BusinessMagazin

Tag: China

  • Economia Chinei se află în plin picaj: Profiturile întreprinderilor se îndreaptă către al treilea an de scădere, sub presiunea deflaţiei şi a colapsului cererii interne

    Profiturile companiilor din China vor înregistra, în 2024, al treilea an consecutiv de scădere, pe fondul presiunilor deflaţioniste care afectează a doua cea mai mare economie din lume, scire Financial Times.

    Conform datelor recente publicate de Biroul Naţional de Statistică (NBS), profiturile companiilor chineze cu venituri anuale de peste 20 de milioane de RMB (2,7 milioane de dolari) au scăzut, în medie, cu 4,7% între ianuarie şi noiembrie 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior. Această scădere este mai accentuată decât cea de 4% înregistrată pe parcursul întregului an 2022, când economia Chinei a fost afectată de restricţiile pandemice.

    Veniturile totale ale companiilor au crescut cu doar 1,8% între ianuarie şi noiembrie 2024, faţă de aceeaşi perioadă din 2023. Spre comparaţie, în 2022, creşterea veniturilor a fost de 5,9% faţă de anul anterior.

    În plus, datele arată că 25% dintre companiile cu venituri de peste 20 de milioane de RMB au înregistrat pierderi în perioada ianuarie-noiembrie 2024, comparativ cu 16% în întregul an 2019, înainte de pandemie. Aceste statistici, furnizate de NBS, acoperă aproximativ 500.000 de companii.

    „Deflaţia este principalul factor care a dus la această încetinire,” a explicat Laura Wang, strateg şef pentru acţiuni în China la Morgan Stanley.

    Datele PIB-ului pentru trimestrul al patrulea, care vor fi publicate vineri, vor indica dacă economia Chinei a reuşit să atingă obiectivul oficial de creştere economică de aproximativ 5% în 2024. Aceasta pe fondul îngrijorărilor legate de stagnare economică şi de scăderea încrederii consumatorilor.

    Economia Chinei prezintă un caracter dual, cu exporturi puternice care susţin activitatea economică, în timp ce cererea internă rămâne slabă. Gospodăriile continuă să fie afectate de criza pieţei imobiliare, ceea ce agravează situaţia.

    În decembrie 2024, exporturile au crescut cu 10,7% faţă de anul anterior, conform datelor oficiale. Această performanţă a depăşit prognoza medie a analiştilor de la Reuters, care estimaseră o creştere de 7,3%.

    Chiar dacă excedentul comercial al Chinei a atins aproape 1 miliard de dolari la nivel global în 2024, acest surplus nu a fost suficient pentru a compensa problemele din industrie. Producătorii s-au confruntat cu un exces de ofertă, ceea ce a intensificat competiţia, a redus preţurile produselor şi a afectat negativ profiturile.

    Biroul Naţional de Statistică a raportat că preţurile de producţie – care reflectă costul la care fabricile îşi vând produsele – au scăzut timp de 28 de luni consecutive. Economiştii anticipează că această tendinţă deflaţionistă va continua şi în 2025.

  • Ce este virusul HMPV, extem de contagios, care face ravagii în China şi care acum a ajuns în România. Cum se manifestă, cât de periculos este şi care sunt diferenţele faţă de COVID

    Metapneumovirusul uman sau HMPV se numără printre cei mai răspândiţi patogeni la nivel global, care se răspândeşte mai rapid în sezonul rece.  El este la bază un virus care afectează sistemul respirator, iar simptomele provocate de infectarea cu acesta sunt similare celor experimentate de o persoană care suferă de o răceală normală. Complicaţii serioase pot apărea în rândul persoanelor vulnerabile, bătrânii, oameni fără adăpost, etc.

    Printre cele mai comune simptome ce pot indica infectarea cu HMPV sunt febra, frisoanele, stare generală modificată, tuse, durere musculară sau articulară, congestive nazală şi probleme cu respiraţia.

