BusinessMagazin

Tag: cladire

  • Amazon închiriază o clădire de 13.500 mp în Iaşi

    Amazon, cel mai mare retailer online din lume, a închiriat clădirea UBC 5 din cadrul proiectului de birouri Palas Iaşi, potrivit unor surse apropiate tranzacţiei, cu o suprafaţă închiriabilă de 13.500 mp în cea mai mare tran­zac­ţie de birouri din provincie.

    La o chirie medie de 10-12 euro/mp, contractul s-ar ridica la peste 1,6 mil. euro anual, însă astfel de acorduri se semnează pe cel puţin cinci ani, astfel că tranzacţia trece de 8 milioane de euro, potrivit calculelor ZF.

    Suprafaţa închi­riată oferă suficient spaţiu pentru cel pu­ţin 1.300 de angajaţi.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Palatul Primaverii, fosta resedinta a familiei Ceausescu, ar putea fi vandut cu 18-22 milioane euro – GALERIE FOTO

    Palatul Primaverii din Bucuresti, fosta resedinta a familiei Ceausescu, deschis recent pentru public, valoreaza circa 18-22 milioane de euro, estimeaza specialistii din departamentul evaluari al Regatta Real Estate

    “Am facut aceste estimari mergand in vizita la Palatul Primaverii, impreuna cu colegii de la departamentele evaluari, rezidential si investitii, pentru a stabili o valoare cat mai apropiata de realitate si in plus am incercat sa facem o comparatie cu proprietatile existente pe piata din acest moment. Cartierul Primaverii este cea mai cautata zona din Bucuresti pe segmentul rezidential premium si de lux, iar noi avem in portofoliu cele mai frumoase proprietati din aceasta zona. Din experienta noastra, proprietatile care au conotatii istorice sunt extrem de apreciate de catre cumparatori”, spune Eduard Uzunov, presedintele Regatta Real Estate.

    Palatul Primaverii ar putea fi inchiriat cu circa 40.000-50.000 euro pe luna, estimeaza specialistii Regatta Real Estate, nivelul chiriei tinand cont de zona, amenajarile interioare, suprafata imobilului si nu in ultimul rand de renumele cladirii.

    Palatul din Bulevardul Primaverii numarul 50 a fost construit in anii 1964-1965 pe un teren initial de 14.830 mp dupa un proiect al arhitectului Aron Grimberg-Solari. Arhitectura palatului este completata de ansamblul peisagistic conceput de arhitectul Robert Woll – de altfel si principalul designer de mobilier al resedintei – si de inginerul peisagist Teodosiu.

    Resedinta are o suprafata construita de 3.000 mp si dispune in prezent de un teren de 4.800 mp, dar si de piscina, solar si sauna, cinema, sera cu plante exotice, gradina cu pauni. La acestea se adauga 80 de camere decorate cu tapet de matase, lambriuri de lemn, tablouri semnate de pictori romani celebri, seminee, parchet de lemn masiv, robineti auriti, mozaicuri, marmura, candelabre si oglinzi din sticla de Murano. Timp de 25 ani, palatul a servit drept resedinta familiei Nicolae si Elena Ceausescu, si copiilor acestora, Zoe, Valentin si Nicu. Stilul mobilierului este foarte variat, de la mobilier in stil renascentist, pana la Art Deco, piese clasice britanice si pana la piese in stil baroc si in stil Ludovic al XIV-lea si al XV-lea. Valoarea cladirii este estimata la circa 6-8 milioane de euro, iar cea a terenului la 12-14 milioane de euro, valorile tinand cont de preturile imobilelor si terenurilor in Cartierul Primaverii, care a fost dintotdeauna cea mai cautata zona din Bucuresti pe segmentul rezidential premium si de lux.

  • Investiţiile în renovarea clădirilor istorice din Bucureşti au depăşit 100 milioane euro

    După finalizarea lucrărilor de renovare, investitorii introduc aceste clădiri în circuitul comercial.

    Printre cumpărători s-au numărat atât grupuri specializate în investiţii imobiliare precum NEPI, Global Vision, Iberia, Hercesa, S+B Gruppe, cât şi companii sau persoane fizice care privesc această piaţă ca o variantă de plasament, precum compania FF Group Romania, care inaugurează o clădire istorică renovată în această lună.

