o economie de piaţă deschisă competiţiei egale, s-au lăsat amagiţi.

    “Asta s-a dovedit a fi un optimism irealist (n.r. wishful thinking)”, afirmă Stefan Mair, preşedintele Federaţiei Industriilor Germane, organizaţie ce promovează o politică mai pragmatică în raport cu China.

    La căderea Zidului Berlinului în 1989, schimburile comerciale între cele două ţări erau mici. Odată cu acceptarea globalizării de către China, cota în PIB a exporturilor germane a crescut de la 0,6% la 7,1% anul trecut, după ce în 2016 China a depăşit Statele Unite pentru a deveni cel mai mare partener comercial al Germaniei.

    Producătorii auto BMW şi Volkswagen, giganţii industriali precum Siemens dar şi companiile mai mici care formează coloana vertebrală a economiei germane au avut de câştigat de pe urma acestei evoluţii. Călcând pe urmele predecesorului ei Gerhard Schroeder, cancelarul Angela Merkel a lăsat deoparte istoricul abuzurilor chineze şi sistemul politic pentru a curta liderii de la Beijing în aşa fel încât aceştia să accepte relaţii de business lucrative. În septembrie, Merkel a efectuat cea de-a 13-a vizită în China în 14 ani.

    Însă după creşteri anuale importante în valoarea schimburilor comerciale bilaterale după criza din 2008-2009, tendinţa a început să se modifice. Creşterea exporturilor germane s-a ameliorat la 8% în 2018 şi la 2,7% în primele nouă luni din acest an, potrivit datelor germane. În ultimele luni însă, evoluţia a devenit negativă: în august, importurile chineze de produse germane au scăzut cu 3,6% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, iar în septembrie s-au redus cu 9,2%.

    În comparaţie cu datele germane, cifrele de la statistica chineză arată că importurile din Germania au scăzut cu 2% în primele nouă luni ale acestui an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Trump a bătut palma cu Beijingul. O lume întreagă îşi ţine respiraţia până la întâlnirea de gradul zero din decembrie

    Preşedintele american Donald Trump ar putea să se întâlnească cu omologul său chinez, Xi Jinping, pentru semnarea unui acord intermediar privind condiţiile relaţiilor comerciale dintre cele două state, în decembrie, la Londra, conform unui oficial de la Casa Albă, citat de agenţia Reuters.

    Întâlnirea dintre cei doi şefi de stat, amânată ca urmare a anulării summitului din Chile de la mijlocul lunii septembrie, nu a fost anunţată în mod oficial de cei doi lideri. Conform unui oficial de la Casa Albă, aceasta ar putea avea loc după summitul NATO din perioada 3-4 decembrie. Conform declaraţiilor acestuia, „se ia în considerare, dar nimic nu a fost decis”.

    Încheierea acordului care să reglementeze războiul comercial dintre cele două economii globale a fost amânată, cu precădere, din cauza prelungirii procesului de negociere pentru identificarea celei mai bune formule care să răspundă necesităţilor şi ambiţiilor ambelor state.

    Oficialul american, vorbind sub condiţia anonimatului, a transmis că este încă posibil ca un consens privind înţelegerea „faza întâi”, menită să încheie războiul comercial, să nu fie obţinut; cu toate acestea, un acord ar putea fi încheiat.

  • Noul ministru al Agriculturii nu vrea aprozare cu produse româneşti

    ​Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea, un proiect iniţiat de Petre Daea, fostul ministru al Agriculturii, ce urma a fi un lanţ de magazine cu produse româneşti, nu este susţinut de noul ministru de resort, Adrian Oros, deoarece „nu este serios şi nu are impact economic şi social”. Până în prezent au fost deschise două magazine, unul în Sibiu şi unul în Bucureşti.

    „Eu nu am fost de acord cu acest proiect nici cât eram în Comisia pentru Agricultură (vicepreşedinte – n.red.), nu mi se pare un lucru serios, care poate rezolva o problemă. Explicaţia a fost că prin aceste magazine se vor promova produsele locale şi tradiţionale. Produsele locale trebuie promovate în locul în care se produc, iar cele tradiţionale în alt loc. Nu mi se pare că a avut un impact economic şi social”, a spus Adrian Oros, ministrul Agriculturii, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Noul ministru al Agriculturii nu vrea aprozare cu produse româneşti

  • Vânzările din comerţului cu amănuntul au accelerat în septembrie. Andrei Rădulescu, BT: Dinamica anuală a consumului privat va accelera de la 5,2% în 2018 la 5,8% în 2019

    Volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul a crescut în primele nouă luni ale anului cu 7,1%, susţinut de evoluţiile pozitive de pe piaţa forţei de muncă, inclusiv creşterea salariilor şi scăderea ratei şomajului, de pe piaţa creditului, respectiv ameliorarea ofertei şi nivelul accesibil al costurilor reale de finanţare, precum şi de ieftinirea petrolului pe bursele internaţionale, a comentat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.
     
    Potrivit datelor Institului Naţional de Statistică, se evidenţiază majorarea vânzărilor de produse nealimentare cu 8,8% an/an, în timp ce vânzările de carburanţi în magazine specializate au crescut cu 7,3% an/an.
     
    Totodată, volumul vânzărilor de bunuri alimentare/băuturi/tutun a consemnat un avans de 5,1% an/an la nouă luni din 2019.
     
    ”În scenariul macroeconomic central BT previzionăm accelerarea dinamicii anuale a consumului privat de la 5,2% în 2018 la 5,8% în 2019 (pe fondul mix-ului relaxat de politici economice), urmată de decelerare la 5% an/an în 2020 (ca urmare a perspectivelor de rebalansare a politicii economice interne)”, a mai spus ANdrei Rădulescu.
     
    În luna septembrie, volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul a crescut pentru a patra lună la rând, cu un ritm lunar în accelerare la 0,7%. Vânzările de bunuri nealimentare au urcat cu 1,8% lună/lună, cel mai bun ritm din luna ianuarie. De asemenea, dinamica lunară a vânzărilor de produse alimentare/băuturi/tutun a accelerat la 0,9% .
     
    Pe de altă parte, vânzările de carburanţi în magazine specializate au scăzut cu 0,7% lună/lună în septembrie, prima ajustare din luna mai.
     
    Faţă de septembrie 2018, în acest an volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul a accelerat la 7,8% în septembrie (de la 6.7% în august), cel mai bun ritm din martie, evoluţie susţinută de climatul pozitiv din piaţa forţei de muncă şi din piaţa creditului şi de decelerarea inflaţiei.
     
    Vânzările de bunuri nealimentare s-au majorat de la 4,1% în august la 9,1% în septembrie (cea mai bună dinamică din martie), pe fondul majorării venitului real disponibil al populaţiei şi momentului favorabil din piaţa creditului.
     
    De asemenea, ritmul anual al vânzărilor de bunuri alimentare/băuturi/tutun a accelerat de la 5% în august la 6,6% în septembrie (maximul din aprilie).
     
    Pe de altă parte, dinamica anuală a vânzărilor de carburanţi a decelerat de la 13,7% în august la 7,3% în septembrie.