    COVID-19 prezintă unele simptome similare cu HMPV printre care se numără durerile musculare, febra şi frisoanele, însă coronavirusul produce şi oboseală, pierderea gustului sau/şi a mirosului, greaţă sau vărsături şi durere în gât.

    Specialiştii în sănătate spun că în general HMPV nu reprezintă un risc serios pentru sănătatea unei persoane, excepţii fiind persoanele cu un sistem imunitar mai slab sau persoanele care au afecţiuni cronice.

    Pentru a preveni infectarea cu HMPV, medicii recomandă purtarea unei măşti dacă intraţi în contact cu persoane răcite, evitarea aglomeraţiei, igiena mâinilor şi vaccinarea antigripală.

  • Războiul comercial al lui Trump loveşte în plin Beijingul: Moneda Chinei a scăzut la minimul ultimelor 16 luni, pe fondul temerilor că tarifele comerciale vor creşte puternic sub noua administraţie de la Washington

    Moneda Chinei a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele 16 luni, pe fondul temerilor că posibilele creşteri accentuate ale tarifelor sub noua administraţie Trump ar putea afecta perspectivele de creştere economică pentru a doua cea mai mare economie a lumii, potrivit FT. 

    Renminbi-ul onshore a scăzut miercuri cu 0,1%, la 7,34 yuani pe dolar, cel mai slab nivel din septembrie 2023, în ciuda faptului că Banca Populară a Chinei (PBoC) a menţinut un curs fix stabil înaintea inaugurării lui Donald Trump din această lună.

    Moneda chineză are voie să se tranzacţioneze într-un interval de 2% faţă de rata zilnică stabilită de banca centrală, iar rata de schimb se apropie de limita inferioară a acestui interval de tranzacţionare.

    Presiunea de vânzare reflectă parţial temerile că tarifele abrupte pe produsele chinezeşti, propuse de Trump, ar forţa PBoC să slăbească renminbi-ul pentru a compensa impactul asupra exporturilor, care au ajutat ţara să menţină creşterea economică în ciuda unei cereri interne slabe din partea consumatorilor.

    „Piaţa este nerăbdătoare şi vrea o explozie în cazul renminbi-ului,” a declarat Wee Khoon Chong, strateg principal pe pieţe la BNY.

    Miercuri, PBoC a anunţat un curs fix zilnic de 7,1887 yuani pe dolar, aproape neschimbat faţă de cursul de marţi, de 7,1879 yuani. Cu toate acestea, presiunea asupra ratei de schimb a crescut după ce datele economice puternice din SUA au întărit dolarul marţi.

    Presiunea de vânzare asupra renminbi-ului este „în esenţă o reflectare a politicii comerciale Trump,” a declarat Ju Wang, şeful departamentului de strategie valutară şi rate pentru China extinsă la BNP Paribas. „Piaţa a făcut acest lucru de la alegerile din SUA… simţim că multe sunt deja luate în calcul, dar piaţa nu vrea să cedeze.”

    Wang a spus că PBoC pare să fie „într-un mod de aşteptare şi observare.”

    Banca centrală doreşte să menţină o rată de schimb stabilă, în timp ce aşteaptă mai multă claritate asupra politicilor comerciale ale lui Trump, au spus analiştii, adăugând că orice uşoară relaxare a cursului fix ar putea risca o vânzare masivă a monedei chineze.

    Trump a declarat că ar impune tarife de până la 60% asupra Chinei.

    Acţiunile chinezeşti au scăzut şi ele miercuri, indicele CSI 300 al Chinei continentale pierzând 0,3%, iar indicele Hang Seng din Hong Kong înregistrând un declin de 1,1%.