    Chiriile de prezentare pentru spaţiile de birouri în clădiri istorice, renovate, variază între 12 şi 18 euro/mp/lună.

    Mai multe pe www.zf.ro

  • Era Colectiv bombă chimică. Răspunsul managerului unui club de arte marţiale din clădirea unde funcţiona Colectiv: “Mai mult sau mai puţin. Într-adevăr, poţi să spui că pereţii erau impregnaţi cu solvent”. Cum se fac afaceri în Fabrica morţii

     De la etajul 1 al clădirii din piaţa Bucur, reclama clubului Colectiv supraveghează mozaicul uriaş de lumânări roşii şi galbene aprinse în ultimele 6 zile. Litera C stilizată şi punctul din mijloc o fac să semene cu un ochi atent. E singurul din zonă, dar e doar un simbol. De jur împrejurul clădirii vechii fabrici Pionierul, pe străzile Bucur, Tăbăcăriei şi Verzişori, nu se află nicio cameră de supraveghere. Nici măcar una pe sutele de stâlpi din zonă. Dacă vor să verifice timpii de reacţie ai echipajelor de intervenţie chemate vineri seară la locul unde peste 200 de tineri au ars ca pe rugurile Inchiziţiei, procurorii nu au la dispoziţie nicio imagine video. „Noi nu am montat camere de supraveghere în sector. Nu am avut fondurile necesare. Cei de la sectoarele 1 şi 3 au avut buget pentru aşa ceva”, explică Adrian Ionescu, şeful Poliţiei Locale din sectorul 4.

    E sectorul 4, fostul sector 4 Piedone. În acest timp, în sectoarele 1 şi 3, bărbaţi fără uniforme care descind aproape zilnic din maşini fără nicio inscripţie instalează camere albe, cu doi ochi, pe stâlpii metalici. „Sunt montate la cererea Poliţiei Locale”, susţin ei. Adaugă: „În sectoarele 1 şi 3 se pun cele mai multe. Le instalăm în intersecţii, dar punem şi în alte locuri indicate de poliţie”. După câteva zile, alţi muncitori în salopete care coboară din Dacii albastre colantate cu sigla firmei RCS RDS conectează camerele de supraveghere la reţeaua Enel. „Avem un protocol cu ei”. Tot cei de la RCS RDS vin ulterior pentru reglaje de unghi. Încet, încet, acoperită de protocoale, România se umple de camere de supraveghere, în timp ce corupţia înfloreşte.

    Fosta fabrică Pionierul, un complex sumbru format din mai multe corpuri de clădiri vechi, este baricadată. Poarta mare de fier din faţă stă închisă. Dincolo de ea se află o alee pe care au intrat şi tinerii veniţi vineri seară în clubul Colectiv pentru concertul Goodbye to Gravity. După 100 de metri, au cotit la dreapta, într-un gang în capătul căruia se afla un container portocaliu de marfă cu sigla Colectiv. Pe acolo au intrat în club, însă mulţi n-au mai ieşit în viaţă. E al treilea corp de clădire de la intrare. Aleea este închisă în partea cealaltă cu altă poartă masivă din fier ruginit. De câteva zile este trasă, iar găurile de supraveghere sunt acoperite cu hârtie. Dincolo de ea, se văd totuşi maşinile Poliţiei şi procurorilor. Cercetările de la Colectiv continuă.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Muzeul Naţional Bran se va desfiinţa după aproape 60 de ani de funcţionare

    Muzeul Naţional Bran se va închide, în luna august, după 60 de ani de funcţionare, conform unei decizii a Ministerului Culturii (MC), deoarece clădirea în care funcţionează muzeul va intra în administrarea familiei de Habsburg, care deţine şi Castelul Bran, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, istoricul Nicolae Pepene, a declarat, joi, pentru corepondentul MEDIAFAX, că Muzeul Naţional Bran va fi desfiinţat în luna august, conform unei decizii a MC, urmând ca cele aproape 10.000 de obiecte din acesta să fie expuse fie în Castelul Bran, fie la Muzeul de Istorie din Braşov.