     


     

  • Un nou pericol atrage atenţia întregii lumi: Metapneumovirusul Uman loveşte China şi alarmează ţările din Asia. Experţii din domeniul sănătăţii sunt îngrijoraţi de posibilitatea declanşării unei noi epidemii pe continent

    Sezonul de îmbolnăviri de iarnă din China este mai puţin sever decât anul trecut, potrivit autorităţilor sanitare chineze. Totuşi, răspândirea unui agent patogen mai puţin cunoscut, numit metapneumovirus uman (hMPV), a generat îngrijorare atât în China, cât şi în alte ţări, informează The Economic Times.

    Cazurile de hMPV sunt în creştere constantă, iar virusul a fost identificat ca principala cauză a bolilor respiratorii şi a spitalizărilor din această iarnă, conform Centrului chinez pentru controlul şi prevenirea bolilor. Deşi nu este un virus nou, hMPV provoacă îngrijorare şi în alte ţări din regiune, India, Malaezia şi Hong Kong raportând cazuri recente.

    Indonezia şi Vietnamul au declarat că monitorizează îndeaproape evoluţia situaţiei în China şi au cerut populaţiei să nu intre în panică.

    Noua atenţie acordată hMPV, care face parte dintre germenii ce cauzează răceala comună, se explică probabil prin îmbunătăţirea capacităţilor de detectare a viruşilor în China şi în alte ţări, după pandemia de Covid. În acea perioadă, guvernele au investit milioane de dolari în infrastructura de testare, iar companiile au dezvoltat kituri mai eficiente pentru depistarea virusurilor. De asemenea, la cinci ani după ce SARS-CoV-2 a impus restricţii la nivel global, focarele de boală din China atrag o atenţie exagerată şi sunt adesea subiectul unor informaţii înşelătoare pe reţelele sociale.

  • Prognozele celebrului investitor Ruchir Sharma pentru anul 2025: Încetinirea economică a SUA şi excluderea ţării din comerţul mondial, ascensiunea Chinei, iar inteligenţa artificială va distruge companiile din tehnologie

    Ruchir Sharma, şeful fondului de investiţii Rockefeller Capital Management’s, şi-a prezentat predicţiile pentru anul 2025 într-un articol de opinie publicat de FT.

    1. Reîntoarcerea contestatarilor

    Istoria ne arată că economia globală se desfăşoară în cicluri, investitorii contestatari (contrarian investors) lucrează bine în acest sistem. În trecut companiile îşi schimbau poziiţiile în clasament o dată la câţiva ani. Acum 7 din 10 cele mai valoroase companii sunt în top încă din anii 2010’.

    1. Investitorii care călăresc valul

    Aceşti investitori sunt opusul celor contestatari, considerând că învigătorii şi pierzătorii ultimelor luni vor rămâne aceeaşi şi în continuare.

    1. Scăderea deficitelor

    Sub administraţia Donald Trump deficitele vor continua să crească, iar deficitul bugetar din SUA este în prezent la 6%. În acest timp, în ultimii ani investitorii au penalizat guvernele Marii Britanii şi ale Braziliei pentru creşterea deficitelor. Mulţi sunt de părere că SUA este imună la această presiune, însă finanţele tot mai precare ar putea spulbera această certitudine.

    1. Mai puţin excepţionalism

    Zgomotul despre „excepţionalismul american” ignoră sprijinul pe care SUA îl primeşte din sprijinul guvernamental. După pandemie, cheltuielile guvernamentale au crescut considerabil ca procent din PIB. Peste 20% dintre noile locuri de muncă din SUA sunt acum create de stat, în creştere de la 1% în anii 2010.

    1. Noile vedete

    Multe ţări se află acum în umbră. Amintiţi-vă că, acum un deceniu, investitorii considerau mare parte din sudul Europei ca fiind fără speranţă, până când criza i-a obligat să adopte reforme. Naţiunile odinioară etichetate ca fără speranţă sunt acum unele dintre luminile continentului, conduse de Portugalia, Grecia şi Spania.