    Muzeul Naţional Bran funcţionează în clădirea Vămii Medievale Bran, care din luna august va trece în administrarea privată a familiei de Habsburg, care deţine şi Castelul Bran, prin urmare, muzeul va fi desfiinţat.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Angajatul care a fost dat afară pentru că îşi făcea treaba mult prea bine

    Ralph Body era portar în cadrul unei clădiri luxoase din New York deţinute de compania Heatherwood Communities. Bărbatul în vârstă de 41 de ani a povestit publicaţiei New York Post că ar fi făcut orice ca să asigure confortul chiriaşilor clădirii oferindu-le ajutorul întotdeauna cu un zâmbet pe faţă.

    Totuşi, Body a declarat că proprietarii clădirii nu puteau să suporte felul său vesel în care îşi ducea la îndeplinire sarcinile. A spus că disponibilitatea lui de a oferi ajutorul chiriaşilor era observată, dar că a fost totuşi concediat. “Mi-au spus<ştim că ai făcut-o cu bună intenţie, dar din păcate te porţi prea frumos cu chiriaşii>” a declarat Body pentru publicaţia americană.

    Pus în situaţia de a se apăra, Body a replicat că făcea doar ceea ce era rugat să facă. Managementul Heatherwood i-a spus că acest lucru nu contează şi l-au concediat adăugând “Din păcate, în acest caz, tipii de treabă nu sunt câştigători.”, potrivit declaraţiilor portarului.

     “Ne-a fost adus la cunoştinţă că Ralph nu a îndeplinit sarcinile şi procedurile PBS şi, după ce s-a discutat cu el în repetate rânduri, a fost decizia lor să îi dea în îngrijire o altă clădire” este replica oferită de reprezentanţii companiei Heatherwood Communities într-o scrisoare către New York Post şi care plasează vina legată de concedierea lui Ralph Body  firmei de managementul facilităţilor în care lucra, PBS.

     

  • Ţiriac pune pe „hold” clădirea de birouri din Piaţa Victoriei. “Dorim să optimizăm proiectul”

    Ion Ţiriac amână lansarea proiectului de birouri pe care avea în plan să-l ridice pe strada Buzeşti, aproape de Piaţa Victoriei, proiectul fiind în curs de „optimizare”.

    „Ţiriac Imobiliare se află înr-un proces de optimizare a proiectului clădirii de birouri de pe bulevardul Buzeşti, din apropierea Pieţei Victoriei. Obiectivul pe care ni l-am propus este să dezvoltăm o clădire de clasă A modernă şi sigură, cu o suprafaţă construită de aproximativ 30.000 mp şi care să reprezintă o referinţă în peisajul urbanistic al oraşului”, a spus Dragoş Dinu, CEO Ţiriac Holdings.

    Ţiriac Imobiliare, divizia de real estate a omului de afaceri Ion ţiriac, avea în plan o investiţie de circa 30 de milioane de euro într-o clădire de birouri de pe strada Buzeşti, lângă Piaţa Victoriei din Capitală. Surse din piaţă spun că momentan proiectul este în aşteptare.

    Ţiriac a obţinut în 2014 auto­rizaţia de construire pentru o clădire de 11 etaje şi o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 18.000 de metri pătraţi ce va fi situată la intrarea pe strada Buzeşti dinspre Piaţa Victoriei.

    Tomas Manjon, directorul operaţional al Ţiriac Imo­biliare, declara pentru ZF la finalul anului 2014 că proiectul va fi livrat în 2016 sau cel târziu la începutul anului 2017.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum se calculează impozitul pe clădiri în 2016?

    Noile reglementări legale cu privire la impozitul pe clădiri au adus atât surprize plăcute, cum este reducerea semnificativă a cotei pentru firmele care au clădiri cu utilizare rezidenţială, dar şi mai puţin plăcute, în cazul proprietarilor de case şi apartamente folosite ca locuinţă, care vor plăti din acest an cu până la 30% mai mult.
     