    Cheltuirea judicioasă a banului public ajută la explicarea motivului pentru care agenţiile de rating de credit sunt acum mai optimiste în privinţa naţiunilor în curs de dezvoltare, numărul îmbunătăţirilor de rating depăşindu-l pe cel al retrogradărilor într-un mod nemaivăzut de ani de zile. Acest trend pozitiv include chiar şi cazuri recente problematice, cum ar fi Argentina şi Turcia.

    1. China

    Argumentele pesimiste sunt greu de combătut. Nicio ţară cu o populaţie în scădere şi o povară mare a datoriei nu a reuşit vreodată să crească la o rată chiar şi pe jumătate din ţinta de 5% stabilită de Beijing. Totuşi, orice investitor contestatar ar trebui să fie curios cu privire la o piaţă pe care majoritatea investitorilor globali o resping acum ca fiind „neinvestibilă”, deşi este a doua cea mai mare economie a lumii.

    1. Inteligenţa artificială distruge industria tehnologiei

    Profiturile imense ale companiilor din Big Tech au reprezentat un magnet pentru investitori. Însă acest avantaj se diminuează rapid. Apple, Microsoft, Google, Meta şi Tesla, împreună, sunt pe cale să investească aproape 280 de miliarde de dolari în inteligenţa artificială anul acesta, în creştere de la 80 de miliarde de dolari acum cinci ani.

    Mania legată de AI ar putea să fi luat-o înaintea realităţii. Mai puţin de unul din 20 de angajaţi declară că foloseşte AI zilnic. Mai puţin de una din 10 companii din SUA au integrat AI în operaţiunile lor. Acest lucru nu înseamnă că nu o vor face, ci doar că este departe de a fi clar cum va fi aplicată această tehnologie. Puţine firme consacrate, dacă nu chiar niciuna, nu a ieşit câştigătoare din revoluţia internetului.

    1. Comerţul mondial fără SUA

    Speriate de utilizarea sancţiunilor de către SUA pentru a exclude rivalii din sistemul financiar internaţional bazat pe dolar, multe ţări încheie acorduri pentru a promova comerţul cu vecinii regionali sau fără utilizarea dolarului. India are acorduri cu 22 de ţări pentru a desfăşura comerţ în rupii; 90% din comerţul India-Rusia se desfăşoară în monede locale. De asemenea, statele petroliere, inclusiv Arabia Saudită, au încheiat acorduri pentru a vinde petrol în alte valute decât dolarul.

    În ultimii ani, comerţul global s-a schimbat, iar astăzi cele mai mari canale comerciale se află în lumea în curs de dezvoltare. Cu cât SUA ameninţă mai mult cu tarife şi utilizează dolarul ca armă economică, cu atât mai mult foştii săi parteneri vor lucra pentru a promova comerţul fără implicarea Americii.

    1. Pieţele de investiţii private

    Din anul 2000, numărul companiilor publice din SUA a scăzut aproape la jumătate, ajungând la aproximativ 4.000, în timp ce numărul celor private a crescut de aproape cinci ori, ajungând la circa 10.000.

    Pieţele private devin prima opţiune pentru companiile care încearcă să strângă capital. Împrumuturile private cresc de două ori mai repede decât cele oferite de bănci. Volumul de capital strâns pe pieţele private a depăşit recent volumul pieţelor publice la nivel global.

             10. Nu există injecţie magică

    Americanii sunt excepţionali într-un alt mod, cu o rată a obezităţii la adulţi de 44%, cea mai mare din lumea dezvoltată. Aşadar, nu este o surpriză că televiziunea americană este plină de reclame pentru clasa relativ nouă de medicamente pentru slăbit „GLP-1”, sugerând că acestea oferă o cale uşoară şi promiţătoare către pierderea în greutate.

    Fără îndoială, aceste medicamente au anumite beneficii. Cu toate acestea, ei ştiu că ceea ce sună prea bine pentru a fi adevărat, probabil că este. Şi, ca o soluţie rapidă pentru obezitate, aceasta ar putea fi doar o altă modă trecătoare în materie de diete.