    „Fiecare contribuabil trebuie să evalueze care este statutul lui. Este o matrice simplă, şase categorii de contribuabili. Sunt persoană fizică şi am o clădire rezidenţială sau nerezidenţială ca utilizare sau cu utilizare mixtă sau sunt persoană juridică cu clădire folosită rezidenţial, mixt sau nerezidenţial“, a spus la ZF Live Adrian Vascu, senior partner la Veridio şi fost preşedinte al ANEVAR.
     
    Astfel, o persoană fizică cu o clădire folosită rezidenţial nu trebuie să facă niciun demers, urmând ca autorităţile locale să calculeze impozitul, în condiţiile unei creşteri a bazei de impozitare de la 935 lei la 1.000 lei în acest an. Un astfel de proprietar va plăti un impozit majorat cu maximum 30% faţă de nivelul de anul trecut.
     
    Dacă o persoană fizică are un sediu de firmă pe apartament, respectiv un PFA care nu are activitate acolo, se consideră că deţine o clădire cu domiciliu fiscal fără activitate şi va fi impozitat tot pentru utilizare rezidenţială.

     

    Este posibil însă să fie obligat să depună o declaraţie în acest sens. Dacă o persoană fizică are un apartament care este sediu de firmă cu activitate suspendată la 31 decembrie 2015, se consideră persoană fizică cu clădire cu domiciliu fiscal fără activitate economică şi plăteşte impozit tot ca rezidenţial.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Mai multe destinaţii turistice din Transilvania, premiate de TripAdvisor. Care sunt acestea

    Cel mai important site de turism din lume, TripAdvisor, va premia 10 destinaţii turistice din România. Printre ele se numără şi Mănăstirea Bârsana, care se află pe locul trei în acest clasament.

    Mănăstirea a fost fondată în anul 1993. Ea include o clădire care a fost considerată multă vreme drept cea mai înaltă clădire de lemn din lume. Biserica veche a mănăstirii a fost ridicată în anul 1711, de către preotul Ioan Ştefanca. În Evul Mediu, în zona Bârsana, a mai existat o mănăstire, atestată documentar în 1390.

    Cititi mai multe pe www.maramedia.ro

  • Din această săptămână, Palatul Parlamentului poate fi vizitat de orice persoană de pe glob conectată la internet

    Google anunţă astăzi, 21 ianuarie, lansarea de noi colecţii româneşti pe platforma Google Cultural Institute. Începând din această săptămână, clădirea Palatului Parlamentului din Bucureşti poate fi vizitată prin intermediul imaginilor Street View de orice persoană de pe glob conectată la internet. Alături de aceasta, pe Google Cultural Institute au fost adăugate noi colecţii de la Muzeul Naţional Brukenthal, Camera Arhitecţilor din România, Fundaţia ADEPT Transilvania şi Asociaţia Wassertalbahn (Mocăniţa de pe Valea Vaserului). 

    Palatul Parlamentului este una dintre cele mai impresionante clădiri de pe glob. Mai multe spaţii din interiorul acestuia sunt disponibile acum pe Google Cultural Institute, într-un tur virtual. Pot fi astfel vizitate unele dintre cele mai frumoase săli, „Nicolae Iorga”, “Unirii”, “Take Ionescu” sau “Al. I. Cuza”. Totodată, utilizatorii pot vizita Muzeul Parlamentului şi pot admira o serie de obiecte de artă din colecţia Palatului Parlamentului, publicate în expoziţia de pe Google Cultural Institute. Au fost digitalizate 150 de opere semnate de artişti precum Nicolae Grigorescu (”Ţărancă cu doniţă şi copil”), Octav Băncilă (”Băiatul cu ghitară”) sau Corneliu Baba (”Un arlechin”).

    Muzeul Naţional Brukenthal aduce 29 noi obiecte de artă în colecţia sa virtuală de pe Google Cultural Institute, digitalizate cu tehnologia Art Camera de la Google, care realizează imagini de rezoluţie foarte înaltă. Sunt disponibile lucrări ale unor artişti precum Nicolae Grigorescu (Strada din Vitre), Mişu Popp (Fata în albastru) sau  Hans von Aachen Artist (Răpirea Persefonei).