  • Cifre de coşmar pentru Apple: Vânzările de telefoane mobile străine în China au scăzut cu aproape 50% în noiembrie. Gigantul american este cel mai mare jucător internaţional pe piaţa chineză de smartphone-uri

    Vânzările modelelor de telefoane străine în China au scăzut dramatic în noiembrie, conform datelor oficiale publicate vineri, subliniind presiunea tot mai mare asupra Apple, cel mai mare distribuitor internaţional de telefoane în ţară, scrie CNBC.

    În noiembrie, livrările de telefoane mobile străine în China au fost de 3,04 milioane de unităţi, conform calculelor CNBC bazate pe datele furnizate de China Academy of Information and Communications Technology (CAICT).

    Aceasta reprezintă o scădere de 47,4% faţă de noiembrie 2023 şi o reducere de 51% faţă de octombrie anul trecut.

    CAICT nu detaliază cifrele pentru producători individuali, însă Apple reprezintă majoritatea livrărilor de telefoane mobile străine în China, în timp ce concurenţii precum Samsung au o cotă de piaţă neînsemnată.

    Cifrele evidenţiază presiunea imensă pusă pe Apple în cea mai mare piaţă de smartphone-uri din lume, competiţia cu producătorii locali devenind tot mai dură.

    Huawei a cunoscut o revenire spectaculoasă în a doua jumătate a anului 2023 şi a continuat să lanseze modele premium în China, care s-au dovedit a fi populare în rândul consumatorilor.

    În încercarea de sublinia importanţa Chinei pentru producătorul american, Tim Cook, CEO-ul Apple, a vizitat ţara de mai multe ori anul trecut, dorind să îşi consolideze parteneriatele pentru funcţiile de inteligenţă artificială cu firme locale.

    Totodată, Apple va începe o campanie de reduceri în China pentru a stimula vânzările.

  • Americanii încep lupta pentru metalele rare cu China: Un start-up din domeniul mineritului, susţinut puternic de Bill Gates şi Jeff Bezos, a reuşit să atragă o nouă finanţare de 537 de milioane de dolari. Cuprul, litiul şi nichelul sunt esenţiale pentru producerea bateriilor şi industria militară

    Un start-up din domeniul mineritului şi al inteligenţei artificiale susţinut de Bill Gates şi Jeff Bezos a atras o finanţare de 537 de milioane de dolari şi este evaluat acum la 2,96 de miliarde de dolari, scrie FT.

    KoBold Metals îşi propune să devină un jucător cheie în cursa pentru metale rare, atât de necesare în tranziţia energetică. Compania este printre singurele care pot face competiţie producătorilor chinezi de cupru, litiu şi nichel.

    Aceste metale sunt larg folosite în industria modernă, de la baterii pentru maşinile electrice şi până la industria de apărare, iar guvernele occidentale încearcă să-şi diversifice sursele de aprovizionare, dominate în prezent de China.

    KoBold a anunţat în februarie că a descoperit un depozit uriaş de cupru în Zambia, care ar valora 2 miliarde de dolari.

    Firma foloseşte inteligenţa artificială, precum şi datele ştiinţifice pentru a identifica depozite nedescoperite încă.

  • OMS cere din nou Chinei, la cinci ani de la pandemia de Covid-19, informaţii despre originea bolii

    La cinci ani de la începutul pandemiei de Covid-19, Organizaţia Mondială a Sănătăţii ( OMS ) a reiterat apelul său către China de a împărtăşi datele şi informaţiile de care dispune pentru a ajuta la înţelegerea modului în care a început pandemia, relatează AFP.

    „Continuăm să cerem Chinei să împărtăşească datele, astfel încât să putem înţelege originile Covid-19. Acesta este un imperativ moral şi ştiinţific. Fără transparenţă, împărtăşire şi cooperare între ţări, lumea nu se poate pregăti în mod adecvat pentru sau preveni viitoarele epidemii şi pandemii”, subliniază într-un comunicat OMS.

    Agenţia ONU pentru sănătate a reamintit cum, la 31 decembrie 2019, biroul său din China a luat cunoştinţă de o declaraţie a autorităţilor sanitare din Wuhan privind câteva cazuri de „pneumonie virală” din oraş. „În săptămânile, lunile şi anii care au urmat, Covid-19 ne-a bulversat vieţile şi lumea”, a declarat agenţia.

    La începutul lunii decembrie, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, se întreba dacă lumea este mai bine pregătită de o eventuală viitoare pandemie. „Răspunsul este da şi nu”, declara el într-o conferinţă de presă.

    „Dacă următoarea pandemie ar avea loc astăzi, lumea s-ar confrunta în continuare cu aceleaşi slăbiciuni şi vulnerabilităţi care au permis Covid-19 să se instaleze şi să se răspândească în urmă cu cinci ani”, a adăugat el. „Dar lumea a învăţat, de asemenea, multe lecţii dureroase din pandemie şi a luat măsuri importante pentru a-şi consolida apărarea împotriva epidemiilor şi pandemiilor viitoare”, a mai spus el.

    În decembrie 2021, au început negocieri naţionale în vederea ajungerii la un acord privind prevenţia, pregătirea şi intervenţia în cazul unei noi pandemii. Cele 194 de state membre ale OMS care negociază acest tratat s-au pus de acord asupra esenţialului a ceea ce ar urma să conţină, dar sunt blocate în continuare de aspecte practice importante. Data limită a negocierilor este, pentru moment, stabilită în mai 2025.

  • Măsurile disperate pe care le iau chinezii ca să încurajeze natalitatea. Îi învaţă pe tineri chiar şi cum să meargă la întâlniri şi să se îndrăgostească

    China a intensificat o campanie naţională menită să convingă persoanele singure să se întâlnească, să se căsătorească şi să aibă copii, pe măsură ce Beijingul se confruntă cu o criză demografică din ce în ce mai gravă, scrie Financial Times. Potrivit acestei publicaţii, guvernele locale sună femeile căsătorite pentru a le întreba despre planurile lor de a avea copii şi oferă stimulente financiare părinţilor pentru a-i încuraja să aibă mai mult de un copil. Universităţilor li s-a cerut să introducă aşa-numite cursuri despre iubire pentru studenţii singuri, iar articole regulate apar în media de stat despre beneficiile de a avea copii. Populaţia Chinei este în scădere, numărul deceselor depăşind pe cel al naşterilor, ceea ce pune presiune pe guvernele locale să abordeze o perspectivă demografică din ce în ce mai sumbră. „Populaţia Chinei se confruntă cu trei tendinţe majore: îmbătrânire, natalitate scăzută şi rate scăzute ale căsătoriilor,” a declarat economistul proeminent Ren Zeping într-un interviu pentru presa internă luna trecută. „Sunt mai puţini copii şi mai mulţi vârstnici. Viteza şi amploarea îmbătrânirii Chinei sunt fără precedent.”

    Beijingul a promis subvenţii şi reduceri fiscale mai mari pentru părinţi, pentru a reduce costurile creşterii copiilor. În octombrie, Consiliul de Stat al Chinei a anunţat că lucrează la un plan pentru a construi o „societate prietenoasă cu naşterile” ca parte a unui pachet mai amplu de stimulare pentru a revigora economia. Detaliile acestui plan sunt încă în curs de elaborare. Între timp, femeile căsătorite din China, aflate în jurul vârstei de 20-30 de ani, primesc apeluri din partea oficialilor locali, care le întreabă despre planurile lor de a avea copii, conform mai multor surse citate de Financial Times şi postări de pe reţelele sociale. În unele cazuri, apelanţii le-au cerut femeilor să participe la controale prenatale. Alte apeluri au fost mai directe, oferind subvenţii pentru femeile care aveau mai mult de un copil. Pentru a atinge rata de înlocuire a populaţiei, fiecare cuplu ar trebui să aibă, în medie, 2,1 copii. O rezidentă din Zhejiang, care a preferat să rămână anonimă, a declarat că oficialii au oferit femeilor din zonă o subvenţie de 100.000 Rmb (aproximativ 14.000 de dolari) pentru al doilea copil.

    În decembrie, o publicaţie a Comisiei Naţionale de Sănătate a solicitat universităţilor să introducă „cursuri de educaţie pentru căsătorie şi iubire” pentru a încuraja studenţii să formeze cupluri. „Universităţile sunt un loc important pentru ca studenţii să se îndrăgostească,” a scris publicaţia, citând un sondaj conform căruia 57% dintre studenţi au declarat că nu vor să înceapă o relaţie din cauza volumului mare de muncă. Articolul a propus ca universităţile să introducă cursuri despre teoria iubirii şi analiza cazurilor reale, pentru a promova „o cunoaştere sistematică a iubirii şi căsătoriei”. Totuşi, experţii sunt sceptici că măsurile oficiale vor convinge tinerii să întemeieze familii, mai ales în contextul şomajului în creştere şi al stagnării economice care limitează cheltuielile.

     

     

  • Războiul maşinilor electrice China-Occident s-a terminat. Chinezii au câştigat: În 2025 vânzările de maşini electrice din ţară le vor depăşi pentru prima dată pe cele de maşini tradiţionale, o premieră istorică care asigură dominaţia asiaticilor la nivel global

    În 2025 China va depăşi Occidentul la vânzările de maşini electrice. Toate prognozele indică o creştere fulminantă a vânzărilor de automobile „verzi” în raport cu cele tradiţionale, în timp ce piaţa din Europa şi SUA  încetineşte reflectând adoptarea lentă de către industria auto tradiţională a noii tehnologii, incertitudinea privind subvenţiile din partea statului şi creşterea protecţionismului împotriva importurilor din China, scrie FT.

    Potrivit prognozelor, în 2025 numărul automobilelor electrice din China s-ar dubla – de la 5,9 milioane în 2022 la 12 milioane – iar vânzările de autovehicule tradiţionale vor scădea cu peste 10% anul viitor, ajungând la mai puţin de 11 milioane, reflectând o scădere de aproape 30% faţă de 14,8 milioane în 2022.

    Robert Liew, director de cercetare în domeniul energiei regenerabile pentru Asia-Pacific la Wood Mackenzie, a declarat că succesul chinezesc în domeniul automobilelor electrice este o doavadă a dezvoltării puternice a tehnologiei în interiorul ţării şi a faptului că au reuşit cu succes să îşi securizeze lanţurile de aprovizionare globală pentru resursele necesare automobilelor electrice.

    „Vor să electrifice totul. Nicio ţară nu se apropie de nivelul Chinei” a spus Robert Liew.

    Deşi ritmul de creştere a vânzărilor de vehicule electrice în China a încetinit din frenezia post-Covid, previziunile sugerează că obiectivul oficial al Beijingului, stabilit în 2020, ca vehiculele electrice să reprezinte 50 % din vânzările de automobile până în 2035, va fi atins cu 10 ani mai devreme decât era prevăzut.

    Previziunile marilor bănci internaţionale privind China subliniază faptul că, în următorul deceniu, fabricile create în China pentru a produce zeci de milioane de autovehicule cu motoare tradiţionale nu vor mai avea aproape nicio piaţă internă de deservit.

    Totodată ele atrag atenţia că ascensiunea rapidă a industriei chineze de vehicule electrice ameninţă acum campionii naţionali ai producţiei auto din Germania, Japonia şi SUA.